Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO

Angela GRĂMADĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 944 din 12 – 18 mai 2022
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg

24 februarie 2022 – ziua în care Rusia a lansat „operațiunea specială” împotriva Ucrainei. Pretextul imaginat: genocidul organizat de guvernul de la Kiev împotriva populației din estul țării, adică Lugansk și Donețk. Pretextul extins: pretinse amenințări la adresa securității Federației Ruse, generate de poziția Statelor Unite și a partenerilor săi.

Lumea s-a înșelat. Rusia nu s-a resemnat

După destrămarea Uniunii Sovietice, moștenitoarea de iure a acesteia, Federația Rusă, nu s-a resemnat cu pierderea influenței asupra proceselor decizionale în cadrul unor formate de cooperare internațională. Frustrările au fost transpuse în documentele de politică externă, doctrine militare sau discursuri oficiale. În timp, s-au transformat și în documentele strategice, nivelul de agresiune discursivă crescînd în același timp cu pretențiile formulate de liderii ruși. Acest lucru nu se întîmplă pentru că liderii de la Kremlin percep noi tipuri de amenințări la adresa securității țării, ci mai degrabă pentru că nu reușesc să scape de fantoma „SUA –  hegemonul”. Deși la nivel declarativ s-a resemnat cu ideea nevoii de a colabora într-un anumit format cu Alianța Nord-Atlantică (27 mai 1997 – semnarea la Paris a Actului fondator privind relațiile, cooperarea și securitatea reciproce dintre NATO și Rusia), ea a revenit asupra acestei poziții (a se vedea discursul lui Vladimir Putin de la München) pentru că și-a reevaluat potențialul prin influența energetică asupra marilor economii europene cu care avea contracte bilaterale de livrare a resurselor energetice sau prin „coruperea” unor actori politici influenți. După discursul de la München a urmat summit-ul NATO de la București, unde același lider rus a formulat noi linii roșii și a reușit să blocheze drumul spre NATO al Georgiei și al Ucrainei. Dar este greșit să susținem că doar NATO și dominația monopolistă în relațiile internaționale ale SUA au condiționat această transformare de discurs. Intenția fostelor state ex-sovietice de a „îmbrățișa”, accepta, implementa un set de principii democratice, care contravin și subminează în același timp orice idee de verticală a puterii, a radicalizat pozițiile și a organizat resursele în jurul unui singur obiectiv: evitarea acceptării și îmbrățișării de către ruși a valorilor europene, inclusiv prin sabotarea acestora în alte state, mai ales în zona de influență directă a fostului imperiu. Rusia înțelege ideea europeană mai degrabă în modul expus de Zbigniew Brzezinski în cartea sa Marea dilemă. A domina sau a conduce, și anume că o Europă bogată este utilă intereselor ruse, dar o Europă puternică și interesantă pentru cei care formează vecinătatea imediată va fi mai puțin tolerată, pentru că îi poate tenta și pe cetățenii ruși să insiste asupra statului de drept, transparenței decizionale, protejării libertăților individuale și respectului proprietății private.

O relație complicată

Cei care nu au urmărit dialogul bilateral dintre Rusia și Ucraina de-a lungul timpului au rămas surprinși și în anul 2014, dar și în anul 2022, de decizia Moscovei de a invada teritoriul suveran al țării vecine. Abia acum descoperă, nu neapărat din discursul lui Putin, că ucrainenii au ce să le reproșeze liderilor de la Kremlin, dar și simplilor cetățeni ruși, care se prefac că susțin acțiunile liderului care îi apără de nazism. Holodomorul, „incursiunile” în procesul decizional, subminarea integrării euro-atlantice, anexarea Crimeei, operațiunile militare și susținerea separatiștilor din Donbas, impunerea federalizării, dar și presiunile asupra negociatorilor din cadrul formatelor pentru soluționarea conflictului din Ucraina – toate sînt elemente ale strategiei de a menține Ucraina în zona de influență a Rusiei. Partea ucraineană, mai ales în ultimii opt ani, a încercat să explice complexitatea interacțiunii dintre Kiev și Moscova, dar prea puțini au fost aceia care au intrat în profunzimea subiectului pentru a înțelege de ce rușii și ucrainenii au sisteme diferite de valori și de ce își proiectează un altfel de viitor.

În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori. Dar ea va fi o zonă gri doar cîtă vreme va dura această agresiune. Ceea ce va urma în Ucraina nu va mai lăsa loc pentru ezitări asupra modului în care acest stat dorește să se dezvolte. Și tocmai acesta e și motivul pentru care partenerii euro-atlantici ai Ucrainei trebuie să susțină Kievul nu doar să recîștige controlul asupra teritoriului național, ci și să se apropie de realitățile europene, inclusiv prin oferirea statutului de țară candidată la aderare. Iată de ce nu trebuie să analizăm relația complicată dintre Ucraina și Rusia doar prin prisma zonei gri pe care o poate crea între NATO și interesele Kremlinului.

