Art─â ┼či na┼úiune ÔÇô de la epoca pa┼čoptist─â la Primul R─âzboi Mondial

Alin CIUPAL─é
Publicat în Dilema Veche nr. 683 din 23-29 martie 2017
Art─â ┼či na┼úiune ÔÇô de la epoca pa┼čoptist─â la Primul R─âzboi Mondial jpeg

Apari┼úia statului na┼úional rom├ón la jum─âtatea secolului al XIX lea ├«n urma Unirii Principatelor aducea ├«n scen─â un nucleu politic ├«n jurul c─âruia s-au grupat energiile societ─â┼úii rom├óne┼čti care aspira la atingerea unui proiect generos, Rom├ónia Mare. Dup─â adoptarea sistemului monarhiei constitu┼úionale ┼či venirea la gurile Dun─ârii a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, un impuls important se f─âcea sim┼úit, iar ob┼úinerea independen┼úei ┼či proclamarea regatului au reprezentat etapele unei evolu┼úii care a culminat cu momentul 1918. Rom├ónii ┼či-au dorit Marea Unire ┼či au avut ┼čansa unei conjuncturi interna┼úionale favorabile la ├«ncheierea Marelui R─âzboi care le-a permis atingerea scopului. O ┼čans─â pe care alte na┼úiuni europene, nici mai brave, nici mai u┼čuratice dec├«t cea rom├ón─â, nu au avut-o.

Ac┼úiunea delicat─â printre furcile caudine ale politicii europene trebuia dublat─â de o alta, la fel de semnificativ─â, ┼či anume g─âsirea mijloacelor care, ├«n urma unei ac┼úiuni practice, s─â duc─â la o c├«t mai eficient─â solidaritate cet─â┼úeneasc─â ├«n interiorul socie┬şt─â┼úii rom├óne┼čti. Una care se va dovedi a propune de la ├«nceput limite ┼či contradic┼úii, excluderea unor categorii fiind bine definit─â prin Constitu┼úia de la 1866, care, de exemplu, nu acorda drept de cet─â┼úenie evreilor ┼či ÔÇô nici nu se putea altfel ÔÇô femeilor.

├Än sud-estul continentului ┼či chiar ├«n spa┼úiul central-european a prevalat dimensiunea etnic─â a na┼úiunii ┼či nu aceea civic─â, de tip occidental. P├«n─â ├«n 1918, rom├ónii s-au ar─âtat impar┼úiali ├«n simpatia lor at├«t fa┼ú─â de modelul cultural francez, c├«t ┼či fa┼ú─â de cel german, ├«ntr-o practic─â a supravie┼úuirii care ar cam trebui recunoscut─â drept principal─â calitate na┼úional─â. Mijloacele pe care statul modern le-a identificat ┼či le-a pus ├«n practic─â, prin institu┼úiile sale ┼či prin oamenii chema┼úi s─â pun─â ├«n mi┼čcare mecanismul birocratic, au fost diverse, multiple ┼či eficiente, de la ┼čcoal─â ┼či administra┼úie p├«n─â la armat─â, Biseric─â, partide politice sau altele.

Arta a avut ┼či ea rolul ei, cu at├«t mai mult cu c├«t instrumentul vizual pe care ├«l utiliza avea o putere de influen┼ú─â mult mai mare dec├«t cuv├«ntul, oric├«t de bine ar fi fost el rostit. Statul modern a instrumentalizat arta ├«n propriul folos, iar artistul rom├ón din a doua jum─âtate a secolului al XIX-lea, cel pu┼úin p├«n─â la apari┼úia lui ┼×tefan Luchian ┼či a congenerilor lui, a ├«n┼úeles ceea ce i se cerea ┼či a acceptat, dup─â talentul fiec─âruia, rolul pe care era chemat s─â ┼či-l asume.

