Amintiri din copil─âria mea

Andrei CHI┼×CU
Publicat în Dilema Veche nr. 681 din 9-15 martie 2017
Amintiri din copil─âria mea jpeg

Mi-am petrecut anii copil─âriei ├«ntr-o familie tipic─â, ├«ntr-un apartament tipic, construit ├«n anii ÔÇÖ70, ├«ntr-un cartier-dormitor, cu blocuri ├«nalte, din perioada ceau╚Öist─â, cu doi p─ârin╚Ťi, veni╚Ťi din provincie (de la ╚Ťar─â) ├«n Bucure╚Öti la sf├«r╚Öitul adolescen╚Ťei lor, muncitori, fiecare ├«n ├«ntreprinderi de stat, unde lucrau ├«n ture, de luni p├«n─â s├«mb─ât─â.

Pe scara blocului eram foarte mul╚Ťi copii, de v├«rste apropiate (numai la etajul nostru, cu patru apartamente, eram ╚Öase copii), iar ├«n cartier cei mai mul╚Ťi dintre noi eram colegi de clas─â sau de ╚Öcoal─â. De luni p├«n─â s├«mb─ât─â, dup─â ╚Öcoal─â ╚Öi temele de f─âcut acas─â, timpul nostru liber era, ├«n mare m─âsur─â, umplut de aceast─â rutin─â pl─âcut─â a socializ─ârii f─âr─â agend─â, ├«n ÔÇ×grupul de egaliÔÇť, cu ceilal╚Ťi copii. Timp ├«n care p─ârin╚Ťii ├«ncercau s─â lupte pe diverse fronturi pentru asigurarea celor necesare: statul la cozi, g─âtitul, sp─âlatul de m├«n─â, c─âlcatul. Cam ce f─âceau toate familiile, ce f─âceau to╚Ťi p─ârin╚Ťii. Familii tipice, familii uniforme. ├Än care abaterile de la norm─â ie╚Öeau ├«n eviden╚Ť─â. De exemplu, familiile cu un singur p─ârinte, fie pentru c─â cel─âlalt era decedat, fie pentru c─â divor╚Ťaser─â, lucru destul de rar atunci.

Momentul de familie este marcat ├«n amintirile mele de faptul c─â duminica ne a╚Öezam cu to╚Ťii la mas─â din buc─ât─ârie: mama, tata ╚Öi eu. Nu era ├«ntotdeauna pl─âcut, din pricina tensiunii care plutea ├«ntre mama ╚Öi tata, ├«ntre mama ╚Öi mine, ├«ntre mine ╚Öi tata, care voia cu orice chip s─â m─â fac─â s─â m─ân├«nc m├«ncarea aia, pentru care se luptaser─â at├«t (de╚Öi nu mi au spus-o niciodat─â!) ╚Öi care trebuia s─â m─â fac─â om.

Cele mai pl─âcute momente erau duminicile ├«n care, ├«mpreun─â cu p─ârin╚Ťii sau doar cu mama, schimb├«nd dou─â autobuze, mergeam ├«n cartierul Macarale, la familia verilor mei, acas─â, unde puteam s─â ne juc─âm, ├«n cas─â sau afar─â.

Vara ie╚Öeam duminica diminea╚Ť─â, ├«n familia l─ârgit─â, cu p─ârin╚Ťii ╚Öi familiile verilor mei, pe malul lacului Cernica, unde ta╚Ťii f─âceau gr─âtar, mamele puneau masa pe p─âturile ├«ntinse pe jos ╚Öi f─âceau salat─â, vorbeau vrute ╚Öi nevrute, cro╚Öetau, ├«n timp ce noi ne b─âl─âceam sau r─âm├«neam mu╚Ťi de uimire, privindu-l pe v─ârul nostru mai mare (care f─âcea ├«not de performan╚Ť─â) cum disp─ârea ├«n linia orizontului, ├«not├«nd ├«n stilul fluture.

