Art─â ┼či na┼úiune ÔÇô de la epoca pa┼čoptist─â la Primul R─âzboi Mondial

Alin CIUPAL─é
Publicat în Dilema Veche nr. 683 din 23-29 martie 2017
Art─â ┼či na┼úiune ÔÇô de la epoca pa┼čoptist─â la Primul R─âzboi Mondial jpeg

Apari┼úia statului na┼úional rom├ón la jum─âtatea secolului al XIX lea ├«n urma Unirii Principatelor aducea ├«n scen─â un nucleu politic ├«n jurul c─âruia s-au grupat energiile societ─â┼úii rom├óne┼čti care aspira la atingerea unui proiect generos, Rom├ónia Mare. Dup─â adoptarea sistemului monarhiei constitu┼úionale ┼či venirea la gurile Dun─ârii a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, un impuls important se f─âcea sim┼úit, iar ob┼úinerea independen┼úei ┼či proclamarea regatului au reprezentat etapele unei evolu┼úii care a culminat cu momentul 1918. Rom├ónii ┼či-au dorit Marea Unire ┼či au avut ┼čansa unei conjuncturi interna┼úionale favorabile la ├«ncheierea Marelui R─âzboi care le-a permis atingerea scopului. O ┼čans─â pe care alte na┼úiuni europene, nici mai brave, nici mai u┼čuratice dec├«t cea rom├ón─â, nu au avut-o.

Ac┼úiunea delicat─â printre furcile caudine ale politicii europene trebuia dublat─â de o alta, la fel de semnificativ─â, ┼či anume g─âsirea mijloacelor care, ├«n urma unei ac┼úiuni practice, s─â duc─â la o c├«t mai eficient─â solidaritate cet─â┼úeneasc─â ├«n interiorul socie┬şt─â┼úii rom├óne┼čti. Una care se va dovedi a propune de la ├«nceput limite ┼či contradic┼úii, excluderea unor categorii fiind bine definit─â prin Constitu┼úia de la 1866, care, de exemplu, nu acorda drept de cet─â┼úenie evreilor ┼či ÔÇô nici nu se putea altfel ÔÇô femeilor.

├Än sud-estul continentului ┼či chiar ├«n spa┼úiul central-european a prevalat dimensiunea etnic─â a na┼úiunii ┼či nu aceea civic─â, de tip occidental. P├«n─â ├«n 1918, rom├ónii s-au ar─âtat impar┼úiali ├«n simpatia lor at├«t fa┼ú─â de modelul cultural francez, c├«t ┼či fa┼ú─â de cel german, ├«ntr-o practic─â a supravie┼úuirii care ar cam trebui recunoscut─â drept principal─â calitate na┼úional─â. Mijloacele pe care statul modern le-a identificat ┼či le-a pus ├«n practic─â, prin institu┼úiile sale ┼či prin oamenii chema┼úi s─â pun─â ├«n mi┼čcare mecanismul birocratic, au fost diverse, multiple ┼či eficiente, de la ┼čcoal─â ┼či administra┼úie p├«n─â la armat─â, Biseric─â, partide politice sau altele.

Arta a avut ┼či ea rolul ei, cu at├«t mai mult cu c├«t instrumentul vizual pe care ├«l utiliza avea o putere de influen┼ú─â mult mai mare dec├«t cuv├«ntul, oric├«t de bine ar fi fost el rostit. Statul modern a instrumentalizat arta ├«n propriul folos, iar artistul rom├ón din a doua jum─âtate a secolului al XIX-lea, cel pu┼úin p├«n─â la apari┼úia lui ┼×tefan Luchian ┼či a congenerilor lui, a ├«n┼úeles ceea ce i se cerea ┼či a acceptat, dup─â talentul fiec─âruia, rolul pe care era chemat s─â ┼či-l asume.