Cel mai bine reiese aceast─â rela┼úie dac─â ne uit─âm la ┼či dincolo de operele curentului academist. A┼ča cum s-a petrecut ├«n toat─â Europa, f─âr─â excep┼úie, arta academist─â, mult hulit─â pe nedrept chiar ┼či ast─âzi dintr-o prost ├«n┼úeleas─â ┼či naiv─â perspectiv─â modernist─â, s-a impus relativ repede ┼či temeinic. Aceasta s-a datorat nu doar talentului arti┼čtilor respectivi, incontestabil, ci ┼či faptului c─â statul avea nevoie de acea form─â a artei, pe care a sus┼úinut-o, a promovat-o ┼či ├«n care a investit.

Principalele teme frecventate de opera academist─â ne spun ┼či ele mult. Astfel, portretul urm─ârea imortalizarea nu at├«t a unor tr─âs─âturi fizice ale comanditarilor, c├«t mai ales figurarea unui statut social. Toate elementele care construiau acel statut, fie el masculin sau feminin, erau ├«nf─â┼úi┼čate, de la vestimenta┼úie ┼či podoab─â capilar─â, p├«n─â la decora┼úii, bijuterii, ┼úinut─â. Tr─âs─âturile fizice erau mai mult un fel de suport care trebuia s─â ofere baza discursului nu despre oameni, ci despre personaje, fiecare cu un rol bine stabilit.

Scenele de gen multiplicau, de fapt, portretele ├«ntr-o interac┼úiune ┼či mai relevant─â prin importan┼úa contur─ârii unei lumi urbane ce se dorea c├«t mai aproape de modelul occidental. Oamenii se pierdeau ├«n mul┼úimea de semnifica┼úii socio-culturale, ideologice ┼či politice, ├«ncetau de a mai fi simpli indivizi ┼či se transformau ├«n cet─â┼úeni, fiecare cu rolul s─âu, chiar dac─â segrega┼úi pe criterii de gen.

Tema istoric─â, una central─â ├«n crea┼úia academist─â de la noi ┼či din Europa, era chemat─â s─â vorbeasc─â despre trecut, dar nu unul neutru, ci despre unul glorios, ├«n care jertfele erau temelia victoriei ┼či nu a ├«nfr├«ngerii. Voievozii, de la ┼×tefan cel Mare ┼či Vlad ┼óepe┼č p├«n─â la Mihai Viteazul, erau adu┼či s─â depun─â m─ârturie pentru contemporaneitate ├«n primul r├«nd ┼či erau glorifica┼úi pentru valoarea lor de model. Nu ├«nt├«mpl─âtor, liderul de necontestat al curentului academist de la noi, Theodor Aman, l-a pictat pe Mihai Viteazul atunci c├«nd ┼či-a decorat pere┼úii genero┼či ai holului principal de la parterul casei sale din Bucure┼čti. Puterea fiec─ârei na┼úiuni ├«n parte era augmentat─â prin argumentele gloriei trecutului.

Statul modern a oferit artistului academist toate mijloacele de a se exprima, de la Academii de arte frumoase, expozi┼úii publice de anvergur─â, burse de studii, premii, p├«n─â la Pinacotec─â, instrumentul suprem al consacr─ârii artistice pe care colec┼úionismul, fenomen privat ┼či ├«n plin─â expansiune, nu l-a putut egala ca semnifica┼úie p├«n─â la Marele R─âzboi. Cronica de art─â exalta, la r├«ndul ei, valorile artei academiste, ├«n┼úeleas─â ca form─â a ilustr─ârii valorilor na┼úionale, ┼či contribuia la formarea gustului public. Nu era nici bine, nu era nici r─âu. Pur ┼či simplu, avem o realitate diferit─â de aceea a zilelor noastre care trebuie ├«n┼úeleas─â din perspectiva acelei societ─â┼úi, nu a celei din prezent.

