Deschidere, transparență, încredere... - interviu cu Alexandra RIGLER

Publicat în Dilema Veche nr. 928 din 20 – 26 ianuarie 2022
Deschidere, transparență, încredere      interviu cu Alexandra RIGLER jpeg

Centrul de Proiecte e, în noua arhitectură organizațională a Capitalei, principala instituție responsabilă cu susținerea programului cultural. Directoarea instituției, Alexandra Rigler, are la dispoziție mai puțin de un an pentru a repune pe șine un mecanism care se poticnește de aproape cinci ani. 

Ce avantaje aduce modificarea structurii organizaționale, mai precis comutarea eforturilor de finanțare de la Asociația Timișoara – Capitală Europeană a Culturii la Centrul de Proiecte?

Cred că pur și simplu putem vorbi despre resuscitarea proiectului. Modificarea structurii organizaționale a urmărit tocmai deblocarea impasului în care se afla implementarea programului cultural sub umbrela Asociației Timișoara – Capitală Europeană a Culturii. Blocajul acesta, prelungit pînă în vara anului trecut, s-a instalat în urma unor demisii succesive la nivelul conducerii Asociației. Exista atunci chiar și riscul dizolvării de drept, înainte ca Ministerul Culturii să numească un reprezentant care să facă parte din Consiliul Director. Nici acum datele nu s-au așezat, blocajul a revenit în aceste zile, inclusiv prin respingerea de către instanța judecătorească a mai multor modificări în actele constitutive ale Asociației.

În acest context complicat, Municipalitatea ne-a mandatat pe noi, Centrul de Proiecte Timișoara, să asigurăm finanțarea nerambursabilă de la bugetul local a programului cultural „Timișoara 2023”. În 2021, am lansat cinci apeluri de finanțare. Apelul 3, căruia i-am alocat 4.000.000 de lei, a fost dedicat  programului prioritar TM2023 RESTART, adică unui număr de 30 de programe și proiecte cuprinse în programul cultural „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii”. Mecanismul de finanțare a fost constituit în temeiul legislației specifice finanțării pentru cultură și permite atît responsabilitatea alocării fondurilor publice, cît și flexibilitatea procesului de evaluare și selecție, de care programul Capitalei are nevoie. Iar asta va continua și în 2022 și 2023. Practic, noua formulă de finanțare ajută la un transfer al responsabilității și la o asumare mai mare a proiectelor de către operatorii culturali, fapt care aduce cu sine și un ownership mai clar pe proiectele care compun titlul. Iar lucrul acesta, sperăm, va contribui la consolidarea capacității operatorilor culturali de a accesa finanțări, indiferent de instituția la care aplică.

Schimbările acestea din sfera mecanismelor de finanțare au fost acompaniate și de constituirea echipei curatoriale, în luna noiembrie a anului trecut. O echipă formată din șapte specialiști independenți, apolitici, cu parcursuri profesionale consistente, atrași în proiect în urma unei competiții internaționale publice, ai cărei evaluatori au fost de asemenea specialiști independenți, nume importante ale scenei culturale autohtone. Cei șapte curatori și experți vor fi responsabili, din partea Primăriei Municipiului Timișoara, de coerența artistică și coordonarea strategică a programului cultural „Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii”.

În ce măsură au fost definite atribuțiile instituțiilor implicate în organizarea programului pentru Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în 2023?

De la bun început, dosarul de candidatură a fost construit pe logica implementării în rețea, adică prin intermediul partenerilor principali ai programelor, iar aceștia, la rîndul lor, prin intermediul rețelelor la nivel de programe și proiecte. În consecință, formula ideală este aceea ca atribuțiile privind organizarea programului să rămînă la nivelul sectorului cultural și creativ local, național și european.

Ceea ce trebuie clarificat sînt rolurile și responsabilitățile principalelor autorități publice responsabile de proiect, care au ca principală responsabilitate asigurarea finanțării, iar corelat cu asta actualizarea/îmbunătățirea cadrului legislativ existent, astfel încît să poată răspunde nevoilor de implementare ale unui program cultural de asemenea anvergură și complexitate. Un exemplu stringent ar putea fi reglarea cadrului legislativ care să facă posibilă finanțarea multianuală.

Există un consens în legătură cu finanțarea oferită de Ministerul Culturii pentru programul Timișoara – Capitală Europeană a Culturii?

