- interviu cu prim-ministrul Victor PONTA -

La referendumul din octombrie 2009, o largă majoritate a cetăţenilor acestei ţări şi-au exprimat acordul pentru un parlament unicameral şi pentru reducerea numărului de parlamentari. Cînd şi cum se vor aplica aceste măsuri?

Am susţinut şi noi, constant, nevoia reducerii numărului de parlamentari. Chiar eu şi domnul Antonescu am iniţiat o lege privind reducerea numărului de parlamentari la aproximativ 300, fapt care se putea realiza foarte simplu. Această lege a fost respinsă de fosta putere, care a blocat şi reformarea sistemului de vot. Cele două sînt legate: din nefericire, din cauza acestui blocaj, n-a mai fost timp pentru impunerea unui nou sistem de vot şi a unui număr redus de parlamentari, după preluarea guvernării. Ţineţi minte, am vrut să propunem o reformă electorală rapidă, dar ea a fost blocată la Curtea Constituţională, pentru că se realiza cu prea puţin timp înainte de momentul electoral. Imediat după alegeri, vom relua discuţia şi, în mod sigur, vom adopta legea privind reducerea numărului de parlamentari. Şi, evident, vom demara discuţia privind reforma Constituţiei.

Aţi afirmat recent că unul dintre obiectivele importante pentru 2013 este reforma Constituţiei. De ce e nevoie de o reformă a regimului politic?

Crizele politice din ultima vreme ne-au arătat ce se întîmplă cînd anumite prevederi constituţionale sînt forţate sau interpretate dincolo de spiritul lor. Tentaţia preşedintelui de a prelua atribuţii executive care nu-i sînt clar desemnate, de a se implica în activitatea altor puteri, de a boicota activitatea altor puteri este una din cauzele blocajelor din ultimii ani. Evident, acesta este unul dintre motive – mai sînt şi altele. Au trecut zece ani de la ultima revizuire şi, între timp, am devenit ţară membră a Uniunii Europene. A unei Uniuni Europene în schimbare, care se pregăteşte şi ea pentru un nou tratat în viitor. Trebuie să pregătim instituţiile pentru provocările pe care le vom avea.

Ce anume face ca relaţia dintre preşedinte şi premier să fie atît de tensionată? E o problemă constituţională?

Înainte de prezenţa la Cotroceni a domnului Traian Băsescu, aş fi spus sincer că nu este neapărat o problemă constituţională. Pentru că, pînă la domnia sa, conflictele dintre instituţii erau mult mai puţin intense şi mult mai puţin persistente în timp. Erau excepţia, şi nu regula. Acum, de fapt de opt ani deja, conflictele sînt regula. Ceea ce nu e normal. Principala cauză este dată de modul în care preşedintele a ales să interpreteze cadrul pe care i-l oferă Constituţia, redefinind rolul şi statutul gîndit de constituţionalişti pentru preşedintele României. Noi vrem să modificăm Constituţia pentru viitor, iar o parte din noile reguli, probabil, se va aplica după ce Traian Băsescu nu va mai fi preşedinte. Dar măcar, în acest fel, vom putea proteja România de un nou „regim Băsescu“, limitînd posibilitatea ca o instituţie să îşi depăşească atît de mult atribuţiile, forţînd întreg sistemul politic.

În ce constă reforma pe care vreţi s-o iniţiaţi?

Nu cred că este nici momentul şi nici cadrul oportun pentru ca această dezbatere să înceapă. Avem deja o comisie care lucrează la un proiect de revizuire şi doresc ca aceasta să îşi finalizeze activitatea înainte de a începe să prezint public elemente din acest proiect. Un lucru este însă cert – dorim ca instituţiile politice să aibă atribuţii mai clare, care să permită mai puţin suprapuneri de roluri şi care să limiteze pe cît mai mult riscul ca instituţii-cheie să boicoteze sau să submineze instituţional activitatea altor instituţii. Ne trebuie un mecanism autentic de tip checks and balances, dar unul care să fie mai clar şi mai uşor de înţeles de către români.

Ce rol va avea preşedintele în noua ordine pe care o propuneţi?

Daţi-mi voie ca la această întrebare să răspund doar după ce proiectul USL de revizuire a Constituţiei se va finaliza.

Sînteţi dispus să negociaţi liniile majore ale acestei reforme cu toate partidele parlamentare?

Categoric, da! Nu putem repeta greşelile fostei puteri de a impune reforme cu forţa, fără dezbatere în Parlament, cu ţinerea parlamentarilor în bănci. Avem nevoie de dezbatere largă, în Parlament, dar şi în restul societăţii. O reformă constituţională trebuie să fie, înainte de orice, înţeleasă de oameni şi acceptată de oameni. Deci, da, vrem discuţii şi un acord larg pe liniile generale ale reformei constituţionale, după alegeri.

