Ca expat în Bruxelles este greu să spui cum sărbătoresc belgienii Crăciunul. Sînt de aproape patru ani în Belgia și fiecare Crăciun l-am petrecut acasă, în România. În plus, în Belgia trăiesc atît de multe naționalități (unul din zece locuitori nu are naționalitate belgiană) încît, dacă nu ai prieteni belgieni, a descoperi viața à la belge devine o adevărată aventură.

De fiecare dată cînd am povestit cu prieteni despre sărbători în Belgia părea diferit față de România: fără obiceiuri dedicate perioadei, precum colindele, tăiatul porcului sau mîncăruri tradiționale. Dar, la fel ca peste tot în lume, Crăciunul este despre familie, de multe ori cu tradiții înrădăcinate de acum multe generații. Una dintre prietenele cu care am povestit despre Crăciun știe de ani de zile că 24 decembrie este ziua dedicată familiei partenerului ei, iar 25 decembrie este o sărbătoare cu familia ei extinsă, singurul moment din an cînd își vede unchi, mătuși, verișori. Este o tradiție începută de bunica ei, pe care mama și mătușile ei o continuă acum pentru a onora amintirea mamei lor. O altă prietenă mi-a povestit cum, acum cîțiva ani, familia ei a început să meargă la film în seara de Ajun și păstrează această tradiție și în prezent. Este modalitatea lor de a fi împreună și de a se bucura unii de ceilalți. Valorile legate de familie sînt foarte importante pentru belgieni. Deși familiile extinse trăiesc în locuințe separate, obișnuiesc să se stabilească aproape de locurile în care au fost crescuți și/sau aproape de alți membri din familie.

Deși toți belgienii cu care am povestit mi-au spus că nu gătesc mîncăruri speciale de Crăciun, maratonul meselor cu cel puțin trei feluri de mîncare pare un dat al sărbătorilor și în Belgia. La mesele tradiționale de Crăciun vei găsi un fel de pește sau fructe de mare, foarte populare în Belgia oricînd în timpul anului, și un fel de ruladă de ciocolată și frișcă (kersstronk în olandeză și Bûche de Noël în franceză), în forma unui trunchi de copac cu coajă. Cum nu am gustat-o pînă acum, am adăugat o nouă rezoluție pentru 2021.

În trecut, pe 24 decembrie se mergea la slujba de la miezul nopții, dar în prezent motivul religios nu mai este atît de prezent. O mare parte din populație se autoidentifică drept catolici, dar majoritatea nu mai practică.

Cadourile de Crăciun sînt importante, dar Moș Crăciun are un rol mai mic în viața copiilor. Personajul principal pentru aceștia este Moș Nicolae – Sinterklaas sau Saint Nicholas –, care vine în noaptea de 5 spre 6 decembrie, atît în Belgia, cît și în Olanda. Sinterklaas este un bătrînel cu barbă și păr alb, îmbrăcat în haine de episcop. Are o carte roșie unde are notate numele copiilor și detalii despre cum s-au comportat în anul care tocmai se încheie. Legenda spune că Sinterklaas este originar din Turcia, dar în prezent se bucură de soare în Spania, de unde vine cu barca plină de cadouri în perioada sărbătorilor. El nu vine singur și este însoțit de ajutoare numite Zwarte Piet (Piet cel Negru), care la rîndul lor poartă haine colorate și au fața neagră de la cenușa din șemineuri În ultimii ani, atît în Belgia, cît mai ales în Olanda, existența lui Zwarte Piet aduce în discuție subiecte importante legate de identitate, rasism și trecutul colonial. Este extrem de interesant de urmărit cum acest obicei se va schimba în viitor, dar momentan Zwarte Piet rămîne cel care aduce mai ales pepernoten (un fel de turtă dulce în formă de năsturei) și alte dulciuri. Deși vine din Spania, al lor Sinterklaas pare mai aproape de al nostru Moș Crăciun decît de Moș Nicolae. Tradițional, Sinterklaas dă și startul împodobirii bradului de Crăciun.

Perioada sărbătorilor se încheie și la belgieni în primele zile din ianuarie, cînd sărbătoresc Epifania, venirea celor trei magi, un obicei care comemorează momentul în care copilul Iisus a primit cele trei daruri. În această perioadă, cea mai mîncată tartă este Gallette des Rois (prăjitura regilor), un produs de patiserie cu gust de migdale. Obiectivul fiecărui „degustător” este să găsească „regele”, o figurină din porțelan sau plastic, ascunsă în prăjitură. Originar, obiceiul este unul păgîn. Romanii obișnuiau să introducă un bob de fasole albă sau neagră pentru șansa de a fi rege pentru o zi. În Belgia, venirea celor trei magi pe 6 ianuarie este un obicei păstrat atît în familie, cît și în contexte profesionale, fiind și un bun prilej de a te reuni cu cei dragi.

Anul acesta, indiferent unde ne-am afla, Crăciunul va fi diferit. Fie că începem propriile tradiții sau că le continuăm pe cele din moși-strămoși, sărbătorile sînt despre cei dragi. Sărbători fericite!

Ioana Traistă este specialistă în comunicare, trăiește în Belgia și este voluntar la Cercul Donatorilor Bruxelles.