Corpul uman, aşa cum este în realitate - patru întrebări pentru Aurora STĂNESCU

Publicat în Dilema Veche nr. 491 din 11-17 iulie 2013
Corpul uman, aşa cum este în realitate   patru întrebări pentru Aurora STĂNESCU jpeg

De ce credeţi că Muzeul „Grigore Antipa“ este spaţiul potrivit pentru a găzdui expoziţia The Human Body?

Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa“ este o instituţie publică de cercetare ştiinţifică a biodiversităţii (inclusiv omul). Fiind şi muzeu, Antipa are misiunea de a transmite publicului informaţii ştiinţifice corecte din domeniul zoologiei, anatomiei, ecologiei şi protecţiei mediului. Expoziţia The Human Body fiind o expunere dedicată anatomiei umane, era firesc să găzduim această prezentare.

The Human Body a stîrnit reacţii polemice (unele in extremis). Credeţi că societatea românească de astăzi este pregătită pentru o astfel de expoziţie?

Da, cred că publicul românesc a fost interesat de această expoziţie. Au fost persoane care au decis să nu viziteze expoziţia şi respectăm această decizie. De neînţeles sînt cei care au „păreri“ negative şi „militează“ pentru închiderea ei, fără să o fi văzut!

Sînteţi de profesie biolog... Ce ne puteţi spune despre corpul uman ca exponat? Care este rolul unui ansamblu care conţine astfel de exponate?

Cunoaşterea mediului exterior este o preocupare constantă a oamenilor, mai ales în ultimele decenii, cînd abuzurile noastre asupra habitatelor naturale au început să ne afecteze viaţa. Corpurile noastre ne preocupă încă de la naştere. Expunerea corpurilor umane plastinate reprezintă, din punctul meu de vedere, o oportunitate rară de a vedea şi apoi de a înţelege cum sînt alcătuite şi cum funcţionează organele noastre interne. Vizualizarea unor boli prin materializarea lor în formaţiuni de tipul tumorilor sau altor formaţiuni patogene ne fac mai atenţi la viaţa pe care o ducem. Cînd vezi organizaţia internă la om, pe un mulaj sau într-un desen, ai întotdeauna în minte întrebarea: „Oare aşa arată? Sau este o modelare, un desen care să ne ajute să înţelegem?“ Vizitarea expoziţiei The Human Body, deschisă la Antipa, a oferit vizitatorilor tocmai această ocazie, de a vedea corpul uman aşa cum este acesta în realitate.

Consideraţi expoziţia un succes? De ce?

Cred că The Human Body este o expoziţie de succes; ca dovadă: impactul puternic pe care l-a avut asupra vizitatorilor şi asupra mass-media. Din caietul de impresii am reţinut cîteva aprecieri ale profesorilor care au însoţit grupurile de elevi şi care au considerat expunerea ca fiind foarte explicită şi utilă.

Aurora Stănescu este şefa departamentului de PR, Marketing Cultural şi Programe Educative al Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa“.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cel mai crud torționar, Nicolae Moromete: „Porc mincinos. În Republica noastră populară, pentru «nimic» nu se capătă mai mult de zece ani!“
Pe unde a trecut, torționarul Nicolae Moromete a semănat teroare, fie că a fost la Aiud, Jilava sau Vacăreşti. Neavând niciun fel de studii, el a fost subiectul unor situații de-a dreptul hilare.
image
Afacerea care ia amploare în România. Locațiile apar ca ciupercile după ploaie, dar tot par neîncăpătoare: „Nu mai avem locuri disponibile”
În ultimii ani, în marile orașe ale României au fost amenajate foarte multe locații dedicate practicării sportului în aer liber. De cele mai multe ori este vorba despre terenuri de fotbal.
image
Admis cu 10 la Automatică. Ionuț Mihăilescu din Caracal a fost singurul decar din 3.500 candidați. A lucrat cot la cot cu bunica exerciții și probleme
Un elev de clasa a XII-a din județul Olt este deja admis la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii București, cu media 10. Bunica sa a jucat un rol determinant.

HIstoria.ro

image
Olimpia, cel mai tânăr muzeu al ţării
Primul muzeu din România dedicat istoriei sportului și turismului montan a fost deschis la Brașov, în an olimpic, la „Olimpia”, în fostul sediu al Reuniunii de patinaj, clădire construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, restaurată de Muzeul Județean de Istorie Brașov.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.