Arta ca un furaj axiologic

Marta PETREU
Publicat în Dilema Veche nr. 848 din 9 - 15 iulie 2020
Arta ca un furaj axiologic jpeg

După ce „Manifestul Cercului Literar” (13 mai 1943; scris de I. Negoițescu, la îndemnul lui Radu Stanca) a stabilit obiectivele de natură estetică ale grupării – și anume, autonomia esteticului față de alte tipuri de valori, adeziunea la „idealuri pur estetice”, la „spiritul contemporan” și deschiderea sincronistă spre „spiritualitatea contemporană” din Europa –, în zarva polemică creată, nu s-a băgat de seamă că unul dintre textele lui Radu Stanca, publicat în vara anului 1943, reprezintă o participare la dezbaterea despre „Manifest”; mai mult, o corecție.

Și anume, în articolul „De la stilul istoric la stilul filosofic”, publicat în Saeculum (numărul pe iulie-august 1943), tînărul lider al Cercului a îndreptat discret gafa lor de a fi adresat „Manifestul” numai lui E. Lovinescu, fără să sufle o vorbă despre Blaga. El a recunoscut explicit ceea ce era evident și în „Manifest”, căci redactat într-un amestec de concepte și idei, unele blagiene, altele lovinesciene: faptul că, pentru cerchiști, Blaga este o personalitate formatoare. În „De la stilul istoric la stilul filosofic”, Radu Stanca a reluat cele mai importante idei ale „Manifestului” și le-a enunțat nu polemic și imperativ, ci expozitiv. Titlul îl omagiază direct pe Blaga, căci vorbește despre „stil”; Radu Stanca mai scrisese despre opera blagiană și observase, în recenziile sale, rolul de fundament explicativ pe care îl acordă filosoful conceptelor de stil / factori stilistici, ca elementele inconștiente bazale, ce modelează toate creațiile umane. Privind panoramic cultura românească, Radu Stanca observă că ea s-a născut sub zodia stilului istoric, însă acum se schimbă, trece la alt stil, sintetic sau filosofic. El descrie „tînăra noastră cultură” (expresie prezentă și-n „Manifestul” scris de I. Negoițescu, semn clar al colaborării lor la elaborarea textului) care s-a născut sub zodia istoricismului, îl invocă, la fel ca „Manifestul”, pe Maiorescu, cu încercarea lui de diferențiere/disociere, adică autonomizare, a valorilor. În plus față de „Manifest”, mai dă un exemplu de încercare de-a sălta de la istoric la filosofic, și anume Școala Ardeleană. Spre deosebire de „Manifest”, care cere să se producă „disocierea” (autonomizarea) valorilor, Radu Stanca spune că disocierea valorilor și trecerea la un stil mai înalt, filosofic, este un proces în curs, ca dovadă, operele lui Blaga și Lovinescu: „dacă am vrea să fixăm cîteva nume cu deosebită contribuţie pentru accelerarea acestei treceri, am reţine în primul rînd numele lui Lucian Blaga şi E. Lovinescu, care, pe planuri diferite, au vestit luminos noul zbor al spiritului românesc“.

Scrisoarea-„Manifest” a cerchiștilor a operat cîteva distincții importante: a argumentat „disocierea” valorii estetice în raport cu politicul, cu eticul și apoi cu etnicul, după modelul, zice Negoițescu, al criticii maioresciene, prin care cerchiștii și-au asumat idealuri „pur estetice”.

După ce a „corectat” gafa lor față de Blaga, în relativ scurt timp Radu Stanca a stabilit semnificația concretă a idealurilor „pur estetice” anunțate de „Manifest”. Astfel, în eseul „Resurecția baladei”, publicat în numărul pe mai 1945 al Revistei Cercului Literar, liderul Cercului a schițat propria sa estetică. El pornește de la constatarea că „poezia pură” a ajuns, datorită purificării și purității ei, „seacă” de-a binelea, „secătuită în mod extrem”, încît sub „coaja” ei nu mai este, „de fapt, nimic”. „Poezia”, spune tînărul estetician, „ca orice operă de artă, și ea se hrănește, cînd a ajuns pe planul major, dintr-un furaj axiologic copios”. Și anume, ea implică o „complexitate de semnificații”, de pildă „semnificația mitică, magia eroică, religioasă, morală”, iar „Intervenția valorii etice sporește un conținut estetic”. După părerea lui, valorile nu sînt „impermeabile, ci comunică între ele, se condiționează chiar”.

