Forţa cuvîntului - un atu

Gabriela PANA-DINDELEGAN
Publicat în Dilema Veche nr. 108 din 16 Feb 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Se "urîţeşte" limba actuală? Un răspuns la această întrebare nu se poate da în afara unei caracterizări generale a românei actuale (a limbii române utilizate după 1990), o caracterizare care să surprindă datele esenţiale ale acestei faze din evoluţia limbii române. După 1990, asistăm la o dinamică lingvistică (o mişcare a limbii) nu numai spectaculoasă prin amploare, ci şi extrem de rapidă, determinată în oarecare măsură intralingvistic, dar mai ales extralingvistic, o evoluţie caracterizată, paradoxal, prin două mari direcţii şi tendinţe contradictorii. Pe de o parte, asistăm la o îmbogăţire şi diversificare lingvistică fără precedent, cu manifestare în toate nivelurile şi domeniile limbii. Lexical, limba română înregistrează cea mai înaltă rată de îmbogăţire, atît prin creaţii neologice, cît şi prin formaţii interne, şi cel mai rapid ritm al modificărilor semantice, toate reprezentînd schimbări impuse de apariţiile unor noi domenii de activitate, dar şi de înnoirile spectaculoase din domeniile existente. Stilistic, limba actuală se îmbogăţeşte şi se diversifică atît sub aspectul utilizărilor stilistic funcţionale (apar noi stiluri şi, mai ales, noi substiluri funcţionale), cît şi sub aspectul utilizărilor discursiv-comunicative (utilizări în situaţii noi de comunicare, multe dintre ele imposibil de imaginat în epoca ceauşistă), utilizări care antrenează mutaţii semnificative de strategie discursivă şi o diversificare fără precedent a tipologiei textuale. La nivel morfosintactic, limba actuală, prin numeroasele formaţii neologice recente, manifestă tendinţa creării de tipare flexionare noi, iar, prin numeroasele calcuri sintactice, tendinţa de creare de noi scheme de construcţie şi de extindere a unor scheme anterioare mai puţin productive. În consecinţă, în locul unei limbi de lemn, terne, sărace, stereotipe, încremenite, lipsite de culoare şi de amprenta personală a utilizatorilor ei, s-a ajuns la o limbă vie, colorată, bogată şi diversificată, capabilă să se adapteze uşor situaţiilor de comunicare celor mai diverse şi mai neaşteptate (comunicare formală şi informală, fiecare cu manifestări diverse), capabilă să se adapteze tendinţelor generale de globalizare şi să facă faţă obiectivelor de adoptare a acquis-ului comunitar, capabilă să ţină pasul şi să reflecte mutaţiile semnificative din gîndirea şi din societatea românească actuală. Pe de altă parte, asistăm, din păcate, pentru un segment din ce în ce mai numeros de utilizatori, la o sărăcire a limbii, redusă la un lexic mult prea restrîns şi alarmant de rudimentar, un lexic selectat cu predilecţie şi cu voluptate din zonele vulgare, indecente, ale vocabularului, şi la o gramatică redusă la tipare flexionare şi sintactice rudimentare, cu încălcări numeroase şi flagrante ale regulilor. În plan stilistic, asistăm la un amestec al registrelor stilistice şi la inadecvări stilistice de tot felul (elemente de oralitate pătrunse în exprimarea scrisă; elemente de limbaj colocvial şi de mahala, precum şi elemente de argou invadînd limbajul tinerilor şi presa scrisă sau audiovizuală; utilizări stilistic inadecvate ale formulelor de adresare, ale lexicului de specialitate, ale lexicului colocvial; transgresări şi alunecări dintr-un domeniu în altul fără nici o raţiune stilistică sau comunicativă etc.). Explicaţiile celei de-a doua direcţii sînt diverse. Dorinţa obţinerii cu orice preţ (şi cu mijloace facile) a unui succes imediat de public şi de piaţă, scăderea eficienţei educaţiei lingvistice făcute