* "Strada Lipscani e mult transformată din punctul de vedere al clădirilor. Aproape nimic din ceea ce vedem astăzi nu exista la 1871. Primăriile ar fi putut profita de ocazie ca să îndrepte şi să lărgească această străduţă cu o atît de mare circulaţie, dar, de cînd ţin minte, primăriile noastre au fost aceleaşi. * Strada Paris, pe atunci strada Doamnei, a suferit şi ea o radicală transformare. În locul Palatului Nifon, un şir de prăvălioare joase fără etaj, strîmbe, scoase în stradă de puteai să le prinzi de streaşină. În celălalt colţ franzelăria Gagel cu grădina de mai tîrziu ŤGrădina Blanduziei», unde vara cînta orchestra, se mîncau crenvurşti şi la ora 11 jum. noaptea apărea întîiul transport de cornuri calde. * O cafenea foarte căutată de studenţi, funcţionari, tineret în genere era cafeneaua Fieschi din Şelari. Vastă încăpere, acolo se juca biliardul. Tinerii liceeni debutau la Fieschi. * Mai era şi un cafeu chantant cu cîntăreţe germane la Paţac, pe strada Carol. Mai era şi altul la Stadt Pesth, actualul Pasagiu Villacrosse. * Incontestabil că bucureşteanul jertfeşte prea mult pe altarul mîncării, băuturii şi petrecerilor, iată de ce viaţa de noapte cu vin bun şi cu lăutari a cultivat-o cu sfinţenie. * Biserica Zlătari era înconjurată, pe cele trei strade, cu un şir de case vechi, avînd prăvălii de jur împrejur. Pe strada Stavropoleos era o berărie şi birtul ŤLa Pisica Neagră», renumit pentru vinul ce debita. * Deşi am avut în Bucureşti atîţia băcani de frunte, totuşi aproape nici o firmă n-a ajuns pînă în zilele noastre. Şi din acest punct de vedere fragilitatea tuturor lucrurilor şi lipsa spiritului de continuitate ne deosebeşte. * Bucureştii de la 1871 nu-i mai întîlneşti în nici o direcţiune." (Constantin Bacalbaşa, Bucureştii de altădată, vol. I, 1927)Multor bucureşteni, unele dintre denumirile de mai sus nu le spun nimic: sînt simple "etichete" dintr-o vreme în care, încă neurbanizat pe deplin, noroios, cu aspect de "sat mai mare", centrul Bucureştiului era - în mod organic, natural - plin de viaţă. De curînd, Primăria a anunţat începerea unui "amplu proiect de revitalizare a Centrului Istoric". După renovări, refacerea infrastructurii, schimbarea mobilierului urban, atragerea investitorilor ş.cl., probabil că nu vor reapărea franzelăria Gagel şi cafeneaua Fieschi. Dar, dacă totul merge bine, ar trebui să renască viaţa Centrului Istoric. (M. V.)