Go West!

Publicat în Dilema Veche nr. 518 din 16-22 ianuarie 2014
Go West! jpeg

– argument –

Există credinţa – veche şi adînc împămîntenită – că artistul român trebuie să confirme mai întîi în Occident pentru a fi recunoscut (şi) în propria ţară. Din păcate, exemple au fost şi sînt destule.

După ani întregi în care filmul românesc s-a impus peste tot în lume şi a atras atenţia asupra întregii culturi româneşti, a devenit deja un fapt obişnuit ca artiştii români, din toate domeniile, să atragă atenţia şi aibă parte de presă, burse, distincţii şi fani în străinătate. Nume precum Mircea Cărtărescu, Cristian Mungiu, Victor Man sau Dan Perjovschi (pentru a mă opri doar la aceştia) au deja o carieră internaţională, cu tot ce presupune acest statut.

La început de an, am privit retrospectiv la ceea ce s-a întîmplat în 2013 şi aşa se face că dedicăm dosarul din acest număr artiştilor români remarcaţi în mod deosebit în Occident, care au luat premii internaţionale (asta în primul rînd), ale căror opere au fost traduse sau expuse, vizionate ori puse în scenă, comisionate ori vîndute pe pieţe străine, comentate elogios şi menţionate în topuri de artă publicate în marile publicaţii din Vest.

În 2013, România a fost ţară invitată de tîrgurile de carte de la Paris şi Göteborg, unii scriitori au fost traduşi, iar alţii au primit burse şi invitaţii la festivaluri internaţionale de literatură. Coregraful Mihai Mihalcea este bursier al Akademie der Künste din Berlin. Muzicieni precum pianistul Lucian Ban sau chitaristul Rodion Ladislau Roşca au imprimat albume la case de discuri prestigioase din Vest, precum ECM şi Strut; iar alte trupe (Moonlight Breakfast, Steaua de Mare, The :Egocentrics ş.a.) au atras atenţia promoterilor străini. Ilustratori precum Remus Brezeanu (aka Rem Broo) sau Adrian Barbu au apărut în publicaţii de BD din State şi din Australia. Arhitecţi români au cîştigat proiecte internaţionale de top – precum fraţii Maximilian şi Daniel Zielinski, care proiectează viitorul sediu Apple din California. Creatorii de modă şi designerii români de accesorii care deţin branduri cu succes în Vest sînt deja prea mulţi pentru a fi menţionaţi cu toţii aici – Ioana Ciolacu, spre exemplu, a fost desemnată în 2013 drept „cel mai bun tînăr designer“, în cadrul Săptămînii Modei de la Berlin.

Pe scurt, surpriza a fost să constatăm că n-am putut scrie în acest dosar despre toţi (e posibil ca unii dintre ei să ne fi scăpat, deocamdată), în timp ce pe alţii abia i-am menţionat, urmînd ca despre o parte dintre ei să publicăm materiale în viitoarele ediţii ale revistei. (M. C.)

Desen de Ion BARBU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Povestea care sparge tiparele în Japonia tradiționalistă. Cum a devenit o însoțitoare de bord prima femeie la conducerea Japan Airlines
Numirea în ianuarie a lui Mitsuko Tottori la conducerea Japan Airlines (JAL) a provocat un adevărat șoc în lumea afacerilor din această țară. Nu numai că Tottori era prima femeie aflată la conducerea companiei aeriene, dar își începuse cariera ca membru al echipajului de cabină.
image
„Era doar o chestiune de timp”: Eminem îl ucide pe alter ego-ul Slim Shady în noul album VIDEO
Unul dintre marile alter ego-uri din pop ar putea avea un sfârșit macabru, Eminem anunțând primul său album de după cel din 2020, intitulat „The Death of Slim Shady (Coup de Grâce)”, relatează The Guardian.
image
Dispariția misterioasă a fiicei de 16 ani a unor magnați americani ai tehnologiei. Când a fost văzută ultima dată VIDEO
Mint Butterfield, fiica unor cunoscuți antreprenori din lumea tehnologiei, a dispărut în weekend. Tânăra de 16 ani a fost zărită pentru ultima dată duminică seara, în Bolinas, California, la nord de San Francisco.

HIstoria.ro

image
Justiția în România secolului al XIX-lea
Evoluția Ministerului Justiției urmărește, în linii mari, evoluția administrației autohtone, dar și pe cea a societății românești, în ansamblul său.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.