Ce rol va avea societatea civilă în această dezbatere?

Cred că ar trebui să aibă un rol mai important decît partidele, pentru că societatea civilă este cea chemată să dea soluţiile, alături de partide. Pînă la urmă, interesele politice pot deturna sensul unei reforme constituţionale. Iar societatea civilă, prin presiunea ei, poate ajuta la păstrarea unei utilităţi sociale majore. Deci, da, cred că e nevoie de o implicare a societăţii civile. Aştept soluţiile venite din mediul academic, din zona profesorilor în Drept, din zona constituţionaliştilor şi a celor care activează în spaţiul public. Soluţiile lor vor face revizuirea Constituţiei mai bună.

Ce aţi învăţat în ultimele săptămîni, după tentativa (eşuată) de a-l demite pe preşedintele în funcţie?

Pentru mine, ca şi pentru USL, referendumul a fost un succes. De ce? Pentru că românii au venit în număr foarte mare la vot şi au confirmat prin votul lor ceea ce am spus şi noi de foarte mult timp. Şi anume, că domnul preşedinte Băsescu nu mai poate continua să conducă România în acest fel. 7,5 milioane de români i-au spus să plece. Este votul cel mai însemnat dat pentru sau, mai corect, împotriva unei persoane, în ultimii 20 de ani. Chiar nu exagerez, verificaţi acest lucru. Pînă acum, o spuneam doar noi, o vedeam în sondaje. Acum, prin acest referendum, presiunea acestui vot a transmis un semnal.

Faptul că preşedintele Băsescu a ales să nu ţină cont de el, să se agaţe de nişte reguli inventate şi impuse de el, să rămînă preşedinte la „masa verde“, deja asta este altă poveste. Da, preşedintele a rămas în funcţie. Dar sentinţa dată de români e clară, iar executarea sa a fost doar amînată. Altfel, din subiectul mai larg al acestei campanii, avem cu siguranţă multe lucruri de învăţat. Şi veţi vedea, în perioada următoare, că guvernarea pe care o conduc a învăţat foarte bine ce are de făcut.

Cum vedeţi în viitor această coabitare?

Noi nu încercăm să uzurpăm rolul preşedintelui şi sperăm că nici el nu va mai uzurpa rolul Executivului. Instituţional, nu vom pune piedici instituţiei prezidenţiale. Avem, ca ţară, cîteva interese comune, şi trebuie să lucrăm convergent pentru a rezolva aceste interese comune – Schengen, absorbţia fondurilor europene, MCV, parteneriatele strategice, direcţia occidentală a României. Personal, nu am aşteptări pozitive – ştiu că domnul Băsescu nu se va schimba şi va rămîne sursa zero a tuturor conflictelor politice majore din România. Dar voi încerca, pe cît posibil, să blochez ca acest lucru să devină o piedică în funcţionarea eficientă a Guvernului pe care îl conduc.

Aţi anunţat recent că doriţi să iniţiaţi şi o reformă administrativ-teritorială. Ce componente ale acestei reforme vor trebui incluse în Constituţie?

Cu siguranţă, această reformă trebuie să fie inclusă în proiectul de revizuire. Am vorbit de noi elemente – regiunea, ca unitate administrativ-teritorială – care vor trebui să devină parte din cadrul constituţional. Detaliile le vom clarifica. Ştiţi, de bună seamă, că avem drept sursă de inspiraţie modelul francez, iar acesta este unul funcţional. Intenţia mea e ca procesul de descentralizare să nu continue haotic, ci în paralel cu o strategie coerentă de dezvoltare regională. Nu e suficient să lăsăm la dispoziţia aleşilor locali mai multe resurse – e nevoie şi de instrumente de a folosi acele resurse pentru proiecte utile dezvoltării calităţii vieţii. Ideea principală este ca, într-un interval rezonabil de timp, fiecare regiune să poată să ofere cetăţenilor săi toate serviciile necesare unei vieţi decente – o universitate de prestigiu, spitale dotate la standarde europene, un aeroport internaţional, o reţea de drumuri, o infrastructură sportivă şi culturală de top etc. În prezent, dezvoltarea regională e dezechilibrată şi inechitabilă, ceea ce face ca multe regiuni să fie condamnate la subdezvoltare. Un proiect corect va oferi şanse mai multe tuturor şi va ajuta la creşterea calităţii vieţii, în mod echilibrat.

Victor Ponta este prim-ministrul României şi liderul Uniunii Social-Liberale (USL).

a consemnat Matei MARTIN