Concluzia, enunțată lapidar și memorabil, este că „Exclusivitatea estetică nu duce la capodoperă”.

Ca urmare, valoarea estetică apare, din punctul de vedere al statutului, autonomă față de alte valori (deci nu poate fi subordonată unor alte scopuri, etice, etnice, naționale, politice, religioase, pedagogice etc.), iar din punctul de vedere al alcătuirii ei lăuntrice, ca un „furaj axiologic copios”, un amestec de aluviuni venite din direcția tuturor celorlalte tipuri de valori. Bogăția acestui „furaj axiologic” este o condiție pentru capodoperă. Practic, Radu Stanca a conferit valorii estetice complexitatea pe care o are psyche a omului. Iar prin această teorie economicos expusă, liderul Cercului a dat direcția „ideologiei cerchiste”.

Ulterior, în 1946, I. Negoițescu – aflat cu Radu Stanca într-o simbioză literară îndelungată și rodnică – va boteza acest fel de creație: artă „euphorionistă”, colecționînd apoi, cu neascuns entuziasm, un bogat material factual care să se potrivească cu gîndul gîndit de Radu.

7fotomontaj de marta petreu fogarasi edith jpg jpeg

Legături blagiene

Aș mai observa un lucru în legătură cu cristalizarea, în trei pași („Manifestul”, „De la stilul istoric…”, „Resurecția baladei”), a concepției despre artă a Cercului Literar al Universității „Regele Ferdinand I” din Cluj în exil la Sibiu. Și anume, datoria față de Blaga.

Felul cum au pus cei doi teoreticieni cerchiști, Radu Stanca și I. Negoițescu, problema autonomiei esteticului sau, mai larg, problema autonomiei valorilor, începînd de la „Manifest” (autor, I. Negoițescu, „instigator”, Radu Stanca”) și pînă la teoria valorii estetice ca „furaj axiologic copios” (autor, Radu Stanca), are legătură cu Blaga.

Pe lîngă unele concepte, „Manifestul” foloseşte argumente ce pot fi instantaneu recunoscute ca blagiene. De pildă, considerațiile de la început, cum că poezia populară, „deşi creaţie minoră“, reprezintă „un izvor cert pentru marile posibilităţi viitoare, menite să depăşească acele forme primordiale, pînă la completa detaşare a tiparelor culte. Exemplele istorice ne arată că o cultură majoră începe acolo unde formele colective şi nediferenţiate sînt înlocuite cu o creaţie eliberată din magma comună şi strict individuală a personalităţii“, se bazează pe o idee blagiană: I. Negoiţescu reproduce pur şi simplu învăţătura lui Blaga (cea „predată“ și regelui, cu ocazia primirii filosofului în Academie) despre faptul că existența unei matrici stilistice minore permite și făgăduiește nașterea și a uneia majore, de autor.

Dar mai este vorba și despre cîteva „coincidențe”.

În noiembrie 1941, Blaga și-a început cursul universitar cu lecția „Despre viitorul filosofiei românești”, lecție care, spune chiar el, „a produs multă tulburare”. În număr unu absolut din Saeculum (ianuarie 1943), Blaga și-a inaugurat revista proprie cu textul acestei lecții. Aici, în „Despre viitorul filosofiei românești”, el a subliniat autonomia unor valori și domenii, separîndu-le unele de altele. Deoarece pe moment îl interesa filosofia, a „disociat-o” de alte domenii. Pe ideea „Să nu confundăm lucrurile și domeniile”, trei mari disocieri a făcut Blaga, nici una la modă, nici una pe gustul naționalist-ortodoxist al epocii; și anume, a autonomizat: filosofia de religie; filosofia românească de ortodoxia românească; românitatea de ortodoxie. Disocieri care i-au atras o sumedenie de acuzații publice și de polemici.