în şi prin şcoală, lipsa generală de interes (a şcolii, dar şi a mass-media şi a societăţii civile în general) pentru cultivarea limbii;transpunerea greşită a ideii de "libertate" în domeniul lingvistic, avînd drept efect uşurinţa şi îngăduinţa cu care se încalcă normele lingvistice; amestecul realelor "modele" media şi al realelor "modele" didactice cu falsele modele etc., toate reprezintă condiţii care facilitează extinderea acestei direcţii, instaurînd o confuzie lingvistică generală. La întrebarea: Se "strică"/se "urîţeşte" limba actuală?, răspunsul nu poate fi dat în mod global. Bogăţia, diversitatea lexicală, gramaticală şi stilistică a limbii actuale, capacitatea ei creatoare, ca şi capacitatea ei de încorporare (de adoptare şi de românizare) a neologismului sînt semnele cele mai clare ale unei limbi viguroase, aflate în consens cu dinamica realităţilor extralingvistice, pentru care calificativele "urît", "stricat" sînt departe de a fi exacte. Totuşi, în măsura în care creşte îngrijorător de mult numărul vorbitorilor neinstruiţi, al celor în vorbirea cărora abundă exprimările confuze, ilogice, aberante, în măsura în care creşte alarmant rating-ul emisiunilor de televiziune şi al revistelor cultivînd un limbaj vulgar, indecent, erotico-aluziv, în măsura în care moderatorii de opinie în media, precum şi "oratorii" de la tribuna Parlamentului vădesc carenţe extrem de grave în pregătirea lingvistică, carenţe de acelaşi tip fiind puse în evidenţă şi de concursurile pentru ocuparea posturilor publice celor mai înalte (vezi recentul concurs de la Ministerul de Externe), în măsura în care preferinţele multor tineri merg spre un limbaj neîngrijit, sărac, vulgar şi indecent, putem răspunde că, pentru un segment semnificativ de vorbitori, uzul lingvistic actual a suferit un proces de "degradare", de "urîţire" şi de "stricare". Se poate interveni? În ce fel? Principala pîrghie de intervenţie priveşte, credem, adîncirea procesului educaţional în general şi a educaţiei lingvistice în special. * În procesul educaţiei lingvistice, trebuie să crească rolul şcolii şi al facultăţilor de profil filologic, al căror obiectiv esenţial trebuie să-l constituie formarea unei atitudini normative la şcolari şi studenţi, atitudine menită să conştientizeze existenţa normelor literare, a tipologiei diversificate a acestora, să facă accesibilă înţelegerea funcţionării complexe a normei, să orienteze atenţia tinerilor spre observarea şi cenzurarea propriei exprimări, dar şi a exprimării semenilor. * Trebuie să crească rolul mass-media, atît prin modelele impecabile de limbă impuse cititorilor/ascultătorilor, cît şi prin orientarea interesului faţă de cultivarea limbii, propunînd emisiuni şi dezbateri publice convingătoare pe teme semnificative privind funcţionarea limbii actuale. * Toate aceste acţiuni trebuie să ducă la sensibilizarea opiniei publice în legătură cu necesitatea cunoaşterii şi a respectării normelor limbii literare de diverse tipuri, în legătură cu necesitatea creşterii rolului pregătirii lingvistice în formarea generală ca indivizi într-o societate modernă şi civilizată. Şi nu în ultimul rînd, trebuie încetăţenită ideea că o limbă corect şi bine "mînuită", făcînd apel la strategii de comunicare diverse şi adecvate intenţiilor imediate ale utilizatorilor, poate creşte eficienţa acţiunilor fiecărui individ şi ale societăţii în ansamblu. Forţa persuasivă a cuvîntului (puterea lui de influenţare) reprezintă un atu de care poate beneficia orice vorbitor, în condiţiile unei pregătiri lingvistice superioare, ajunse la un înalt nivel de conştientizare.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.