Municipalitatea este în contact, încă de anul trecut, cu echipa Ministerului Culturii și a Consiliului Județean Timiș pentru clarificarea acestor detalii care, și acestea, sînt parte a Ordonanţei de urgenţă nr. 42/2019. Există o serie de propuneri de noi amendamente, absolut necesare pentru buna pregătire și implementare a programului cultural din 2023, pe care le analizăm împreună. Pentru că soarta Ordonanței a fost acompaniată de o serie de amînări, pe fundalul crizei politice din toamna anului trecut, discuțiile au fost reluate intens la începutul acestui an, în contextul numirii noului ministru al Culturii și, desigur, al noului buget. Dialogul din ultimele săptămîni și deschiderea echipei ministerului înspre colaborare pentru actualizarea cadrului legislativ ne dau încredere că lucrurile se vor așeza cît de curînd.

Care sînt așteptările timișorenilor legate de programul cultural?

Așteptările publicului timișorean consumator de cultură sînt oarecum vagi, generale și chiar diferite de ceea ce își propune un titlu de Capitală Europeană a Culturii, pentru că nu prea au existat discuții și dezbateri despre ce își propusese dosarul de candidatură.

Dacă vorbim despre așteptările operatorilor culturali timișoreni, cred că aceștia așteaptă transparență, un partener instituțional cu care să comunice în mod coerent, previzibilitate în ceea ce privește finanțările, flexibilitate în implementare, mai ales pe acest fundal global care presupune adesea exerciții de reconciliere a întîlnirii dintre online și offline.

Tocmai de aceea, unul dintre obiectivele majore, care acompaniază orice acțiune a Centrului de Proiecte Timișoara, este legat de deschidere, transparență, în speranța recîștigării încrederii sectorului cultural în proiect, actorul-cheie al realizării programului cultural. Sperăm ca această deschidere și restart-ul proiectului cu ajutorul echipei curatoriale să îi reapropie pe timișoreni de proiect.

Care sînt principalele provocări acum, cu un an înaintea debutului programului?

Putem vorbi despre un spectru larg de provocări specifice programului, dar și de provocări specifice timpurilor pe care le parcurgem, precum ar fi această incertitudine în plan sanitar, care pare să se eternizeze. 

În lista provocărilor specifice, una dintre cele mai importante este, în mod evident, timpul extrem de scurt rămas pînă în 2023. Apoi, aș așeza în lista provocărilor importante și urgența unor inițiative și modificări legislative absolut necesare: crearea cadrului legal pentru dezvoltarea de programe multianuale, asumarea unor mecanisme care să permită o implementare mai flexibilă ș.a. Desigur, există o serie de provocări care vin dinspre zona de conținut: consolidarea și extinderea programului cultural. În acest moment, echipa noastră de curatori și experți a definitivat revizuirea programelor și proiectele culturale cuprinse în dosarul de candidatură – o analiză riguroasă a stării de fapt la începutul mandatului, definitivată la finalul anului trecut, pe care am împărtășit-o și cu reprezentanții Consiliului Județean Timiș și ai Ministerului Culturii, ca document de lucru. Sperăm că reunirea noastră în jurul acestei radiografii minuțioase să ne ajute ca, împreună, să găsim cele mai bune metode și strategii de a duce acest proiect la final cu succes.

interviu realizat de Matei MARTIN

Credit foto Alexandra Rigler: Alexandru Iliescu

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cel mai crud torționar, Nicolae Moromete: „Porc mincinos. În Republica noastră populară, pentru «nimic» nu se capătă mai mult de zece ani!“
Pe unde a trecut, torționarul Nicolae Moromete a semănat teroare, fie că a fost la Aiud, Jilava sau Vacăreşti. Neavând niciun fel de studii, el a fost subiectul unor situații de-a dreptul hilare.
image
Afacerea care ia amploare în România. Locațiile apar ca ciupercile după ploaie, dar tot par neîncăpătoare: „Nu mai avem locuri disponibile”
În ultimii ani, în marile orașe ale României au fost amenajate foarte multe locații dedicate practicării sportului în aer liber. De cele mai multe ori este vorba despre terenuri de fotbal.
image
Admis cu 10 la Automatică. Ionuț Mihăilescu din Caracal a fost singurul decar din 3.500 candidați. A lucrat cot la cot cu bunica exerciții și probleme
Un elev de clasa a XII-a din județul Olt este deja admis la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii București, cu media 10. Bunica sa a jucat un rol determinant.

HIstoria.ro

image
Olimpia, cel mai tânăr muzeu al ţării
Primul muzeu din România dedicat istoriei sportului și turismului montan a fost deschis la Brașov, în an olimpic, la „Olimpia”, în fostul sediu al Reuniunii de patinaj, clădire construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, restaurată de Muzeul Județean de Istorie Brașov.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.