Amator de fonduri UE

Manuela PREOTEASA
Publicat în Dilema Veche nr. 210 din 23 Feb 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Îl întîlnim oriunde. A auzit că România a devenit paradisul milioanelor de euro, a auzit că vor veni bani cîţi n-au venit vreodată şi ar vrea să ştie unde e casieria. Simplu, pentru amatorul de fonduri UE, ecuaţia accesării fondurilor se reduce la B plus T egal C, unde banii (B) trebuie (T) cheltuiţi (C). La bază, există o raţiune simplă, deloc ingenuă, un principiu omenesc: dacă nu iau eu o parte din bani, îi va lua altcineva. Sau, şi mai rău, fac cale întoarsă la Bruxelles, în timp ce noi toţi cotizăm în completare/compensare, prin alocările bugetare anuale. Desigur, nu ar fi patriotic să lăsăm să se întîmple aşa ceva. Amatorul de fonduri UE este extrem de util acestor vremuri, cu o singură condiţie: să se profesionalizeze (el sau un coechipier). Cum cele mai multe fonduri trebuie atrase de instituţiile publice, în folosul comunităţii, treptat, cei care îşi doresc să cheltuiască fonduri UE descoperă că logica personală este corectă, dar că sînt multe alte elemente care transferă aceşti bani din planul virtual în cel real. Unul dintre acestea: în folosul cui vor fi cheltuiţi? Să luăm un exemplu. Să presupunem că în localitatea Logreşti, jud. Gorj, primarul doreşte să pună gaze, pentru că, în an electoral, sătenii sînt nemulţumiţi că îşi încălzesc sobele cu lemne şi că, pentru a-şi face un ceai, trebuie să schimbe, periodic, butelia. Primarul a identificat o problemă (pe care se presupune că o cunoaşte de multă vreme), însă nu va fi suficient. Va trebui să o explice şi altora, pe care să-i convingă de urgenţa rezolvării acesteia şi de beneficiile pentru comunitate (dezvoltarea economică a localităţii, de exemplu, prin îmbunătăţirea infrastructurii). Primarul va trebui să fie manager de proiect şi să îşi gîndească iniţiativa după toate canoanele acestei ştiinţe. În primul rînd, este necesară o extrem de amănunţită cercetare, un studiu de fezabilitate. Odată acesta finalizat, managerul de proiect identifică priorităţile comunităţii, în funcţie de care se va orienta către cel mai potrivit program de finanţare. Fondurile UE nu se alocă la întîmplare, ci pe o logică care are în centru fie dezvoltarea regiunilor, fie a anumitor sectoare (educaţie, transporturi, mediu, IT), fie creşterea competitivităţii, pentru a da doar cîteva exemple. Managerul de proiect va căuta partenerii potriviţi, pe care îi va informa că un proiect european înseamnă foarte multă implicare, cheltuire de resurse sau timp, dar şi multă birocraţie. Managerul de proiect va schiţa responsabilităţile în cadrul consorţiului. Cum va face acest lucru? În materie de fonduri UE, drumul de la teorie la practică trece, adesea, pe la parteneri. Pentru a avea succes în a accesa fonduri, primarul dintr-o comună va trebui să facă echipă, în primul rînd, cu propriul consiliu local (!), dar şi cu consilii din localităţi învecinate, cu prefectura, consiliul judeţean sau alte organizaţii, din domeniul public sau privat. Parteneriatul este un element-cheie pentru reuşită, altfel, ranchiunele personale sau frustrările politice se vor simţi la vot, de vreme ce locuitorii nu vor mai înghiţi scuza perpetuă aş face, dar cu ce bani?. În plus, regula parteneriatelor dă forţă unui proiect, atît în conceperea lui, cît şi prin rezultate, întrucît va atinge un număr mai mare de beneficiari (direcţi şi indirecţi). Rolul comunităţii nu este de neglijat. Desigur, într-un sat cum este cel menţionat, oamenilor nu le vine uşor să se descurce cu exigenţe stricte, formulate într-un limbaj inaccesibil, neprietenos. O simplă solicitare de fonduri poate însemna un document de zeci de pagini, dacă nu sute, cu cifre, statistici, matrice logică, explicaţii pentru fiecare element. Prin implicare, oamenii nu trebuie să înţeleagă că ei au de scris proiectul, ci că sînt parte din el, iar rolul lor este esenţial. Presiunea pe care o comunitate o exercită asupra autorităţilor poate fi decisivă, într-un context în care acestea mai mult nu se urnesc. La fel de important, ideile lor, felul în care înţeleg să fie uniţi, să coopereze pentru un bine comun vor conta. Aprobarea unui proiect este cea mai simplă fază, greul începe abia după ce s-au obţinut banii în scripte. Sumele reale vin în sistem de tip decont, adică fondurile trebuie mai întîi investite/cheltuite şi, pe baza documentelor doveditoare, decontate. În acest punct, amatorul de fonduri UE nu-şi permite amatorisme.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

calatori tren cfr gara de nord frig foto shutterstock 2229976057 jpg
Cadou de la CFR, de sărbători: călătorii cu trenul, mai scumpe, din 15 decembrie. Care sunt noile prețuri
Biletele de tren vor fi mai scumpe, anunță CFR Călători. Data de la care se va aplica majorarea este de 15 decembrie, odată cu intrarea în vigoare a noului Mers al Trenurilor.
Edi Iordanescu (Sportpictures) jpg
Spatiul Schengen FOTO Shutterstock
Ce ar fi însemnat pentru România un nou eșec în Schengen și cum putem depăși criza politică: „Am fost primii care am decis să-l susținem”
Profesorul Valentin Naumescu l-ar vrea președinte pe Nicușor Dan și spune că niciunul dintre cei care au candidat în primul tur nu ar trebui să se regăsească pe liste. Într-un interviu pentru „Adevărul”, Naumescu vorbește despre Schengen, criza politică din țară și problemele partidelor mainstream.
banner Titi Aur png
Vlad Predescu jpeg
Aşa eviţi accidentele la schi sau la alte sporturi de iarnă! Sfaturile dr. Vlad Predescu
Pregătirea fizică insuficientă și dorința de a impresiona sunt printre cele mai frecvente cauze ale accidentelor grave pe pârtia de schi.
kaufland jpg
Programul hipermarketurilor Carrefour și Kaufland de sărbători
Supermarketurile au început să anunțe care va fi programul de funcționare în perioada sărbătorilor de iarnă, majoritatea menționând libere sau program scurt pentru angajați.
 Victor Pițurcă FOTO Mediafax
coada comunism
Cum au fost românii înfometați sistematic pe baze „științifice”. Cât trebuia să mănânce un român conform nutriționiștilor lui Ceaușescu
În anul 1984, Nicolae Ceaușescu se juca de-a nutriționistul cu românii și introducea un plan sistematic de înfometare a populației. Acest plan era făcut de specialiștii vremii sub oblăduirea „marelui cârmaci”. În tot aceste „contrabandiștii” care aducea mâncare de la țară erau vânați cu milițienii.
Rebelii sirieni au descoperit laboratoare de droguri în Siria FOTO Captură Video France 24
Secretele comerțului ilicit cu droguri al regimului Assad. Rebelii sirieni au descoperit cantități uriașe de captagon
Rebelii sirieni conduși de gruparea Hayat Tahrir al-Sham (HTS), care au preluat controlul asupra capitalei Damas după fuga lui Bashar al-Assad, au descoperit depozite uriașe de droguri destinate exportului la periferia Damascului.