Iar în mai 1943, scrisoarea-„Manifest” a cerchiștilor s-a ocupat de asemenea de „disocierea” unei valori, concret, de valoarea estetică; aceasta a fost autonomizată față de valoarea etică, de cea etnică, de cea politică. Evident, nici declarația cerchistă nu era pe linia de gîndire oficială, public agreată în acei ani, așa că a atras reacții polemice serioase.

Practic, în „Manifest” este făcută același fel de operațiune filosofică, disocierea valorilor, care fusese făcută anterior de Blaga în „Despre viitorul filosofiei românești”, cu rezultate excepțional de iritante asupra opiniei intelectuale. De unde concluzia că nu este obligatoriu ca tinerii autori ai „Manifestului” cerchist să fi preluat ideea autonomiei unei valori de la Maiorescu sau din cărțile lui Lovinescu despre Maiorescu – le-ar fi putut la fel de bine învăța de la Blaga, care, prin lecția lui, le-a atras atenția asupra problemei. Oricum, pe tema „autonomia valorilor”, între învățătura lui Blaga și aceea a lui Maiorescu-Lovinescu nu există nici o diferență.

Încă o „coincidență”. În decembrie 1940, pentru publicul sibian, iar în 16 martie 1942, pentru studenți, Blaga a ținut o conferință intitulată „Școala ardeleană”; ulterior, o va publica în săptămînalul Vremea din 28 noiembrie 1943, cu titlul „Școala ardeleană-latinistă”. Este un text splendid, în care, printre altele, filosoful subliniază capacitatea speculativă excepțională a corifeilor ardeleni, care au avut un „duh filosofic de esență rară”, ce a fost „deviat înspre istoriografie și filologie” din cauza nivelului cultural jos din Ardeal. El îl elogiază aparte pe Petru Maior, care, speculativ și „anapoda”, a ajuns la năstrușnica idee că „linba românească e mama linbei ciei latinești”.

În vara anului 1943, Radu Stanca scria, în „De la stilul istoric la cel filosofic”, că „una dintre cele mai interesante perioade ale evoluției noastre culturale” este Școala Ardeleană, și semnala că aceasta a făcut „o serie de încercări de a sălta planurile în abstract, la demonstrații teoretice, trăgînd cele mai adecvate consecințe în mod general de a gîndi – totodată și cele mai absurde”. Ecou, firește, al conferinței lui Blaga. Ecou, prin învățare.

La asemenea profesor, asemenea studenți. Blaga preda și scria, iar unii dintre cei mai străluciți studenți ai lui, cum au fost Radu Stanca și I. Negoițescu, îi prindeau ideile. Unele. Despre învățare este vorba aici. Asimilau ideile profesorului și le aplicau după cum îi ducea interesul propriu și de generație.

Încercuit, în anii celui de-al Doilea Război Mondial, de contestatari și hărțuit de polemici, Blaga nota într-o scrisoare: „Ăștia sînt copiii care vor să-și omoare pe tatăl lor. După toate regulile freudismului și ale triburilor primitive”. Nu a precizat la cine se referă, însă după data scrisorii, februarie 1943, presupun că nu la cerchiști. Dar cam așa i s-a întîmplat, peste foarte scurt timp, nici două luni, cu ocazia declarației lor de independență („Manifestul”, mai 1943), și cu cerchiștii: din cauza prea marii apropieri, l-au „uitat”. L-au „ucis” simbolic. Radu ce-a mai dres lucrurile. Și abia mult mai tîrziu, după ce Blaga n-a mai fost pe lumea asta, cerchiștii au exclamat, aproape în cor: „Ce mai tată am avut!”.