Dar mai există și o altă perspectivă, cea în care fără Ucraina nici un proiect de integrare regională inițiat de Moscova nu va putea primi legitimitate și acceptare internațională. Aici tot retrospectiva istorică poate fi utilă pentru a înțelege rolul și statutul pe care îl are această țară în logica dezvoltării proiectelor de integrare regională lansate și promovate de Rusia. Util este a începe reflectarea asupra acestei perspective cu Comunitatea Statelor Independente, al cărei statut nu a fost niciodată ratificat de legislativul de la Kiev. Mai mult, Ucraina, Georgia și Republica Moldova au refuzat să fie implicate în orice inițiative de cooperare militară. Puțină lume cunoaște problemele pe care le-a generat peninsula Crimeea în dialogul ruso-ucrainean în anii ’90. Dar ele au existat și discuțiile se purtau inclusiv în termeni de securitate. După summit-ul de la București și războiul ruso-georgian din august 2008, apoi după lansarea Parteneriatului Estic, Kievul a decis să avanseze mult mai rapid în ceea ce privește integrarea europeană. Pentru populație, aceste procese erau o oportunitate de a accesa instrumente de control asupra elitei politice. Pentru actorii politici și economici, integrarea europeană era o oportunitate de a accesa resurse financiare. Rusiei nu i-au convenit mecanismele care erau accesate prin Parteneriatul Estic, mai ales cele referitoare la transformările instituțiilor politice și la Justiție, pentru că se eliminau multe instrumente de control asupra proceselor politice la Kiev. Indiferent de obiectivul urmărit de ucraineni, elită politică sau cetățeni, țara se îndepărta de Moscova. Kievul nu a acceptat invitația de a se alătura Uniunii Economice Eurasiatice nici măcar în calitate de observator, în condițiile în care în acea perioadă țara era condusă de o guvernare care cocheta cu stilul rus de gestionare a afacerilor interne (președinte era Viktor Ianukovici, iar în Rada cea mai numeroasă fracțiune parlamentară era cea a Partidului Regiunilor). Și pentru că nu a reușit să convingă liderii de la Kiev prin mijloace financiare, capabile să subvenționeze și în continuare corupția, Kremlinul și-a pus în aplicare planul de transformare al Ucrainei într-o zonă gri – o zonă în care Federația Rusă a eșuat să apară ca a doua putere militară a lumii, dar mai ales s-a delegitimat ca participant important în procesul de luare a deciziilor la nivel global.

Cercetătoare a spațiului ex-sovietic, Angela Grămadă e președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.

Foto: adevarul.ro

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Marcel Ciolacu si Nicolae Ciuca la BSDA 2024 FOTO Inquam Photos Octav Ganea (3) jpg
Premieră în bătălia pentru Cotroceni. Sociolog din Elveția: „Candidații celor două mari forțe politice nu au mai fost în această situație”
Sociologul Daniel Sandu remarcă faptul că partidele par mai puțin importante ca oricând în bătălia pentru prezidențiale. Dovadă faptul că, spre deosebire de alte dăți, candidații celor celor două mari forțe politice, PSD și PNL, au împreună abia în jur de 40%.
profesor matematica FOTO Pixabay
Coșmarul multor elevi devine realitate: toți vor da Bacul la Matematică sau Științe. „O regulă care îi va obliga să gândească”
Elevii care vor intra în clasa a IX-a începând cu anul școlar 2025-2026 vor susține Bacalaureatul la Matematică sau Științe indiferent de profilul ales, potrivit noii legi a învățământului preuniversitar. Cu o deosebire: cine nu învață în timpul liceului Matematica intensiv va da o probă mai simplă.
supa jpg
Rețeta simplă de care ne vom îndrăgosti de la prima înghițitură! Cum pregătim supa de ciuperci cu pui
Dacă suntem în căutarea unei rețete delicioase de supă, de care nu ne vom mai sătura, avem noroc! Această mâncare de pui și ciuperci are un gust divin, de care ne vom îndrăgosti de la prima înghițitură!
masca ten jpg
Îngrijirea feței iarna! Top 3 măști naturale și hidratante în perioada rece
Îngrijirea feței iarna! Top 3 măști naturale și hidratante în perioada rece
image png
Viața amoroasă a unui cuplu a fost distrusă de dependența de filme XXX a soțului: „Filme îngrozitoare, perverse, care implicau rănirea oamenilor...”
Căsnicia de mai bine de două decenii a unui cuplu este zdruncinată de minciunile bărbatului cu privire la dependența sa de pornografie. După ce soția l-a prins cu mâța-n sac, ea cu greu își mai poate șterge imaginile din minte.
vorona (1) jpg
Destinația turistică de vis din nordul Moldovei. Peisajele impresionante care înconjoară o perlă ecleziastică vizitată și de Alexandru Ioan Cuza
În județul Botoșani, în mijlocul codrilor seculari de la Vorona, se află una dintre perlele ecleziastice din nordul Moldovei. Mănăstirea Vorona, cu un trecut de peste cinci secole, este un loc spiritual, încărcat de legende, situat într-o zonă feerică, mai ales în lunile de toamnă.
alegeri romania pixabay png
Bugetul alegerilor prezidențiale 2024. Câți bani se cheltuiesc pentru cele doua tururi de scrutin
Alegerile prezidențiale din 2024 aduc cu ele nu doar o competiție politică intensă, ci și un cost semnificativ pentru România. Candidații pentru alegerile prezidențiale și parlamentare au cheltuit până în prezent 47 de milioane de lei pentru prezidențiale și 93 de milioane de lei pentru parlamentare
coltea jpg
Clădirea din România, construită în 1704, unde se află cel mai înalt turn din țară. A ars în 1739
Nenumărați români trec zilnic pe lângă această clădire din București, însă doar foarte puțini știu cât de importantă este, cu adevărat, pentru istoria orașului. Nu doar că este cel mai vechi spital din București, dar, cândva, adăpostea și cea mai înaltă clădire de la acea vreme.
Romania   Schengen Foto shutterstock 2345910601 jpg
Aderarea României la Schengen terestru: Întâlnire, vineri, între România, Austria şi Bulgaria
Miniştrii afacerilor interne din România, Bulgaria, Ungaria şi Austria se reunesc, vineri, la Budapesta, pentru discuţii informale legate de data la care ar urma să aibă loc intrarea României şi Bulgariei în Schengen terestru.