Iulia - între da și între nu
Publicat în Dilema Veche nr. 822 din 21–27 noiembrie 2019
Cîndva,-n ocean lăsat-am (dar,
Sub care cer, nu pot să jur)
Să-mi cadă, hăului în dar,
Un strop din vinul cel mai pur.
De ce a fost să-l pierd pe mări?
Unui oracol am dat curs?
Unei lă-untrice chemări,
Că,-n loc de sînge, vin am scurs...
O purpurie-ntunecare
Pe faţa apei, – după care,
Din nou, prin clarul ei străvezi;
Curs vinul, ce beţie-n unde!
Iar în amarul aer vezi,
Săltînd, fantasmele afunde.
[Ş. F.]
