Are balta pe┼čte!

Diana Elena NEAGU
Publicat în Dilema Veche nr. 603 din 3-9 septembrie 2015
Are balta pe┼čte! jpeg

Locuiesc ├«ntr-un ora┼č care a adunat ┼či a comprimat ├«ntreg globul p─âm├«ntesc. Aflat ├«n plin─â expansiune economic─â ┼či purt├«nd ├«n spate secole de istorie imperial─â, acest ora┼č tr─âie┼čte ast─âzi dou─â mari tipuri de criz─â. E reflectarea, de fapt, a celor dou─â crize ce caracterizeaz─â ├«ntreaga lume contemporan─â, ├«ns─â aici se recunoa┼čte, ca ├«ntr-o sticlu┼ú─â cu esen┼ú─â, evident ┼či precis, cre┼čterea exploziv─â ┼či, concomitent, constr├«ngerile ei. 

├Än primul r├«nd, este vorba despre criza de timp: un timp care curge incredibil de repede, pentru c─â fuge dup─â metrou, iar metroul fuge dup─â tren, care a intrat ├«n grev─â. ÔÇ×Nu-i nimic, lu─âm autobuzul, trebuie s─â prindem avionulÔÇŽÔÇť ├Än n─âucitoarea alergare, to┼úi oamenii ├«┼či doresc, de fapt, s─â nu piard─â timpul. ├Äns─â el e scurt ┼či se scurge printre degete, se ascunde dup─â col┼ú ┼či dispare cu fiecare sta┼úie care treceÔÇŽ 

Apoi, exist─â criza de spa┼úiu, str├«ns legat─â de criza de timp ÔÇô spa┼úiile se ciocnesc ├«ntre ele, iar peste tot se v├«neaz─â teritorii: ├«n pie┼úe aglomerate, ├«n parcare, la mas─â ├«n restaurant, pentru un birou ├«n centru, pentru un metru p─âtrat de tarab─â. Distan┼úele se vor a fi restr├«nse, locuitorii nu vor s─â locuiasc─â prea departe de munc─â, de cump─âr─âturi ┼či de ┼čcoal─â, din motivele de mai sus. 

Adapt├«ndu-se la mediul ├«nconjur─âtor, mintea omului e tot mai ager─â, mai sprinten─â ┼či mai rapid─â, nu are vreme de pierdut, face progrese remarcabile ┼či, totu┼či, r─âm├«ne, vr├«nd s─â-┼či p─âstreze teritoriul unic ┼či uman, ├«nghesuit─â ├«n propriul eu. Aceast─â minte aflat─â ├«n criz─â a dat motoare de c─âutare rapid─â, h─âr┼úi interactive, re┼úele de socializare ┼či inclusiv sisteme rapide ┼či eficiente de ├«mperechere. 

Pentru majoritatea banal─â dintre noi, care nu s├«ntem nici vedete, nici nu avem vreun talent ie┼čit din comun, c─âutarea unui partener este un proces anevoios care ├«n principiu cere r─âbdare, strategii, charism─â ┼či ceva noroc. ├Äns─â dac─â nu mai avem timp de pierdut ┼či nici energia pentru a c─âl─âtori dintr-o parte ├«n alta, putem maximiza ┼čansele noastre ┼či astfel dramul acela de noroc va fi ├«nlocuit de statistic─â ┼či tehnologie.

Astfel, ├«n ora┼čul de care v─â povesteam, mintea uman─â a n─âscocit o formul─â magic─â: un spa┼úiu virtual bucluca┼č, numit sugestiv (traducere aproximativ─â): ÔÇ×Are balta pe┼čte!ÔÇť, cu ajutorul c─âruia, cu ochii mari, un z├«mbet u┼čor jenat ┼či dou─â butoane, destinele se pot uniÔÇŽ Dar s─â urm─ârim mai ├«nt├«i drumul ini┼úiatic p├«n─â la prin┼úul sau prin┼úesa visurilor noastre. 

