Cei mai mulţi bani într-o singură zi

Publicat în Dilema Veche nr. 611 din 29 octombrie - 4 noiembrie 2015
Cei mai mulţi bani într o singură zi jpeg

- interviu cu Oana NĂSTASE, general manager FinActiv & Bucharest Running Club Association -

La Maratonul Bucureşti de anul acesta s-a depăşit recordul competiţiei. În afară de timpul în care a alergat cîştigătorul (Patrick Kimeli din Kenya), la modul general vorbind, care ar fi performanţele care merită menţionate în legătură cu această manifestare sportivă? 

Pentru prima dată, traseul Raiffeisen Bank Bucharest Marathon nu a mai fost format din două bucle de 21 de kilometri, ci a fost extins la 33 de kilometri, pe mai multe artere din centrul oraşului, oferind participanţilor bucuria descoperirii unor zone pitoreşti din Bucureşti. Au fost 42.195 de kilometri, a fost o desfăşurare de forţe uriaşă şi un efort din partea sponsorului oficial Raiffeisen Bank, alături de ceilalţi sponsori şi parteneri ai competiţiei, de a realiza cu succes această zi de sărbătoare a Bucureştiului: peste 11.000 de alergători, peste 15.000 în public, peste 3000 de copii, 12 puncte de divertisment pe traseu, cu cîntăreţi şi trupe, alte 12 puncte de hidratare şi alimentare, 500 de voluntari proveniţi de pe platforma voluntarinsport.ro şi de la ONG-urile partenere, peste 1000 de persoane de la forţele de ordine, poliţie, jandarmerie, pompieri, SMURD – personal specializat pentru prim ajutor. 15 ONG-uri au beneficiat de fondurile şi donaţiile alergătorilor – Raiffeisen Bank Bucharest Marathon fiind evenimentul de strîngere de fonduri cel mai mare din România, în care se adună cei mai mulţi bani, într-o singură zi, pentru cauzele asociate. 

A trecut deja de a opta ediţie. Care au fost, de-a lungul timpului, cele mai mari obstacole în organizarea acestui eveniment? 

Asociaţia Bucharest Running Club a fost prima care a demarat această mişcare de sport de masă, asociată cu caritatea şi CSR-ul, acum opt ani. Noi credem într-un stil de viaţă sănătos, în nevoia oamenilor de a-şi depăşi limitele pe toate planurile şi în dorinţa lor de a-şi creşte capacitatea fizică, psihică, intelectuală, emoţională. Valorile noastre sînt: spirit de echipă, echilibru, fairplay, emulaţie, depăşirea limitelor personale, pasiunea pentru ceea ce facem, conştiinţa şi conştienţa de sine, respect pentru mediu şi contribuţie pentru societate. Aceste valori au nevoie de mult timp şi resurse pentru a fi promovate, a organiza acţiuni şi evenimente din ce în ce mai cunoscute şi mai mari, care încep să producă schimbări în societate. Este un efort continuu şi avem nevoie de angajament pe termen lung şi parteneriate consecvente pentru a face planuri pe ani şi zeci de ani, şi a le duce la îndeplinire. 

Încep bucureştenii să devină mai sportivi? Există o evoluţie din acest punct de vedere? 

Anul acesta am lansat un studiu, alături de Quantix, care arată că sînt peste 60.000 de alergători activi în Bucureşti, creşterea este de peste 30% pe an, iar raportul bărbaţi/femei începe să se apropie de egalitate. Acum opt ani, am început cu cîteva sute de alergători şi a fost nevoie de opt ediţii pentru a ajunge la peste 11.000. Oamenii se uitau suspicioşi la alergători, cu zece ani în urmă; îi admonestau pe străzi, unii aruncau cu roşii după ei, cîinii îi lătrau sau chiar îi atacau şi nu erau piste de alergare; acum, mişcarea în aer liber se transformă într-un act firesc, ce face parte din activităţile cel puţin săptămînale ale persoanelor din mediul urban. Pentru că alergarea este sportul cel mai facil; cei mai mulţi oameni la nivel mondial care fac mişcare de întreţinere aleg alergarea. Toţi avem nevoie să ne ascultăm organismul şi să îi oferim mişcarea de care are nevoie, după 8-10 ore de muncă cu preponderenţă sedentară; în paralel, ne ascultăm conştiinţa şi ne dorim pîrghii prin care să contribuim, să oferim ceva şi comunităţii în care trăim.  

a consemnat Andrei MANOLESCU 

Foto: L. Mihai

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cel mai crud torționar, Nicolae Moromete: „Porc mincinos. În Republica noastră populară, pentru «nimic» nu se capătă mai mult de zece ani!“
Pe unde a trecut, torționarul Nicolae Moromete a semănat teroare, fie că a fost la Aiud, Jilava sau Vacăreşti. Neavând niciun fel de studii, el a fost subiectul unor situații de-a dreptul hilare.
image
Afacerea care ia amploare în România. Locațiile apar ca ciupercile după ploaie, dar tot par neîncăpătoare: „Nu mai avem locuri disponibile”
În ultimii ani, în marile orașe ale României au fost amenajate foarte multe locații dedicate practicării sportului în aer liber. De cele mai multe ori este vorba despre terenuri de fotbal.
image
Admis cu 10 la Automatică. Ionuț Mihăilescu din Caracal a fost singurul decar din 3.500 candidați. A lucrat cot la cot cu bunica exerciții și probleme
Un elev de clasa a XII-a din județul Olt este deja admis la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii București, cu media 10. Bunica sa a jucat un rol determinant.

HIstoria.ro

image
Olimpia, cel mai tânăr muzeu al ţării
Primul muzeu din România dedicat istoriei sportului și turismului montan a fost deschis la Brașov, în an olimpic, la „Olimpia”, în fostul sediu al Reuniunii de patinaj, clădire construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, restaurată de Muzeul Județean de Istorie Brașov.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.