Ironia ne arat─â ├«ns─â c─â, ├«n Rom├ónia Vechiului Regat, nu Aman, pictorul, rectorul Academiei de Arte de la Bucure┼čti, pre┼čedintele Salonului Oficial, a fost recunoscut, ├«n ciuda realiz─ârilor lui remarcabile, drept pictorul na┼úional, ci contemporanul lui, Nicolae Grigorescu. Nu vivacele, mondenul, profesorul, pictorul valoros Aman, ci timidul, singuraticul, autodidactul ┼či talentatul Grigorescu devenea pentru contemporanii s─âi ┼či pentru posteritate artistul na┼úional prin excelen┼ú─â.

Pictorul Nicolae Grigorescu apar┼úine unei ┼čcoli de factur─â impresionist─â, a picturii ├«n aer liber, ├«n natur─â, care renun┼ú─â la tema istorist─â ┼či la portretul social ├«n favoarea peisajului ┼či a oamenilor. Retras, ├«n urma unei decizii personale, la C├«mpina, ├«n izolarea propriet─â┼úii aflate la marginea ora┼čului zguduit de co┼čurile celei mai mari rafin─ârii din Europa ├«n 1895, Grigorescu refuza toate onorurile ┼či propunerile de a deveni un personaj.

R─âm├«ne pictorul lumii rurale rom├óne┼čti, o ruralitate romantic─â ┼či rupt─â de realitatea fizic─â, dar care vorbea, ├«n acela┼či timp, despre valorile na┼úionale p─âstrate ├«ntr-o form─â genuin─â acolo, ├«n lumea satului, potrivit unor ideologii tradi┼úionaliste care ┼či-au deschis drumul, prin condeiul lui Constantin Stere sau Nicolae Iorga, ┼či ├«n Rom├ónia.

De asemenea, specificul na╚Ťional ├«n arta grigorescian─â era definit ╚Öi prin latura antisemit─â, nu doar prin referin╚Ťa la o ruralitate simbolic─â ╚Öi sintetizat─â. Na╚Ťionalismul, adic─â ideologia referitoare la na╚Ťiune ca nou mijloc de realizare a coeziunii societ─â╚Ťii, era ╚Öi la noi, precum ├«n cea mai mare parte a Europei epocii, antisemit. Respingerea a tot ceea ce era diferit, ╚Öi prin aceasta periculos, se reflect─â foarte bine ╚Öi ├«n numeroasele portrete de evrei pe care artistul le-a realizat, unele dintre ele, precum cel de mari dimensiuni p─âstrat ast─âzi la MNAR, fiind comenzi de stat, culme a ironiei. Evreul ne este ├«nf─â╚Ťi╚Öat ca un individ legat ├«n totalitate de o tradi╚Ťie specific─â, ╚Öiret, murdar, umil, mereu acela╚Öi, departe de puritatea pe care o avusese ├«n antichitatea clasic─â. O ras─â degenerat─â care putea pune ├«n pericol puritatea tinerei na╚Ťiuni rom├óne.

Nicolae Grigorescu nu ╚Öi-a propus vreo clip─â s─â fie antisemit, el ├«n╚Ťelegea s─â fie rom├ón, unul la fel de vajnic precum cei mai mul╚Ťi dintre contemporanii s─âi.

Dac─â la prima vedere, ├«ntre na╚Ťiunea ÔÇ×burghez─âÔÇť a lui Aman ╚Öi na╚Ťiunea ÔÇ×rural─âÔÇť a lui Grigorescu ne-am fi a╚Öteptat s─â fie o egalitate atent─â, ├«n practic─â, ╚Ť─âranii lui Grigorescu deveneau simbolul na┼úiunii rom├óne, ┼či nu personajele burgheze ale lui Aman. Prin ei, artistul ob┼úinea un titlu pe care nu ┼či-l dorise ┼či pe care nu ├«l c─âutase ┼či care, ├«n posteritate, i-a obnubilat ├«n┼úelegerea unei opere mai profunde dec├«t ne arat─â ast─âzi expozi┼úia permanent─â de la Muzeul Na┼úional de Art─â. 

Alin Ciupală este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea din București. A publicat recent Bătălia lor. Femeile din România în Primul Război Mondial, Editura Polirom, 2017.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.