Anarhia improvizaţiei

Georges BANU
Publicat în Dilema Veche nr. 223 din 27 Mai 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Spiritul lui ’68 a modificat faţa teatrului, şi astăzi, la ora cînd unii fac bilanţul, această afirmaţie prealabilă îşi asumă integral legitimitatea ei. Dacă au fost iluzii înseamnă oare că ele trebuie asimilate unor elemente pernicioase sau, dimpotrivă - cum se întîmplă în cazul meu -, să le recunoaştem valoarea eliberatoare, chiar dacă au fost trecătoare. În ’68, totul a basculat... În primul rînd, felul de a lucra, deoarece într-un elan fără precedent, teatrul - cel puţin în aparenţă - s-a eliberat de autoritatea prea implicită a unui lider şi a crezut că e posibil să se sprijine pe efortul comunitar al unei echipe, care simte necesitatea realizării unui ansamblu de energii. Astăzi, ştim: a existat o distanţă între termenii discursului şi realitatea practică a activităţii, deoarece "creaţia colectivă", atît de lăudată în epocă, nu a dus la eliminarea "patronului", cum erau numiţi pe vremuri Jouvet sau Copeau. El a supravieţuit, dar retras, disimulat, lăsînd să se creadă că dispariţia lui e posibilă... eroare, ne grăbim să afirmăm acum. Fără îndoială, dar tentativa merita un experiment. Un om tînăr, în pragul vieţii, nu e întotdeauna interesat să evite riscurile, care îl îmbogăţesc tocmai prin primejdiile implicite. Teatrul a descoperit efervescenţa improvizaţiei, practică eliberatoare care permitea actorului să se angajeze într-un raport inedit cu celălalt, un raport reînnoit cu partenerii şi cu publicul, graţie emancipării propriei creativităţi neîndiguite de proiectele maestrului, minuţios elaborate. Improvizaţia a dus la eliberarea corpului, componentă esenţială a teatrului din ’68. A fost sursa şi vocaţia. Dar ca să se ajungă acolo, tinerii s-au hrănit cu Artaud, cel dispreţuit! În tumultul acestei reaşezări a frontierelor s-a încercat reînnoirea locului de joc, în uzine, arsenale sau mînăstiri. Teatrul a abandonat securitatea edificiilor perene, de dragul fragilităţii adăposturilor pasagere. Spectatorii şi actorii s-au angajat în adevărate expediţii de explorare a oraşului, descoperind locuri secrete, bucurîndu-se de această extraordinară sursă pînă atunci ignorată. În ’68 s-a crezut că teatrul poate schimba viaţa. După 15 ani este evident eşecul acestei splendide încrederi în puterea teatrului. Merită să deplîngem acest lucru? Perseverenţa ar fi putut duce la o iluzie înşelătoare, dar cînd s-a formulat această credinţă, în ’68, în ea exista şi gîndirea utopică, şi voinţa afirmată de a trece dincolo de limitele "teatrului de artă", de a-l depăşi. Teatrul acelor ani a înlăturat paravanele unei practici care nu va mai fi niciodată la fel. Revoluţiile, chiar şi cele înfrînte, nu rămîn fără consecinţe. În timp, ele furnizează iluzii, dar permit, totodată, şi transformarea necesară printr-o analiză corectă a posteriori, a eşecurilor şi erorilor... tinereţii. Teatrul anilor ’68 a exacerbat incandescenta trăsătură proprie a culturii occidentale: spiritul critic. Poate că exasperat abuziv, dar a anihilat, cel puţin temporar, riscurile împietririi, ameninţătoare pentru orice artă care nu admite decît normele, respectul limitelor şi domnia legii moştenite.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucraina „fierbe“: înfrângerea teribilă cu România, descrisă într-un cuvânt de presa de la Kiev
Prezentă cu vedetele ei în SUA, echipa Ucrainei a suferit un rezultat de neconceput.
image
Mii de iranieni au ieșit în stradă în semn de susținere a atacului asupra Israelului
Mii de iranieni au ieșit duminică dimineața devreme pe străzile din Iran, în semn de susținere pentru atacul fără precedent cu drone și rachete în curs de desfășurare împotriva dușmanului înrăit Israel.
image
De ce a primit un jandarm din București în contul personal peste 1,6 milioane lei. „Ce de bani!”
Un subofiţer de la Direcția de Jandarmerie a Municipiului București, care îşi aştepta zilele acestea salariul, s-a trezit că i-au intrat în cont peste 1,6 milioane lei, adică peste 300.000 de euro.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.