├Änt├«i ┼či ├«nt├«i, personajul ├«┼či va face un cont, ├«n care trebuie s─â descrie cu de-am─ânuntul ce fel de om este. B─ârbat, femeie, v├«rst─â, culoarea ochilor, a p─ârului, tipologia corpului (cu variantele atletic, c├«teva kilograme ├«n plus, mediu etc.), educa┼úie, statut social, zodie, dac─â bea, fumeaz─â sau consum─â droguri, religie, dac─â are copii, dac─â ├«┼či dore┼čte copii, ├«n─âl┼úime, etnie, ce limbi vorbe┼čte, dac─â are animale de companie, dac─â p─ârin┼úii s├«nt ├«nc─â ├«mpreun─â sau divor┼úa┼úi, c├«t de ambi┼úios este ┼či ceva despre personalitatea sa. Aici variantele pot da de g├«ndit: eu, una, a trebuit s─â decid cu greu ├«ntre pierde-var─â, div─â, g├«nditor liber,

┼či nomad. Am ales o variant─â de mijloc numit─â ÔÇ×cel/cea care ├«mbr─â┼úi┼čeaz─â copaciÔÇť, ne┼čtiind sigur dac─â e ├«n sens propriu sau figurat ┼či sper├«nd c─â am nimerit m─âcar unul dintre eleÔÇŽ 

├Änarmat cu toate aceste calit─â┼úi declarate sincer, Pr├«slea (pentru experimentul social, Pr├«slea e o Ileana de aceast─â dat─â) porne┼čte la drum spre alesul inimii. ├Än cale va ├«nt├«lni, dup─â cum ne-am obi┼čnuit din alte episoade de poveste, tot felul de figuri bidimensionale, ce a┼čteapt─â s─â intre ├«n vorb─â ┼či s─â o testeze, ┼či viceversa: 

Una dintre cele mai des ├«nt├«lnite creaturi, zmeul cu mu┼čchi se pozeaz─â de obicei singur, tem├«ndu-se de bun─â seam─â ca altcineva s─â nu reu┼čeasc─â s─â surprind─â fiecare pache┼úel disponibil pentru v├«n─âtoare. Zmeul cu mu┼čchi exist─â ├«n dou─â variante, cea ├«n oglind─â, cu mobilier de camer─â sau bar inclus, sau binecunoscutul

(┼či mai bine cunoscut sub denumirea sa global─â

). 

. Bufonul este, ├«n via┼úa real─â, fie supusul fidel al zmeului cu mu┼čchi, fie du┼čmanul s─âu de moarte. Pentru c─â mama natur─â a trebuit s─â ├«l ├«mbrace (spre deosebire de zmeu, care se poart─â f─âr─â excep┼úie la bustul gol) ┼či nu l-a ├«nzestrat cu ore de lucru la sal─â, bufonul se face atr─âg─âtor printr-o anex─â simpatic─â, exact ca ├«n desenele animate Disney: o bufni┼ú─â pe um─âr, o tromp─â de elefant ├«n jurul g├«tului sau un alt prieten bufon, ceea ce duce de multe ori la confuzie.

. Enigmatic sau exaltat, ├«nr─âmat ca o Mona Lisa de un peisaj care ├«┼úi taie respira┼úia (pr─âpastie, insul─â, munte), uneori anexat cu schiuri, ochelari de soare sau un Harley Davidson, c─âl─âtorul este fiul globului p─âm├«ntesc. Atunci c├«nd este ├«mprejmuit de un peisaj nisipos ┼či cald, ├«┼či m─âre┼čte poten┼úialul, transform├«ndu-se ├«ntr-un zmeu cu mu┼čchi la mare. 

. ├Änt├«lnirea cu Setil─â poate fi una tulbur─âtoare. ├Än lips─â de o supraputere, un anim─âlu┼ú sau un peisaj care s─â ├«l fac─â fotogenic, Setil─â ├«┼či alege o variant─â distractiv─â, sociabil─â ┼či mai pu┼úin costisitoare. Obiectul s─âu magic variaz─â ├«n func┼úie de pe┼čtera ├«n care tr─âie┼čte: de la halb─â, sticl─â, pahar de cocktail, vodc─â sau combina┼úii. Se poate ├«nso┼úi de bufon sau transforma ├«ntr-unul imediat ce gust─â po┼úiunea magic─â.

Odat─â ├«nt├«lni┼úi, Ileana ├«┼či va alege voinicii cum alt─âdat─â albinele alegeau semin┼úele de mac de semin┼úele de in: o cruciuli┼ú─â ├«n st├«nga pentru ÔÇ×nuÔÇť ┼či o bif─â verde ├«n dreapta pentru ÔÇ×daÔÇť. ├Än principiu, procesul de selec┼úie e o succesiune de cruciuli┼úe rapide de tipul: zmeu, zmeu, zmeu, bufon, Setil─â, c─âl─âtor, apoi alt─â serie de zmei ┼či bufoni ┼či la un moment dat se z─âbove┼čte mai mult asupra unei imagini (e doar o imagine, un num─âr ÔÇô v├«rsta ÔÇô ┼či un loc de provenien┼ú─â, at├«t), se d─â ├«ntr-un final ┼či o bif─â verde. Dac─â, de cealalt─â parte a t─âr├«mului dragostei, ┼či Pr├«slea va da bif─â verde Ilenei (pentru o categorizare a Ilenelor va trebui un alt experiment social), se poate ├«ncepe dialogul. 

