Kinema Ikon, la semicentenar

George SABĂU
Publicat în Dilema Veche nr. 787 din 21-28 martie 2019
Kinema Ikon, la semicentenar jpeg

Vine un e-mail spre mine și-mi zice să scriu un text despre kinema ikon care să fie complex, dar scurt, mai puțin tehnic și mai mult anecdotic, cu tușă personală, dar nu laudativ, ci sincer cît se poate, fiind vorba de publicarea într-o revistă pe cît de veche, pe atît de dilematică. Tocmai am încheiat, după mai bine de un an, textul intitulat „Istoria proiectului kinema ikon“ cu un consistent tablou sinoptic, totalizînd 150 de pagini, studiu dedicat catalogului aniversar cu prilejul celor cinci decenii de activitate a grupării/atelierului/platformei kinema ikon (1970-2020). Am recitit imediat studiul cu pricina, rămînînd ușor siderat, neștiind cum să condensez cele 150 de pagini. Varianta rezumatului am exclus-o din prima, varianta selecției este imposibilă și nici compilația nu se simte prea bine, rămînînd operațională doar o versiune inedită (sic), bazată pe dezvoltarea sintetică a unor momente-cheie din evoluția grupării.

Astfel, primul moment-cheie a fost chiar anul unu al înființării, adică 1970 toamna, cînd, cu licența în Estetică la bandulieră, am fost angajat cu două jumătăți de normă didactică, pe de o parte la Școala de Artă, unde am dezvoltat un cineclub pe care l-am botezat Atelier 16, pentru a realiza filme de scurtmetraj, și, pe de altă parte, am preluat catedra de Estetică de la Liceul de Artă din Arad. Cîteva decenii, acesta a constituit principala sursă și resursă umană pentru punerea în practică a proiectului teoretic „kinema ikon“, proiect care presupunea producerea unor filme experimentale de către autori exclusiv din afara cîmpului cinematografic, adică graficieni, pictori, fotografi, arhitecți, muzicieni și scriitori, enunț definitoriu care circumscrie corect specificitatea demersului teoretic și practic rezultat din activitatea grupării „kinema ikon“ în etapa dintre anii 1970 și 1989, cînd au fost realizate 62 de filme experimentale de autor. Această etapă a mai cuprins organizarea a trei simpozioane interdisciplinare: filmul experimental ca gen estetic (1980), apoi despre invarianții creativi (1984) și despre invariantul numit interval (1988). În acei ani, nu mai puțin de 16 membri ai grupării „kinema ikon“ au fugit peste graniță, stabilindu-se în California, foarte aproape de Hollywood, ceea ce ne-a adus în atenția organului represiv numit Securitate. A urmat, firesc, interdicția de a participa la evenimente culturale în Occident. Abia în anul 1995 am avut posibilitatea logistică și financiară de a onora o mai veche invitație făcută de Centrul Pompidou din Paris pentru a proiecta, în spațiul numit Cinéma de Musée, o selecție de 22 de filme experimentale de la atelierul kinema ikon, proiecții urmate de dezbateri și comentarii.

Imediat după revoluția din decembrie ’89, gruparea a fost transferată la Museum Arad cu titulatura „kinema ikon_atelier multimedia“, începînd astfel o nouă etapă de creație experimentală sub semnul noilor tehnologii. Am trecut printr-o scurtă tranziție de video-art și mixed media, la care se adaugă și editarea zburdalnicei reviste Conversația, din 1990 pînă în 1994, cînd s-a transformat în Intermedia ca urmare a unei „lovituri de atelier“ (sic) a tinerilor membri influențați de invazia pixelilor în floare, între care îi menționez în special pe filologul-artist vizual Călin Man și pe informaticianul Caius Grozav. Cei doi au fost principalii vinovați de schimbarea paradigmei, care în primii cincisprezece ani avea ca vector de producție lucrări produse pe computer, pe baza sintagmei riscante de „exclusiv digital“ – instalații „hypermedia interactive“, lucrări pe suport electronic (CD.ROM, DVD) și lucrări pe suport web numite net.art, ultima fiind practicată îndeosebi de către Călin Man aka reVoltaire.

