Apologiile singurătăţii

Sabin DĂNIŢĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 111 din 15 Mar 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

"Singur, singur, singur, Într-un han, departe - Doarme şi hangiul, Străzile-s deşarte, Singur, singur, singur ..." (G. Bacovia) "Cînd a auzit uşa de la baie închizîndu-se, Pavel sări din pat şi răsuflă adînc, liber, ca şi cum s-ar fi temut pînă atunci să respire în voie. De aproape zece minute se prefăcea că doarme, acoperindu-şi faţa cu braţul şi respirînd lent, ritmat, ferindu-se să atragă atenţia femeii. Cum a simţit că se coboară din pat inima a început să-i bată: va putea rămîne cîteva minute singur?..." În urmă cu mai bine de 70 de ani, Mircea Eliade îşi deschidea primul capitol al romanului Întoarcerea din Rai cu fragmentul de mai sus, pe care, peste alte cîteva decenii, avea să-l reia în paginile Autobiografiei. Eroul romanului, Pavel Anicet, debutează, aşadar, cu o nevoie imperioasă: aceea de a rămîne singur. Dacă simţul comun fixează în singurătate un spaţiu nefericit şi degradant, un loc funebru, tenebros, de ce totuşi Pavel Anicet - care este iubit de Ana şi pe care, la rîndul lui, o iubeşte - tînjeşte după singurătate? Să fie oare faptul că singurătatea, adică actul brutal al răfuielii cu sine, e deopotrivă şi odihnă? Cred mai degrabă că, aşteptînd momentul cînd femeia îl va lăsa pentru cîteva minute singur, Pavel vrea să afle cît de mult o iubeşte. Proba iubirii, a întîlnirii cu celălalt, cea mai consistentă formă a ei, e singurătatea! Să fie, oare, posibilă o "fenomenologie" a singurătăţii? Dacă phainomenon-ul este, după definiţia clasică a fenomenologiei, ceea ce apare sau ceea ce se arată, cum poate fi identificat eidos-ul (chipul) singurătăţii? Caracterul contradictoriu al singurătăţii Există singurătăţi asumate, fortuite, impuse, singurătăţi morbide, singurătăţi "colective", singurătăţi creatoare, singurătăţi fără miză, goale ca nişte bidoane de tablă, există singurătăţi cu sens şi singurătăţi vulgare. Toate par să aibă, la capătul lor, un numitor comun: calvarul de a rămîne cu tine însuţi, spaima odioasă că, în final, nu te-ai mai putea suporta. Probabil că în acest context al singurătăţii calitative trebuie gîndită fraza lui Nietszche, care spunea că apreciază valoarea unui om după cantitatea de singurătate pe care o poate suporta. Am cunoscut nişte gagici faine care aveau un singur defect: nu suportau să rămînă singure. În fond, singurătatea are o descendenţă sacră, din moment ce multe mituri cosmogonice povestesc despre singurătatea lui Dumnezeu. Sociabilitatea este actul conspirativ al omului împotriva motivaţiei divine care a întemeiat lumea. Orice colectivitate umană e, din perspectiva asta, un protest rafinat. Avem nevoie de singurătate în aceeaşi măsură în care avem nevoie de ceilalţi. Nici unul dintre cele două moduri de a fi nu poate fi gîndit şi înţeles fără registrul celuilalt. Ambele moduri de a exista au nevoie de ceea ce Aristotel, vorbind despre balanţa virtuţilor, numea mesotos, adică un soi de medie raţională între "prea puţin" şi "prea mult". Orice prelungire abuzivă a singurătăţii (atîta timp cît nu eşti ascet sau sfînt) abrutizează. Orice exces de colectivitate - aşijderea. Vorba unui suporter bulgar, "Nema gutovă identitate". În Naufragiatul, filmul lui Robert Zemekis, Chuck Noland (Tom Hanks), un analist obişnuit cu sound-ul marilor metropole, naufragiază pe o insulă pustie din sudul Pacificului. Acolo, în sînul lui physis (al naturii), Noland îşi va exersa solitudinea, redescoperind, pe rînd, trăirile primare. Izolat de lume, livrat înapoi naturii-mame, personajul lui Zemekis re-învaţă să trăiască cu sine-însuşi ne-mediat de amfetamina civilizaţiei. Există un punct terminus al singurătăţii, un loc unde sistemul de iluzii, care face viaţa fiecăruia dintre noi digerabilă, nu mai funcţioneză. Pentru a face cantitatea de singurătate suportabilă, Noland trişează antropomorfizînd o minge de volei adusă de valuri şi inventîndu-l pe Wilson. Fără cifrul complementar, care o desface pe una prin cealaltă, fără racordul care le fac inteligibile, singurătatea şi reversul ei devin boli care ne îndobitocesc. Orice solitudine în exces devine demonică, orice trăire interminabilă laolaltă, cum ar spune Andrei Pleşu, mi se pare un scandal. Aşa cum fiecare organism posedă un cod genetic unic şi irepetabil, un ADN care face din el un corp distinct, tot aşa singurătatea posedă genotipul însinguratului. Poate că eidos-ul singurătăţii ia totdeauna chipul celui care o vieţuieşte. Poate că, în definitiv, nu există singurătate, ci singurătăţi. Atîta timp cît nu devine patologică, singurătatea e un domeniu al esenţialităţii. E intimă. E terapeutică. Văicăreala de a fi prea singur e, uneori, laitmotivul plictiselii de noi înşine.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Creșteri și descreșteri
Noi, românii, avem vorba aceasta despre noi înșine, „Ce-am fost și ce-am ajuns”.
Sever jpg
Cazaban jpg
„Adame, unde ești?“ Imagini și simboluri ale căderii omului
Semnificativ foarte este faptul că Adam și Eva nu au rămas cu rezultatul artizanatului lor grăbit și ipocrit, legat de conștiința propriei vini.
Stoica jpg
Ungureanu jpg
Bătaia cea ruptă din rai
Toată această conştiinţă a violenței creează o imagine a societății românești
Popa jpg
Mărire și decădere în istoria contemporană a Rusiei
Sigur, Putin încearcă să justifice ideologic acest război, însă justificările sale sînt străvezii, inconsistente, necredibile.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Aurul pur, urina sinceră
Amprenta creatorului va dispărea, opera de artă va arăta impecabil, dar autenticitatea ei va fi o iluzie.
p 10 WC jpg
Eul adevărat, eul autentic, eul perfect, eul dizolvat
David Le Breton evoca tentația „evadării din sine” ca „soluție la epuizarea resimțită în urma faptului de a trebui să fii în mod constant tu însuți”.
p 11 WC jpg
Autenticitate „Made in China”
Aceste grifonări rapide pe marginea conceperii autenticității în China sînt menite să arate că aceasta depășește antiteza paradigmatică dintre original și fals.
p 12 1 jpg
Autenticitatea românească între războaie: (dez)iluzii
Ce rămîne din subcultura românească interbelică a autenticității?
p 13 jpg
Biografiile culturale ale unui tricou
Un tricou alb de bumbac este la fel de banal, la o adică, și dacă are, și dacă nu are marca Kenvelo inscripționată pe față.
Bran Castle View of Countryside (28536914551) jpg
Pledoarie pentru metisaj
Scuze, dar nimeni sau nimic nu s-a născut dintr-unul…
640px Copyright (Simple English) Wikibook header png
Lista de supraveghere a raportului 301
Grație eforturilor noastre conjugate, România a reușit, după 25 de ani, să nu mai apară pe această „listă a rușinii”.
p 13 sus M  Chivu jpg
Două mesaje de la Greenpeace România
Oare cîți dintre noi nu s-au entuziasmat în fața unei oferte de 9 euro pentru un bilet de avion?
index jpeg 5 webp
„Turiști funerari”
Oare să rămînem acasă este cel mai cuminte lucru pe care l-am putea face spre binele planetei, adică al nostru?
p 10 M  Chivu jpg
Spovedania unui globe-trotter
Dar toate aceasta înseamnă că turismul de masă nu mai poate continua ca pînă acum, ci trebuie reinventat cu inteligență și sensibilitate.
997 t foto AN Stermin jpg
p 12 adevarul ro jpg
„Turiști mai puțini, impact economic mai mare” interviu cu Andrei BLUMER
Să caute destinații mai puțin populare și cu o ofertă bogată de experiențe în natură.
997 t foto Cosman jpeg
„One dollar” și o sticlă de apă
„One dollar”, atît este prețul unei sticle de apă de 0,5 litri în Cambodgia.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 jpg
Surpriza Bizanțului vesel
Nu s-a vorbit niciodată despre sexul îngerilor, în timpul asediului de la 1453 chiar nu avea nimeni timp de așa ceva.
p 13 jpg
„Cred că Cehov e mulțumit de spectacolul nostru“
Cehov este generos, are multe fațete și poți să-i montezi spectacolele în modalităţi stilistice foarte diferite.
p 14 jpg
E cool să postești jpeg
Să-ți asculți sau nu instinctul?
Totuși, urmînd ispita de a gîndi rapid, nu cădem oare în păcatul gîndirii pripite, în fapt un antonim pentru gîndire?

