"Nu ştim unde se află raiul şi iadul, dar Biserica afirmă că ele reprezintă locuri şi stări precise, pentru care omul s-a pregătit din viaţa aceasta. Sînt locuri de taină: raiul e locul unei fericiri inefabile, iar iadul al nefericirii extreme. Criteriul fericirii sau al nefericirii este iubirea şi modul în care fiecare om s-a raportat la iubire. Dacă aici, pe pămînt, ai făcut din iubire norma ta de viaţă printr-o egală raportare la tine însuţi, la semeni şi la Dumnezeu, în viaţa de dincolo iubirea aceasta va primi dimensiunile eternităţii. Dacă absolutizîndu-ţi iubirea pentru tine însuţi, te-ai rupt de Dumnezeu şi de semeni sau i-ai folosit pentru satisfacerea propriului tău egoism, egoismul va fi cel care, în viaţa de dincolo, va căpăta dimensiunile eternităţii."Vasile Răducă, Ghidul creştinului ortodox de azi, Editura Humanitas, 2006