În ceea ce am putea numi etapa „exclusiv digital“, dintre 1995 și 2005, s-au petrecut cel puțin patru evenimente remarcabile, musai de a fi notate cu scurte explicații. În anul 2002 am organizat la Muzeul de Artă din Arad un simpozion intitulat „Este sau nu este sistemul digital (și) un nou mijloc de creație artistică?“ la care au participat, timp de două zile, tineri critici de artă și artiști multimedia preocupați de fenomenul artei digitale, prezentînd texte de susținere teoretică a unor lucrări digitale proprii. În acest context, „kinema ikon“ a prezentat lucrarea alteridem_exe, constituită din opt proiecte individuale realizate de Peter Hügel, George Sabău, Călin Man, Caius Grozav, Mitzi Kapture, Judit Angel, Ioan Ciorba și Romulus Bucur, eveniment de referință, reflectat într-un număr special al revistei Intermedia din același an.

Aceeași lucrare, ușor revizuită și completată, a fost selectată de către o comisie de specialitate pentru a reprezenta România la Bienala de Artă de la Veneția din anul 2003, fiind asamblată în Pavilionul românesc de către Călin Man, numit în funcția de comisar al expoziției, în același timp și coautor, așa cum rezultă din titlul evenimentului notat pe afiș și în catalog, alteridem.exe 2, cuprinzînd trei module astfel: „kinema ikon“ cu titlul alteridem.exe, încadrat de două module semnate Călin Man, respectiv -Esoth Eric și net.art_kit.

În 2004, consistent epuizați și cu cîțiva membri importanți virusați de emigrare, am înțeles că putem avea probleme de continuitate. Abia am apucat să fim îngrijorați cînd, pe nepusă masă, la o mică expoziție „kinema ikon“ realizată pentru publicul arădean, după ce am constatat o absență totală a acestuia, ne-am trezit cu mai bine de 30 (treizeci) de tineri artiști vizuali, proaspeți absolvenți ai facultăților de artă din Cluj și Timișoara (pe care i-am recunoscut, fiind foști elevi ai Liceului de Artă din Arad, unde predam Estetica). Din acel moment a început o foarte bună colaborare cu ceea ce numesc zona kf, care atunci era „under construction“, punînd umărul la demersul artiștilor-manageri Ioana Eremiaș și Gabriel Cosma. Această colaborare a constat în lucrări comune, instalații, expoziții și evenimente la atelier, la sediul kf, dar și prin alte locații. Între aceste din urmă dezvoltări, a avut loc și al patrulea eveniment important din etapa „exclusiv digital“, respectiv participarea a nouă componenți de la kf, în calitate de membri ki, cu tot atîtea lucrări, la expoziția „kinema ikon“ de la MNAC în anul 2005.

Etapa actuală (2005-2020) stă sub semnul „analogico-digital“. Beneficiind de o sală dedicată evenimentelor „kinema ikon“ la Muzeul de Artă din Arad, putem vorbi de o adevărată dezlănțuire expozițională, realizînd în zece ani nici mai mult, nici mai puțin de 50 de expoziții, plus participări la alte evenimente naționale și internaționale. Aceste expoziții/evenimente marca „kinema ikon“ au fost grupate taxonomic de către Călin Man & Ileana Selejan astfel: „seria kinema ikon“ în trei sezoane cu 40 de episode, adică expoziții de autor; apoi „seria Wunderkammer“ cu trei expoziții; apoi „media art festival (mafa)“ cu șase expoziții, și așa mai departe. Nu în ultimul rînd, pregătim semicentenarul din 2020 printr-o expoziție și cîteva cataloage… 

George Sabău este fondatorul „kinema ikon“ și teoretician al grupului.