Mai departe, fiecare ├«┼či vor pune ├«ntreb─âri ├«ncuietoare sau ghicitori, se vor lua la ├«ntrecere ├«n r─âspunsuri de┼čtepte, zmeii se vor da bine├«n┼úeles de trei ori peste cap, bufonii se vor ├«ntrece ├«n glumi┼úe, ca s─â r├«d─â Ilenele cu gura p├«n─â la urechi, ┼či c├«t mai multe paranteze. ├Än fond, flirtul virtual, pentru c─â ┼čtie formula magic─â

(cu excep┼úia, fire┼čte, a lui Setil─â, care scrie cum apuc─â, doar cu un deget, celelalte fiind ├«ndesate ├«n alcool), este ├«nv─âluit ├«n ceva mai mult mister dec├«t cel fa┼ú─â ├«n fa┼ú─â. Nev─âz├«nd reac┼úiile partenerului, imagina┼úia poate construi destul de multe fantasme, ceea ce face povestea din ce ├«n ce mai interesant─â ┼či mai palpitant─âÔÇŽ 

Dar Marea ├Änt├«lnire, cobor├«rea ├«n pr─âpastie ┼či punctul culminant al pove┼čtii nu va fi ├«nt├«lnirea fa┼ú─â ├«n fa┼ú─â a celor doi, ci confruntarea tuturor a┼čtept─ârilor, fantasmelor ┼či proiec┼úiilor min┼úii noastre cu acel personaj bifat la un moment dat, ce devine dup─â o vreme c├«t se poate de real. C─âderea ├«n pr─âpastie exist─â dup─â toate ritualurile de ├«mperechere cunoscute: ├«n club, la liceu, ie┼čind cu prietenii, chiar ┼či dup─â aranjamente p─ârinte┼čti. Uneori povestea dureaz─â ani de zile p├«n─â s─â se ajung─â la constatarea c─â F─ât-Frumos e, p├«n─â la urm─â, doar un om.

Dup─â cum am observat, amorul, virtual la ├«nceput, ajunge fix ├«n acela┼či punct ca amorul care e de la ├«nceput ├«n carne ┼či oase: la pr─âpastia dintre iluzii ┼či a┼čtept─âri ┼či la realul neajunsurilor pur umane. Faptul c─â disperarea, singur─âtatea, curiozitatea sau nevoile sexuale ne trimit la un dispozitiv de buzunar cu ajutorul c─âruia s─â facem o selec┼úie pentru perpetuarea speciei nu ne transform─â ├«n robo┼úi, pentru c─â, ├«n fond, iubirea r─âm├«ne aceea┼či m├«ncare de pe┼čte. 

Cu toate acestea, m─â ├«ntreb ┼či eu, a┼ča cum s-au ├«ntrebat ┼či al┼úi contemporani care au analizat un pic din psihologia actual─â: oare exist─â o a treia criz─â, derivat─â din cea de timp ┼či spa┼úiu? Oare, datorit─â vitezei de mi┼čcare ┼či de tr─âire a experien┼úelor, de ├«mbog─â┼úire excesiv─â cu informa┼úii ┼či de cunoa┼čtere a sute de persoane ├«n fiecare lun─â, nu se produce ┼či o criz─â de intimitate? ├Än c├«teva secunde ┼či ├«n spa┼úiul restr├«ns pe care ├«l avem la dispozi┼úie, unicitatea ┼či complexitatea firii noastre se rezum─â la o poz─â, un num─âr, un ora┼č ┼či c├«teva cuvinte-etichet─âÔÇŽ Cu excep┼úia celor care ┼či-au asumat s─â caute dincolo de poz─â, s─â se lupte cu fantasmele, s─â coboare ├«n pr─âpastie ┼či s─â se ridice voinice┼čte. 

┼×i au tr─âit ferici┼úi p├«n─â la ad├«nci b─âtr├«ne┼úi! 

Diana Elena Neagu este psiholog. 

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.