Familia l─ârgit─â, ├«n deplasare, sau via╚Ťa la ╚Ťar─â

├Än vacan╚Ťa de var─â, ca cei mai mul╚Ťi dintre noi, ├«n acea vreme, mergeam la ╚Ťar─â, ├«n Oltenia, la bunica, femeie care, la 60 de ani, ╚Ťinea singur─â o gospod─ârie cu animale, gr─âdini ╚Öi p─âm├«nt de lucrat (satul ei sc─âpase colectiviz─ârii). Acolo nu prea era timp de joac─â, trebuia s─â facem lucruri destul de practice: s─â ajut─âm la udatul gr─âdinii, la adusul lemnelor pentru foc, s─â d─âm de m├«ncare la p─âs─âri, s─â ducem vaca la p─âscut (o aventur─â!) ╚Öi s-o aducem ├«napoi. Odat─â ├«ntor╚Öi acas─â, seara, recompensa suprem─â era prima can─â de lapte proasp─ât muls, c─âldu╚Ť ╚Öi cu spum─â, pe care ni-l d─âdea s─â-l bem, nou─â, copiilor harnici. Apoi, bunica ne a╚Öeza pe to╚Ťi la masa rotund─â, joas─â, ├«n prisp─â, pun├«nd ├«n farfurii cel mai bun bor╚Ö de legume f─âcut ├«n ulcea de lut, ├«n vatr─â. L├«ng─â c├«te o bucat─â de p├«ine, una din cele dou─âzeci cu care veneau p─ârin╚Ťii no╚Ötri de la ora╚Ö, pentru c─â la ╚Ťar─â p├«inea se d─âdea pe cartel─â.

Sentimentul de comuniune pe care ni-l d─âdeau ├«nt├«lnirile de duminic─â de pe malul lacului Cernica ╚Öi serile de la masa din prispa bunicii Pampu este str├«ns legat, ├«n memoria mea afectiv─â, de ideea de familie. ├Än care oamenii se v─âd, se aud la telefon, petrec timp ├«mpreun─â, se ceart─â, se sup─âr─â, se ├«mpac─â, se emo╚Ťioneaz─â, pl├«ng (bunica, ├«nso╚Ťindu-ne la cursa de 5 diminea╚Ťa, pl├«ngea ├«ntotdeauna c├«nd plecam ├«napoi, la Bucure╚Öti, ╚Öi o l─âsam singur─â), se ajut─â, fac ca rela╚Ťiile s─â aib─â sens, iar persoanele s─â capete importan╚Ť─â pentru noi. Iar dup─â un timp, aceste rela╚Ťii ne dau un sentiment de apartenen╚Ť─â ╚Öi ne ajut─â s─â dezvolt─âm rela╚Ťii emo╚Ťionale pozitive cu alte persoane. Este o zestre, cea mai important─â mo╚Ötenire, care nu se poate dezvolta ├«n izolare, ci ├«n interac╚Ťiunea repetat─â cu cel pu╚Ťin o persoan─â atent─â ╚Öi sensibil─â la nevoile copiilor.

Civiliza╚Ťia occidental─â, din care facem parte, la r├«ndul nostru, a cunoscut, ├«n privin╚Ťa rela╚Ťiilor pe care le are un copil, ├«n primii ani ai dezvolt─ârii, o muta╚Ťie semnificativ─â, care nu a ╚Ťinut cont ├«ntotdeauna de nevoile noastre biologice. Dac─â ├«n urm─â cu 25 de ani fiec─ârui copil de v├«rst─â pre╚Öcolar─â ├«i erau ÔÇ×dedica╚ŤiÔÇť patru adul╚Ťi, ast─âzi, ├«n lumea profesioni╚Ötilor educa╚Ťiei ╚Öi a p─ârin╚Ťilor, este considerat ca fiind acceptabil un raport de un adult la patru-cinci copii.

Familia extins─â, cuprinz├«nd bunici, unchi, m─âtu╚Öi, oferea copiilor, ├«n condi╚Ťiile unor interac╚Ťiuni constante ╚Öi consistente, mai multe oportunit─â╚Ťi pentru dezvoltarea capacit─â╚Ťii de a dep─â╚Öi ╚Öi a face fa╚Ť─â adversit─â╚Ťilor, de dezvoltare a unor resurse psihologice ╚Öi, ├«n acela╚Öi timp, o diversitate de modele de interac╚Ťiune social─â.

├Än aceast─â privin╚Ť─â, cei mai vulnerabili depind de cei mai puternici ╚Öi au nevoie de sprijinul lor: copiii de p─ârin╚Ťi, bunici sau de cei care le poart─â de grij─â; p─ârin╚Ťii, la r├«ndul lor, de un sistem social ╚Öi politic care s─â sus╚Ťin─â nevoile ╚Öi drepturile p─ârin╚Ťilor ├«n ├«ngrijirea copiilor, respect├«ndu-le, ├«n acela╚Öi timp, demnitatea uman─â, dreptul de a alege dac─â doresc s─â aib─â un copil.

