Apă cu suc de roşii

Iulia IORDAN
Publicat în Dilema Veche nr. 641 din 2-8 iunie 2016
Apă cu suc de roşii jpeg

Întrebarea „Ce vrei să te faci cînd o să fii mare?“ a făcut parte, la vremea ei, pentru mine, din categoria de întrebări indezirabile, alături de „Cu cine semeni mai mult, cu mama sau cu tata?“ și „Pe cine iubești mai tare, pe mama sau pe tata?“. Țin minte că răspundeam de fiecare dată altceva, în funcție de cine mă întreba, ca să dau răspunsul așteptat și să pot scăpa mai repede. Bunicii îi spuneam că mă voi face medic, pentru a o vindeca de bolile bătrîneții, mamei îi spuneam că educatoare, pentru că asta e meseria ei, tatei – economist din același motiv, învățătoarei – învățătoare, și tot așa. Dar, în secret, îmi doream să devin jurnalist, pentru că îmi plăcea să iau pulsul lucrurilor din jur și îmi imaginam că meseria asta te face să călătorești prin locuri pline de aventuri și să cunoști oameni uimitori. Îmi plăcea să mă imaginez eu pe mine altfel decît eram de fapt: timidă, temătoare și cu un teribil rău de mașină și, în general, de orice vehicul motorizat. Cînd m-am prins cum stă treaba cu jurnalismul în România și că nu ar fi realist să traversez lumea pe bicicletă, am căutat să îmi găsesc altfel drumul și, pînă la urmă, nu a fost foarte greu. A durat mai mult pînă să înțeleg că o meserie poate îngloba mai multe, că poate duce la alta și poți ajunge la propria combinație satisfăcătoare. În acest punct, m-am relaxat și am început să îmi strîng cărările (aparent rătăcirile) într-o singură cărare. Încă mai lucrez asta.

Avînd experiența copilăriei mele, am evitat din start întrebările stereotipe către copiii mei, dar lumea din jur este extrem de săritoare cînd e vorba de propria curiozitate, pentru că pînă și domnul amabil care îi dă locul copilului în autobuz este interesat de viitoarea meserie a acestuia. Spre uimirea mea, fetele mele răspund însă cu cea mai mare dezinvoltură la astfel de întrebări și foarte sigure pe ele. Mi se mai pare interesant că nu vor să aibă o singură meserie, ci mai multe, așa cum este, de fapt, tendința în prezent, deși nu le-a explicat nimeni asta. Le-am întrebat și eu zilele trecute pe fetițele mele – Smaranda, de aproape 7 ani, și Elisabeta, de 3 ani şi jumătate – ce vor „să se facă“ atunci cînd vor fi mari, deși aveam niște idei mai mult sau mai puțin vagi despre subiect. Așadar, Smaranda își dorește să fie artist, dar unul complex: scriitor, desenator, pianist și „colajor“ în același timp. Precizare pentru codul CAEN: „colajor“ este artistul care face colaje, în cazul ei – colaje de mari dimensiuni din gunoaiele adunate de la marginea drumului, de la munte, de la mare, din toată țara. În ideea de a păstra și o parte pragmatică a lucrurilor, la fel ca sora ei, își dorește să fie și bucătăreasă. Aici intuiesc un pic de empatie față de mine și de neputințele mele în acest domeniu. La Elisabeta, pe primul plan este bucătăria: „Eu mă fac bucătăleasă, mami, și o să fac pizza din tine, dar stai liniștită, nu te omol.“ Încă nu m am dumirit în această privință, dar nici nu trebuie, pentru că ea este un maestru al combinațiilor stranii: mai vrea să se facă și cîntăreață la calorifer și apă cu suc de roșii. Nu pot decît să îmi imaginez restul și să pășesc alături, cuminte, dar curioasă.

Iulia Iordan este autoare de cărți pentru copii și educator cultural la DaDeCe.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Reacții după ce un preot a spus că fetele frumoase, abuzate sexual, trebuie să fie trimise la închisoare. Ministrul Justiției: „Este o invitație la viol!” VIDEO
Preotul Nicolae Tănase, președintele Asociației Pro Vita consideră că fetele frumoase, care au fost victimele unei agresiuni sexuale, „nu sunt chiar nevinovate” și că ar trebui să meargă și ele la închisoare. BOR se delimitează de aceste afirmații.
image
Drogul violului, cel mai periculos, dă dependență de la a treia utilizare. Expert: „Este posibil să asistăm la drame uriaşe”
Psihologul Eduard Bondoc, specialist în medicină la Clinica de Psihiatrie din Craiova, avertizează că cel mai periculos drog este cel cunoscut ca "drogul violului", care este insipid, inodor și incolor.
image
O bătrână din Spania și-a găsit casa ocupată de un cuplu de români. „Am crezut că proprietara a abandonat-o“
Un cuplu din România a stârnit controverse în Spania. Cei doi s-au mutat într-o locuință din cartierul Lavapiés din Madrid.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.