Foto: Ciprian Hord

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

lupa pe bani jpeg
Compararea ofertelor de credit i-ar putea costa pe români. Suspiciunile investigate de Consiliul Concurenței
Consiliul Concurenței estimează că va încheia în prima jumătate a anului 2027 investigația privind scorul FICO. Autoritatea verifică dacă mecanismul de evaluare îi poate dezavantaja pe clienții care solicită oferte de credit de la mai multe bănci.
30 de tineri din mehedinti pleaca la munca in germania FOTO Corina Macavei
Gândul plecării revine în rândul tinerilor români. 72% ar lua în calcul mutarea în căutarea unor venituri mai bune
Perspectivele profesionale și financiare îi fac pe mulți tineri români să ia în calcul relocarea, potrivit sondajului Young Money Matters 2026. Economiile reduse și costurile mutării sunt însă obstacole, în timp ce inteligența artificială adaugă incertitudine la începutul carierei.
Hartie de copt FOTO Shutterstock jpg
Hârtia de copt poate lua foc în cuptor? Greșeala pe care mulți români o fac atunci când o folosesc
Hârtia de copt se numără printre cele mai utile obiecte pe care le avem la dispoziție în bucătărie. Cu toate acestea, cum hârtia de copt începe să fie folosită tot mai des, mulți oameni se pot întreba dacă există riscul ca aceasta să ia foc atunci când este pusă în cuptor.
mdfX eXSkYKLeL1pESze 1082109934 jpeg
Misterul caselor din copaci care depășesc un bloc cu 10 etaje. Cum trăiesc la 50 de metri înălțime, de frica spiritelor și vrăjitorilor, triburile de canibali
În junglele din Papua Noua Guinee, un trib renumit pentru practicile sale canibalice construiește printre cele mai înalte și bizare locuințe din lume, unele la o înălțime de peste 45 de metri. Majoritatea sunt construite de frica spiritelor rele și a vrăjitorilor.
ospatar, foto shutterstock jpg
Cât se lasă bacșiș la restaurant, coafor sau la curier
Bacșișul poate deveni o veritabilă dilemă, mai ales pentru clienții care nu vor să pară zgârciți, dar nici nu își permit să fie generoși.
pate adobestock jpg
Pate vegetal făcut în casă fără E-uri. Rețeta de post sănătoasă și simplă
În această perioadă a anului, nenumărați români din țara noastră respectă rigorile Postului Crăciunului, motiv pentru care caută alternative sănătoase și gustoase la diversele alimente „de dulce” pe care le consumă de obicei.
Agent imobiliar arata o casa unui cuplu - imobiliare
Piața imobiliară, umflată artificial de anunțuri duplicate. Câte apartamente există, de fapt, la 100 de oferte
Piața imobiliară pare mai aglomerată decât este în realitate: zeci de mii de anunțuri publicate pe site-urile de profil descriu, de fapt, aceleași locuințe, promovate de proprietari sau de mai multe agenții. În București, Cluj-Napoca și Iași, la fiecare 100 de oferte apar doar 38-43 de apartamente.
peste pexels jpg
La ce temperatură se gătește peștele la air fryer. Cea mai simplă rețetă
Peștele la air fryer este o alegere practică atunci când vrei să pregătești rapid o masă gustoasă, fără să folosești mult ulei. Aparatul permite prepararea mai multor sortimente, de la somon și cod până la pește întreg sau fileuri pane.
Farmacist pacient Shutterstock png
Românii taie de pe lista de cumpărături medicamentele fără rețetă și suplimentele. Scădere de 6,7 milioane de cutii
La fiecare 100 de cutii de medicamente fără rețetă și suplimente cumpărate în iulie-septembrie 2025, românii au cumpărat aproximativ 88 un an mai târziu. În schimb, valoarea medicamentelor prescrise a crescut cu 727 de milioane de lei, la prețul de intrare în farmacie.