Cel mai bine reiese aceast─â rela┼úie dac─â ne uit─âm la ┼či dincolo de operele curentului academist. A┼ča cum s-a petrecut ├«n toat─â Europa, f─âr─â excep┼úie, arta academist─â, mult hulit─â pe nedrept chiar ┼či ast─âzi dintr-o prost ├«n┼úeleas─â ┼či naiv─â perspectiv─â modernist─â, s-a impus relativ repede ┼či temeinic. Aceasta s-a datorat nu doar talentului arti┼čtilor respectivi, incontestabil, ci ┼či faptului c─â statul avea nevoie de acea form─â a artei, pe care a sus┼úinut-o, a promovat-o ┼či ├«n care a investit.

Principalele teme frecventate de opera academist─â ne spun ┼či ele mult. Astfel, portretul urm─ârea imortalizarea nu at├«t a unor tr─âs─âturi fizice ale comanditarilor, c├«t mai ales figurarea unui statut social. Toate elementele care construiau acel statut, fie el masculin sau feminin, erau ├«nf─â┼úi┼čate, de la vestimenta┼úie ┼či podoab─â capilar─â, p├«n─â la decora┼úii, bijuterii, ┼úinut─â. Tr─âs─âturile fizice erau mai mult un fel de suport care trebuia s─â ofere baza discursului nu despre oameni, ci despre personaje, fiecare cu un rol bine stabilit.

Scenele de gen multiplicau, de fapt, portretele ├«ntr-o interac┼úiune ┼či mai relevant─â prin importan┼úa contur─ârii unei lumi urbane ce se dorea c├«t mai aproape de modelul occidental. Oamenii se pierdeau ├«n mul┼úimea de semnifica┼úii socio-culturale, ideologice ┼či politice, ├«ncetau de a mai fi simpli indivizi ┼či se transformau ├«n cet─â┼úeni, fiecare cu rolul s─âu, chiar dac─â segrega┼úi pe criterii de gen.

Tema istoric─â, una central─â ├«n crea┼úia academist─â de la noi ┼či din Europa, era chemat─â s─â vorbeasc─â despre trecut, dar nu unul neutru, ci despre unul glorios, ├«n care jertfele erau temelia victoriei ┼či nu a ├«nfr├«ngerii. Voievozii, de la ┼×tefan cel Mare ┼či Vlad ┼óepe┼č p├«n─â la Mihai Viteazul, erau adu┼či s─â depun─â m─ârturie pentru contemporaneitate ├«n primul r├«nd ┼či erau glorifica┼úi pentru valoarea lor de model. Nu ├«nt├«mpl─âtor, liderul de necontestat al curentului academist de la noi, Theodor Aman, l-a pictat pe Mihai Viteazul atunci c├«nd ┼či-a decorat pere┼úii genero┼či ai holului principal de la parterul casei sale din Bucure┼čti. Puterea fiec─ârei na┼úiuni ├«n parte era augmentat─â prin argumentele gloriei trecutului.

Statul modern a oferit artistului academist toate mijloacele de a se exprima, de la Academii de arte frumoase, expozi┼úii publice de anvergur─â, burse de studii, premii, p├«n─â la Pinacotec─â, instrumentul suprem al consacr─ârii artistice pe care colec┼úionismul, fenomen privat ┼či ├«n plin─â expansiune, nu l-a putut egala ca semnifica┼úie p├«n─â la Marele R─âzboi. Cronica de art─â exalta, la r├«ndul ei, valorile artei academiste, ├«n┼úeleas─â ca form─â a ilustr─ârii valorilor na┼úionale, ┼či contribuia la formarea gustului public. Nu era nici bine, nu era nici r─âu. Pur ┼či simplu, avem o realitate diferit─â de aceea a zilelor noastre care trebuie ├«n┼úeleas─â din perspectiva acelei societ─â┼úi, nu a celei din prezent.