Marta Petreu este scriitoare și profesoară la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Ultima carte publicată: Domni și Doamne, Editura Polirom, 2020.

Foto: Radu Stanca și I. Negoițescu - arhiva Ion Vartic (sus); fotomontaj de Marta Petreu & Fogarasi Edith (jos)

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

woman 4246954 1280 jpg
Sextingul ia amploare și modifică statisticile. „Se observă o creștere a infracțiunilor de natură sexuală”
Consilierii de probațiune atrag atenția asupra unei tendințe care se observă deja în statistici. Din ce în ce mai mulți tineri ajung să fie cercetați și judecați pentru deținere, stocare și transmitere de imagini care reprezintă un minor în ipostaze cu tentă sexulă.
Muscaturi de tantari  jpg
8 remedii eficiente și naturale pentru mușcăturile de țânțari și mâncărimile date de acestea
Serile petrecute în aer liber sunt adesea întrerupte de mușcăturile iritante ale țânțarilor, care provoacă roșeață, umflare și mâncărime.
26 martie   tomate fermier dolj   foto DAJ dolj jpg
Prețul de producător al roșiilor românești, de două ori mai mic decât în piețe. „Dacă intermediarii ar lua un profit mai mic, ar fi un rulaj mai mare”
Roșiile care ajung în marile piețe la prețuri ce depășesc până și prețul cărnii de vită nu-i îmbogățesc tocmai pe cei care trudesc și care și-au asumat riscuri uriașe. I-am întrebat pe producători care este prețul la poarta fermei și cum de românii ajung să plătească atât de mult.
Colaj Candidati alegeri 2025  Crin Antonescu Victor Ponta George Simion Nicusor Dan si Elena Lasconi Foto Inquam Photos
A început campania electorală pentru alegerile prezidențiale. Cum se pot promova cei 11 candidați
Odată cu debutul campaniei, cei 11 candidați la prezidențiale trebuie să respecte mai multe reguli în încercarea de a convinge electoratul să le acorde votul. Campania a început vineri, 4 aprilie, la 00.00, și se încheie pe 3 mai, la 7:00.
bombardament masiv al aviației anglo-americane asupra Bucureștiului
4 aprilie, ziua în care americanii au bombardat Bucureștiul
În urmă cu 81 de ani avea loc cea mai mare tragedie din istoria Bucureștiului: aproximativ 3.000 de români au murit și ați 2.500 au fost răniți după ce aviația americană a săvârșit un adevărat masacru asupra civililor.
apa, hidratare jpg
5 mituri despre hidratarea adecvată. Chiar trebuie să bem opt pahare de apă pe zi?
Apa este esențială pentru buna funcționare a organismului nostru, având un rol crucial în reglarea temperaturii, eliminarea toxinelor și menținerea tensiunii arteriale optime.
Donald Trump FOTO AFP
Trump, despre reacția pieței după anunțul privind tarifele vamale: „Au profitat de noi timp de mulți ani”
Președintele Donald Trump a părut nepăsător la reacţia pieţei după anunţul său de miercuri privind tarifele reciproce. Acesta s-a declarat mai degrabă pozitiv, susținând că „pieţele vor exploda”.
Accident vascular cerebral, shutterstock jpg
O fostă asistentă medicală spune care sunt cele cinci obiceiuri care pot să prevină un accident vascular cerebral. Dieta sănătoasă pe care o recomandă
Accidentul vascular cerebral (AVC) poate avea consecințe devastatoare, dar există măsuri de prevenire. O fostă asistentă medicală a spus care sunt, din experiența ei, cele cinci obiceiuri esențiale benefice în reducerea riscului de AVC.
treatment 4099432 1280 jpg
Motivul real pentru care pacienții internați la psihiatrie sunt legați de pat. Explicația uluitoare a medicilor: „Vorbim despre o practică de urgență”
Un medic specialist a vorbit despre contenția mecanică sau legarea de pat, o practică medicală la care se recurge în privința pacienților atunci când există situații excepționale.