Arheologia tolănitului

Publicat în Dilema Veche nr. 706 din 31 august – 6 septembrie 2017
Arheologia tolănitului jpeg

În jurul anului 1000, la Bizanţ existau paturi de lemn, cu picioare înalte şi căpătîi foarte elevat. Saltelele celor avuţi erau umplute cu puf de gîscă, iar covoarele şi pieile de animale contribuiau la desăvîrşirea confortului. În Evul Mediu tîrziu, se întîmpla ca patul, plasat de obicei în mijlocul camerei, să fie prevăzut cu baldachin, menit să apere de insecte. Alte paturi erau atît de înalte, încît în ele nu se putea ajunge fără scară. Patul lui Henric al VII-lea avea aşternut din paie, peste care erau întinse pînzeturi de in şi o plapumă groasă de puf, iar deasupra veneau pături înmiresmate cu parfum pulverizat, toate acoperite cu blană de hermelină. Din reprezentările păstrate pînă astăzi ale acestor paturi măreţe se poate trage concluzia că proprietarii lor îşi petreceau timpul mai mult şezînd, şi nu întinşi. Pentru că, din cîte se pare, stîlpii societăţii de atunci preferau să nu se lase văzuţi într-un abandon la orizontală, ceea ce le-ar fi putut ştirbi autoritatea.

Iar dincolo de toate aceste convenienţe, poziţia întins pe spate rămînea rezervată unei categorii aparte: răposaţii.

Curînd, dormitoarele au ajuns să joace un rol deosebit de important la curţile europene, atît în viaţa privată, cît şi în cea publică. Persoanele de rang social egal sau superior erau primite în aşa-numitele „dormitoare de paradă“, plasate de obicei alături de dormitorul propriu-zis al stăpînului sau al stăpînei casei. Dacă oaspetelui îi era permis să se aşeze pe pat, se considera că i se face o mare onoare. „Patul de paradă“, construit cu măiestrie din lemn nobil, era plasat în centrul încăperii, reprezen­tînd şi un semn al prestigiului şi succesului social. Despre ducesa de ­Maine (1676–1753) se spune că ar fi fost prezentă la toate balurile mascate ce s-au ţinut în timp ce ea era însărcinată, pe care le dirija din vîrful patului. De regulă, nu se cuvenea ca musafirul să stea în pat, alături de gazdă, şi în nici un caz dacă un domn se afla în vizită la o doamnă. Dar erau şi foarte multe prilejuri pentru vizite ceva mai speciale, unele mai fericite, altele mai puţin, acoperind întreaga gamă existenţială, de la naşteri şi nunţi, pînă la decese.

Dar dintotdeauna au existat şi paturi cu cele mai neînchipuite forme, împodobite cu cele mai inventive zorzoane, de nu poţi să nu te întrebi, dacă ai bun-simţ, cum de reuşeşte cineva să pună geană pe geană într-un asemenea delir. Probabil că doar datorită întunericului. Un exemplu spectaculos rămîne pomposul obiect comandat de maharajahul Sadiq Muhammad Khan Abbasi al IV-lea din Bahawalpur firmei de articole de lux Christofle din Paris. Cîntăreşte mai mult de o tonă (din care 290 de kilograme de argint), înnobilat cu cîte o cariatidă în fiecare colţ. Totul fiind prevăzut să funcţioneze de cum stăpînul îşi ocupă poziţia de abandon la orizontală, cînd se porneşte muzica, iar statuetele încep şi ele să îşi mişte braţele, pentru a-şi răcori stăpînul (cele de la cap), totodată apărîndu-l şi de muşte (cele de la picioare). 

(din Arta orizontalei de Bernd Brunner, traducere de Mihai Moroiu, Baroque Books & Arts, 2013)

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Statia CFR Simeria  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (2) jpg
Nod feroviar important, modernizat în șase ani. Cum arată acum gara de epocă, complet schimbată după 120 de ani
Stația CFR Simeria, una dintre cele mai vechi gări din România, a fost modernizată, iar lucrările la clădirea de epocă a nodului feroviar, construită în jurul anului 1900, au ajuns la final.
Turistii au mers la pas spre Parang  Sursa: PParang Ski & Summer Resort Facebook
Imagini revoltătoare dintr-o stațiune montană. Drum închis iarna, telescaun pe butuci. „Așa se urcă în Parâng: patru kilometri pe jos”
Deși a nins abundent în zona alpină a Munților Parâng, turiștii care au vrut să se bucure de zăpadă în stațiunea montană Parâng au fost puși în fața unei situații neobișnuite. Unii au fost nevoiți să urce patru kilometri pe jos, spre cabanele montane.
comuna jpg
Unde se află uzina metalurgică Ciocanul, cea care stârnea hohote de râs. A dispărut brusc, după 200 de ani
La poalele Munților Poiana Ruscă, într-un peisaj sălbatic din județul Timiș, se află comuna Nădrag, un loc care timp de două secole a trăit și s-a dezvoltat în umbra unei industrii ce părea eternă.
Atacul cerebral vascular reprezintă una dintre principalele cauze de deces în România Colaj DMS
Stresul care ucide. Legătura cu motivul morții lui Gabriel Cotabiță și riscul major pentru vârsta mijlocie
Reducerea stresului este crucială pentru prevenirea AVC-urilor, mai ales la vârsta mijlocie. Stresul cronic poate contribui la creșterea tensiunii arteriale și inflamația vaselor, factori majori ai AVC-ului. În România, infrastructura limitată reduce accesul rapid la tratamente eficiente.
alegeri 1990 sursa mnir
Cum a ajuns Ion Iliescu primul președinte al României democrate. Istoria marcată de minciuni, proteste și ciomege ale primelor alegeri după '89
Acum aproape 35 de ani aveau loc primele alegeri prezidențiale libere din istoria României. Era primul exercițiu democratic pentru un popor care trăise 45 de ani în comunism. A fost însă un eveniment umbrit de întâmplări grotești, scandaloase care nu aveau nimic în comun cu libertatea de expresie.
copil batut foto adevarul
Ce simt copiii când sunt bătuți de părinți. Răspuns șocant din partea unui psiholog: „Umilința este aceeași ca în cazul unui viol”
2 din 10 părinți români cred că educația copiilor se face prin bătaie. Este una dintre concluziile studiului „Bunăstarea Copilului din Mediul Rural” 2024, realizat la comanda World Vision România.
image png
Simona Trașcă, traumatizată de căsnicia cu diplomatul libanez. La ce orori a fost supusă
Simona Trașcă și-a cunoscut prima și cea mai mare iubire în adolescență. Mahmud Ahmad Hammoud a fost cel care a luat-o de soție și i-a oferit un băiețel. După șase ani de mariaj, blondina a luat decizia de a se despărți de el.
Bani - bancnote - lei FOTO Shutterstock
Cât câștigă un dezvoltator software. În ce orașe din România sunt cele mai mari salarii
Salariul unui dezvoltator software este de 18.700 lei, brut lunar, a anunțat miercuri Asociația Business Service Leaders Romania (ABSL), precizând că salariile vor crește și anul viitor.
Maşini second hand
Mașini americane second hand, aduse în România după ce asigurătorii le-au declarat „daună totală”
Importul de mașini second hand din SUA este, din păcate, printre cele mai riscante, 84,7% din totalul vehiculelor americane aduse în țară înregistrând daune în trecut, potrivit specialiștilor.