Ironia ne arat─â ├«ns─â c─â, ├«n Rom├ónia Vechiului Regat, nu Aman, pictorul, rectorul Academiei de Arte de la Bucure┼čti, pre┼čedintele Salonului Oficial, a fost recunoscut, ├«n ciuda realiz─ârilor lui remarcabile, drept pictorul na┼úional, ci contemporanul lui, Nicolae Grigorescu. Nu vivacele, mondenul, profesorul, pictorul valoros Aman, ci timidul, singuraticul, autodidactul ┼či talentatul Grigorescu devenea pentru contemporanii s─âi ┼či pentru posteritate artistul na┼úional prin excelen┼ú─â.

Pictorul Nicolae Grigorescu apar┼úine unei ┼čcoli de factur─â impresionist─â, a picturii ├«n aer liber, ├«n natur─â, care renun┼ú─â la tema istorist─â ┼či la portretul social ├«n favoarea peisajului ┼či a oamenilor. Retras, ├«n urma unei decizii personale, la C├«mpina, ├«n izolarea propriet─â┼úii aflate la marginea ora┼čului zguduit de co┼čurile celei mai mari rafin─ârii din Europa ├«n 1895, Grigorescu refuza toate onorurile ┼či propunerile de a deveni un personaj.

R─âm├«ne pictorul lumii rurale rom├óne┼čti, o ruralitate romantic─â ┼či rupt─â de realitatea fizic─â, dar care vorbea, ├«n acela┼či timp, despre valorile na┼úionale p─âstrate ├«ntr-o form─â genuin─â acolo, ├«n lumea satului, potrivit unor ideologii tradi┼úionaliste care ┼či-au deschis drumul, prin condeiul lui Constantin Stere sau Nicolae Iorga, ┼či ├«n Rom├ónia.

De asemenea, specificul na╚Ťional ├«n arta grigorescian─â era definit ╚Öi prin latura antisemit─â, nu doar prin referin╚Ťa la o ruralitate simbolic─â ╚Öi sintetizat─â. Na╚Ťionalismul, adic─â ideologia referitoare la na╚Ťiune ca nou mijloc de realizare a coeziunii societ─â╚Ťii, era ╚Öi la noi, precum ├«n cea mai mare parte a Europei epocii, antisemit. Respingerea a tot ceea ce era diferit, ╚Öi prin aceasta periculos, se reflect─â foarte bine ╚Öi ├«n numeroasele portrete de evrei pe care artistul le-a realizat, unele dintre ele, precum cel de mari dimensiuni p─âstrat ast─âzi la MNAR, fiind comenzi de stat, culme a ironiei. Evreul ne este ├«nf─â╚Ťi╚Öat ca un individ legat ├«n totalitate de o tradi╚Ťie specific─â, ╚Öiret, murdar, umil, mereu acela╚Öi, departe de puritatea pe care o avusese ├«n antichitatea clasic─â. O ras─â degenerat─â care putea pune ├«n pericol puritatea tinerei na╚Ťiuni rom├óne.

Nicolae Grigorescu nu ╚Öi-a propus vreo clip─â s─â fie antisemit, el ├«n╚Ťelegea s─â fie rom├ón, unul la fel de vajnic precum cei mai mul╚Ťi dintre contemporanii s─âi.

Dac─â la prima vedere, ├«ntre na╚Ťiunea ÔÇ×burghez─âÔÇť a lui Aman ╚Öi na╚Ťiunea ÔÇ×rural─âÔÇť a lui Grigorescu ne-am fi a╚Öteptat s─â fie o egalitate atent─â, ├«n practic─â, ╚Ť─âranii lui Grigorescu deveneau simbolul na┼úiunii rom├óne, ┼či nu personajele burgheze ale lui Aman. Prin ei, artistul ob┼úinea un titlu pe care nu ┼či-l dorise ┼či pe care nu ├«l c─âutase ┼či care, ├«n posteritate, i-a obnubilat ├«n┼úelegerea unei opere mai profunde dec├«t ne arat─â ast─âzi expozi┼úia permanent─â de la Muzeul Na┼úional de Art─â. 

Alin Ciupală este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea din București. A publicat recent Bătălia lor. Femeile din România în Primul Război Mondial, Editura Polirom, 2017.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.