Adevarul.ro

image
Cum afli când te poți pensiona: ce documente trebuie depuse. CALCULATOR pensie anticipată
Creșterea vârstei de pensionare este luată în calcul în toate statele lumii în care natalitatea a scăzut, iar îmbătrânirea populației accelerează, punând în dificultate sistemele publice de pensii.
image
Povestea dramatică a celei mai de succes dresoare de lei și tigri din România. Final tragic de carieră
Cea mai renumită dresoare de lei și tigri din România a fost brașoveanca Lidia Jiga. Ea a murit în arenă, sfâșiată de tigrul pe care-l plimba cu decapotabila prin București în anii 1960
image
Misterul morții spionilor înecați în Lacul Maggiore din Alpii Elvețieni: „A venit apocalipsa peste noi“ VIDEO
Patru persoane au murit după ce o navă care transporta 21 de pasageri, toți în legătură cu serviciile secrete italiene și israeliene, s-a răsturnat, iar speculațiile privind natura călătoriei sunt din ce în ce mai multe.

HIstoria.ro

image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.
image
Ultimele zile din viața lui Adolf Hitler
Rar s-a mai întâmplat în istoria omenirii ca moartea unui om care a influențat decisiv nu doar secolul al XX-lea, dar și felul în care a evoluat omenirea până în ziua de azi să dea naștere la atât de multe minciuni, legende și adevăruri spuse pe jumătate. Autoritățile sovietice, singurele în măsură să afle adevărul, au făcut tot posibilul să încurce și mai mult lucrurile. Pentru Stalin, care gândea în termenii Războiului Rece încă din 1945, un Hitler probabil viu și nevătămat era mult mai folosi
image
George Gershwin și visul american
George Gershwin (1898-1937) a marcat scena americană la începutul secolului XX.