– argument –

Există credinţa – veche şi adînc împămîntenită – că artistul român trebuie să confirme mai întîi în Occident pentru a fi recunoscut (şi) în propria ţară. Din păcate, exemple au fost şi sînt destule.

După ani întregi în care filmul românesc s-a impus peste tot în lume şi a atras atenţia asupra întregii culturi româneşti, a devenit deja un fapt obişnuit ca artiştii români, din toate domeniile, să atragă atenţia şi aibă parte de presă, burse, distincţii şi fani în străinătate. Nume precum Mircea Cărtărescu, Cristian Mungiu, Victor Man sau Dan Perjovschi (pentru a mă opri doar la aceştia) au deja o carieră internaţională, cu tot ce presupune acest statut.

La început de an, am privit retrospectiv la ceea ce s-a întîmplat în 2013 şi aşa se face că dedicăm dosarul din acest număr artiştilor români remarcaţi în mod deosebit în Occident, care au luat premii internaţionale (asta în primul rînd), ale căror opere au fost traduse sau expuse, vizionate ori puse în scenă, comisionate ori vîndute pe pieţe străine, comentate elogios şi menţionate în topuri de artă publicate în marile publicaţii din Vest.

În 2013, România a fost ţară invitată de tîrgurile de carte de la Paris şi Göteborg, unii scriitori au fost traduşi, iar alţii au primit burse şi invitaţii la festivaluri internaţionale de literatură. Coregraful Mihai Mihalcea este bursier al Akademie der Künste din Berlin. Muzicieni precum pianistul Lucian Ban sau chitaristul Rodion Ladislau Roşca au imprimat albume la case de discuri prestigioase din Vest, precum ECM şi Strut; iar alte trupe (Moonlight Breakfast, Steaua de Mare, The :Egocentrics ş.a.) au atras atenţia promoterilor străini. Ilustratori precum Remus Brezeanu (aka Rem Broo) sau Adrian Barbu au apărut în publicaţii de BD din State şi din Australia. Arhitecţi români au cîştigat proiecte internaţionale de top – precum fraţii Maximilian şi Daniel Zielinski, care proiectează viitorul sediu Apple din California. Creatorii de modă şi designerii români de accesorii care deţin branduri cu succes în Vest sînt deja prea mulţi pentru a fi menţionaţi cu toţii aici – Ioana Ciolacu, spre exemplu, a fost desemnată în 2013 drept „cel mai bun tînăr designer“, în cadrul Săptămînii Modei de la Berlin.

Pe scurt, surpriza a fost să constatăm că n-am putut scrie în acest dosar despre toţi (e posibil ca unii dintre ei să ne fi scăpat, deocamdată), în timp ce pe alţii abia i-am menţionat, urmînd ca despre o parte dintre ei să publicăm materiale în viitoarele ediţii ale revistei. (M. C.)

Desen de Ion BARBU