Istoria recent─â a Rom├óniei, c├«nd Ceau╚Öescu, odat─â venit la putere ├«n 1965, a pus ├«n practic─â politica sa pro-natalist─â, a fost marcat─â de politici abuzive ╚Öi degradante fa╚Ť─â de dreptul femeii de a fi st─âp├«n─â pe propriul corp, de a avea acces la contracep╚Ťie ╚Öi planificare familial─â, interzic├«nd avorturile (decretul 770/1966) ╚Öi limit├«nd, prin decretul 779/1966, desfacerea c─âs─âtoriei la condi╚Ťia ÔÇ×├«n cazuri excep╚ŤionaleÔÇť. Impactul acestor dou─â m─âsuri asupra familiei ╚Öi s─ân─ât─â╚Ťii mintale a popula╚Ťiei din Rom├ónia e greu de estimat, dar ele ne urm─âresc ╚Öi ast─âzi. Oficial, au fost ├«nregistrate peste 10.000 de victime ale avorturilor clandestine, ├«n realitate num─ârul acestora fiind cu mult mai mare (vezi documentarul TVR Copiii patriei din seria ÔÇ×Adev─âruri despre trecutÔÇť, coordonat de prof. Lavinia Betea). Genera╚Ťiile de copii nedori╚Ťi n─âscu╚Ťi din 1967 p├«n─â ├«n 1972 ╚Öi dup─â aceea, ├«n toat─â perioada comunist─â, ÔÇ×decre╚ŤeiiÔÇť, reprezint─â un tragic experiment social, f─âr─â precedent.

Mul╚Ťi dintre cei n─âscu╚Ťi ├«n aceast─â perioad─â au venit pe lume nedori╚Ťi de mamele, de ta╚Ťii, de familiile lor. Sub povara ÔÇ×eu n-ar fi trebuit s─â m─â nascÔÇť, au venit pe lume, au crescut ╚Öi ╚Öi-au ├«ntemeiat, la r├«ndul lor, familii, ├«n care mul╚Ťi se str─âduiesc s─â nu transmit─â copiilor lor propriile traume familiale.

Industrializarea for╚Ťat─â, pus─â ├«n aplicare de Ceau╚Öescu, prin str─âmutarea tinerilor de la sat la ora╚Ö, a reprezentat o alt─â m─âsur─â care, rup├«nd leg─âtura de vecin─âtate cu familia l─ârgit─â, a dus la sl─âbirea coeziunii acesteia.

├Än perspectiva unui trecut recent at├«t de dureros, este ├«ngrijor─âtoare tendin╚Ťa de modificare a Constitu╚Ťiei pentru redefinirea familiei ╚Öi ner─âbdarea oamenilor politici de a instrumentaliza un astfel de subiect.

P─ârin╚Ťii, familiile de azi au nevoie de semnale care s─â ├«ncurajeze toleran╚Ťa, acceptarea diferen╚Ťelor, dialogul, r─âbdarea (despre care ╚Öi Biserica ne vorbe╚Öte!), pe care copiii s─â le poat─â prelua, mai apoi, ca modele de comportament.

Starea de bine privește întreaga familie

Descrierile multor prieteni, precum ╚Öi a mea, privind acele timpuri con╚Ťin imaginea idilic─â a copil─âriei perfecte. ├Äns─â tocmai acest lucru atrage aten╚Ťia asupra rupturii rela╚Ťiilor ÔÇô familia trebuie privit─â ca un ├«ntreg, iar fericirea ei nu poate s─â fie doar fericirea unui membru, a╚Öa cum nu po╚Ťi spune despre un organism c─â este s─ân─âtos atunci c├«nd inima func╚Ťioneaz─â bine, ├«ns─â rinichii ╚Öi ficatul s├«nt bolnave.

P─ârin╚Ťii no╚Ötri ne-au ascuns multora dintre noi dramele prin care treceau (lipsa alimentelor, statul la coziÔÇŽ), f─âc├«ndu-le s─â par─â obi╚Önuite, acceptabile, permi╚Ť├«ndu-ne s─â construim aceast─â imagine idilic─â, a╚Öa cum Guido (Roberto Benigni, La vita ├Ę bella) ├«i prezint─â fiului s─âu realitatea odioas─â a anilor ÔÇÖ40 ca pe un joc. ├Än realitate, rela╚Ťiile cu ei se bazau pe fric─â (copilul nu trebuie s─â afle ╚Öi s─â spun─â altora ce credem, ce g├«ndim, ce facem) ╚Öi pe minciun─â (s─â p─âstr─âm aparen╚Ťa fericirii). Unii, ├«ns─â, s-au pref─âcut at├«t de bine ├«nc├«t, pentru a da un sens realit─â╚Ťii ├«nfior─âtoare, au ajuns s─â cread─â (╚Öi cred ├«n continuare).

(Mul╚Ťumiri so╚Ťiei mele pentru sprijin ┼či sugestii.) 

Andrei Chișcu este psiholog clinician.

Foto: T. Leth-Olsen, Flickr

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.