Alexandra PATAINEA: "Piaţa muncii este competitivă" - interviu

Publicat în Dilema Veche nr. 473 din 7-13 martie 2013
Alexandra PATAINEA: "Piaţa muncii este competitivă"   interviu  jpeg

Organizaţi anual Tîrgul de joburi pentru studenţi şi absolvenţi? Cam cîţi studenţi participă şi cîţi dintre ei îşi găsesc un job?

Liga Studenţilor din Bucureşti organizează acest tîrg, adresat tuturor studenţilor şi absolvenţilor din Bucureşti care se află în căutarea unui job, încercînd să acopere cît mai multe domenii. Nu avem un număr exact al studenţilor participanţi, însă din numărul CV-urilor sosite pe site-ul dedicat acestui eveniment şi din informaţiile primite de la companii pot spune că au vizitat standurile firmelor angajatoare în jur de 3000 de studenţi, dintre care cam 5-7% s-au şi angajat.

Nu de puţine ori am auzit spunîndu-se că ce înveţi la şcoală e diferit de ceea ce aşteaptă un angajator de la tine. Cum se văd lucurile din interior?

În această perioadă, este foarte greu să te angajezi imediat după ce ai terminat facultatea, ca să nu mai vorbim despre cei care lucrează şi pe timpul studiilor. Nu este foarte diferit ce se învaţă la şcoală faţă de ceea ce aşteaptă angajatorii; noi în facultate ne formăm şi învăţăm în mare despre ceea ce înseamnă piaţa muncii. Problema este, însă, de ordin practic. Majoritatea angajatorilor se aşteaptă să ai experienţă, să ştii deja să lucrezi cu anumite programe, să ştii cum funcţionează anumite maşini şi utilaje (depinde de domeniul în care îţi termini studiile). Sistemul de învăţămînt din România este deficitar din acest punct de vedere, deoarece nu ne oferă foarte multe posibilităţi de a pune în practică ceea ce învăţăm în facultate, şi de aici apar aceste discrepanţe între cererile companiilor şi competenţele studenţilor care se află în căutarea unui job.

Care sînt domeniile în care e cel mai uşor să-ţi găseşti un job? Dar cel mai greu?

La aceste tîrguri de joburi, noi ne orientăm pentru a chema companii din mai multe domenii: IT, economic, bancar, consultanţă, management, telecomunicaţii etc. Fiecare companie ştie foarte bine profilul angajatului dorit, în momentul în care decide să participe la eveniment. Se caută foarte mult oameni care ştiu să facă multe lucruri, oameni cu experienţă şi care învaţă foarte repede, nu neapărat oameni cu o specializare. Aşadar, mi-e greu să spun în ce domenii se găseşte mai uşor sau mai greu un job.

S-au schimbat, în timp, cererile şi ofertele pe piaţa muncii?

Cu siguranţă, da. Dacă acum cîţiva ani puteai să te angajezi după ce terminai facultatea, pentru că aveai o specializare, acum e mai greu. Să vă dau un exemplu pe care l-am observat în rîndul mai multor studenţi care studiază administraţie publică: posturile sînt blocate pentru perioade lungi de timp, iar în momentul în care se scoate un post de acest gen la concurs nu este de ajuns să ai o diplomă a Facultăţii de Administraţie Publică. Pe lîngă aceasta, trebuie să ai o specializare în economie sau ştiinţe juridice. De asemenea, în timp, angajatorii au devenit din ce în ce mai atenţi cu persoanele pe care le angajează, întrucît profilul angajatului trebuie să corespundă unor cerinţe numeroase.

Ce trebuie să ştie un student/absolvent care îşi caută un loc de muncă? La ce să se aştepte?

El trebuie, în primul rînd, să se înarmeze cu răbdare. Companiile sînt deschise să angajeze studenţi, însă acei studenţi trebuie să se diferenţieze faţă de restul, trebuie să arate că sînt foarte buni, că au aptitudini care îi recomandă pentru jobul dorit. Şi mai trebuie să ştie că piaţa muncii actuală este foarte competitivă.

Vă e greu să-i convingeţi pe angajatori să participe la tîrg?

Nu este foarte greu. În majoritatea companiilor multinaţionale, angajaţii sînt tineri, deoarece se încurajează şi se susţin oamenii tineri şi talentaţi prin derularea unor programe de dezvoltare (internship-uri, programe de practică) şi, tocmai din acest motiv, firmele acceptă invitaţiile noastre. Studenţii caută şi asemenea programe, indiferent dacă sînt plătite sau nu, deoarece îi ajută să înţeleagă mai bine ce se întîmplă în companii, pregătindu-se astfel pentru un loc de muncă stabil.

Alexandra Patainea este preşedinta Ligii Studenţilor din Bucureşti.

a consemnat Ana Maria SANDU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Amenda primită de o pensionară din Brașov pentru că a plantat flori în grădina blocului. „Este anormal ce se întâmplă”
Poliţia Locală Braşov a dovedit exces de zel în cazul unei femei de 76 de ani care a plantat câteva flori în zona verde a blocului în care locuia, potrivit bzb.ro.
image
Nike și Adidas, bătute de niște fete fâșnețe: invenția unei companii elvețiene fascinează lumea FOTO
Giganții de pe piața încălțărilor de alergare au înregistrat un eșec rar după un maraton major. La Boston, primele trei locuri din clasamentul feminin au fost ocupate de atlete care au purat alte mărci.
image
Joaca de-a vremea. Posibila cauză a inundațiilor catastrofale din Dubai, ploaia artificială VIDEO
Despre „însămânțarea norilor” se vorbește de mult timp, iar tehnica este folosită în multe țări care au probleme mari din cauza secetei. Sunt voci care spun că vremea ciudată din Dubai este legată de ploaia artificială creată acolo pentru a mai îmblânzi vremea.

HIstoria.ro

image
Justiția în România secolului al XIX-lea
Evoluția Ministerului Justiției urmărește, în linii mari, evoluția administrației autohtone, dar și pe cea a societății românești, în ansamblul său.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.