ÔÇ×Am vrut s─â facem teatruÔÇť - interviu cu Marcel IURE┼×

Publicat în Dilema Veche nr. 611 din 29 octombrie - 4 noiembrie 2015
ÔÇ×Am vrut s─â facem teatruÔÇť   interviu cu Marcel IURE┼× jpeg

Teatrul Act ├«mpline┼čte anul acesta ┼čaptesprezece ani de existen┼ú─â. E primul teatru independent din Rom├ónia, fondat de actorul Marcel Iure┼č. Un bilan┼ú (provizoriu). 

Ce v-a┼úi propus atunci c├«nd a┼úi inaugurat Teatrul Act? Care era misiunea noii institu┼úii de teatru? 

Eram ame┼úit atunci. Ame┼úit ┼či de reu┼čit─â, ┼či de entuziasm, ┼či de g├«ndul la ce ni se ├«nt├«mpla. C├«teva lucruri am putut s─â formulez atunci. Teatrul Act era dedicat oric─ârei alternative. Era o scen─â pentru teatru cu tineri sau mai pu┼úin tineri, pentru muzic─â, pentru lans─âri de carte. Sim┼úeam c─â eram independen┼úi f─âr─â s─â avem o imagine exact─â a ceea ce ├«nseamn─â independen┼úa. Nu ┼čtiam nici c├«t cost─â independen┼úa. S-au perindat foarte mul┼úi oameni prin acest teatru, au ├«nv─â┼úat de la noi, am ├«nv─â┼úat ┼či noi de la ei, am ├«n┼úeles, ├«mpreun─â, ce ├«nseamn─â s─â lucrezi cu sponsori, cum se cheltuiesc banii, cum se fac bugetele. S-au creat multe spectacole ├«ntr-o lips─â de bani absolut─â. Nici dup─â trei ani, nici dup─â ┼čapte ani ┼či iat─â, nici dup─â ┼čaptesprezece ani, n-am reu┼čit s─â aducem la teatru oamenii din prim─ârii, n-am reu┼čit s─â ne asigur─âm o finan┼úare. 

Dar ce ├«nsemnau atunci, ├«n 1998, cuvintele ÔÇ×independen┼ú─âÔÇť ┼či ÔÇ×alternativ─âÔÇť? Independent fa┼ú─â de ce? Alternativ─â la ce? 

Ideea c─â puteai face orice era mai tare dec├«t orice. Asta e principala motiva┼úie. C─â faci ce vrei, c├«nd vrei, pe propria-┼úi inspira┼úie, pe propriul risc. Sigur, cu o m├«n─â de oameni care se presupunea c─â vor acela┼či lucru, adic─â s─â-┼či ia lumea ├«n cap. Aceste lucruri s-au adeverit pe toat─â lista criteriilor. Mul┼úi au vrut s─â fie independen┼úi, au ├«nceput s─â tr─âiasc─â a┼ča: neat├«rna┼úi de vreun sistem, de vreo prejudecat─â, de vreo pung─â cu bani care vine necondi┼úionat de la stat. A┼ča am ├«nv─â┼úat c─â se poate face teatru ┼či cu trei mii de euro, nu doar cu treizeci de mii. Sau c─â se poate face teatru ┼či cu cincizeci de mii de euro, dac─â ai impact ┼či dac─â reu┼če┼čti s─â produci banii ─â┼čtia. 

Se schimb─â ceva ├«n estetica teatrului ├«n acest context al independen┼úei? 

Nu. Dar restric┼úiile impuse de spa┼úiu trebuie respectate. ┼×i s-au g├«ndit multe lucruri extraordinare ┼úin├«nd cont de aceste restric┼úii. A devenit un fel de a face teatru. Dac─â ├«mi permite┼úi o glum─â: am ├«n┼úeles c─â se ┼či poart─â acum s─â bagi un elefant ├«ntr-o cutie de chibrituriÔÇŽ ├Än fine, av├«nd ├«n vedere c─â teatrul se poate face la mall, ├«n camion, ├«n parc, ├«n pivni┼úe, chiar ┼či la Na┼úional, ├«nseamn─â c─â se poate face orice. E de ├«ncercat. 

Acum ┼čaptesprezece ani, c├«nd s-a deschis Teatrul Act, pe Calea Victoriei mai era doar Teatrul Luni de la Green Hours. ├Äntre timp s-au deschis o mul┼úime de s─âli noi de teatru ┼či exist─â sute de trupe de actori. Cum v─â raporta┼úi la competi┼úie? 

S├«ntem lini┼čti┼úi. Nu-mi propun s─â fiu mai bun dec├«t Bulandra sau Odeon sau cine ┼čtie ce alt teatru, privat sau public. Nu asta ├«nseamn─â competi┼úie pentru mine. Competi┼úie e s─â m─â exprim a┼ča cum vreau pe baza unor criterii ┼čtiute. ┼×i, dac─â se poate, alc─âtuirea unui proiect s─â se bizuie pe cuv├«ntul dat, pe respectul fa┼ú─â de colegi, fa┼ú─â de limba rom├ón─â ┼či ÔÇô sper s─â nu sune prea patetic ÔÇô fa┼ú─â de cei dou─â sute de ani de istorie a teatrului rom├ónesc. Iar asta ar trebui s─â se transfere cumva ┼či-n via┼úa arti┼čtilor: s─â fie corec┼úi, punctuali, disponibili ┼či, evident, foarte buni.  

Care ar fi cel mai important succes al Teatrului Act? 

Sînt mai multe. Am pornit foarte tare cu

spectacol montat de Mihai M─âniu┼úiu, care r─âm├«ne valabil probabil ├«nc─â o sut─â de ani. Au urmat c├«teva hituri ale lui Vlad Massaci ┼či Cristi Juncu. Noi ÔÇô adic─â genera┼úia mea ÔÇô am revenit cu

e cea mai longeviv─â produc┼úie din Europa pe un text de Thomas Bernhard. Va scrie istorie ┼či spectacolul

, dup─â Ivan Turbinc─â. Avem toate argumentele s─â mergem tot mai sus. Dar, m─â rog, teatrul nu merge mereu numai ├«n susÔÇŽ 

A┼úi spus, mereu, c─â iubi┼úi scena de la Teatrul Act, c─â e scena unde v─â place cel mai mult s─â juca┼úi. Ce e at├«t de special aici? 

Nici nu ┼čti┼úi c├«t─â b─âtaie de cap a fost atunci c├«nd s-a creat acest spa┼úiu, c├«te probleme, c├«te lucruri neprev─âzute au tot ap─ârut pe parcursul construc┼úiei. Ele decurgeau din ├«ns─â┼či noutatea proiectului. Spectatorii continu─â s─â se uimeasc─â, s─â descopere un alt fel de a privi teatrul. S─â joci la o jum─âtate de metru de public schimb─â complet datele, ┼či pentru actori, ┼či pentru regizor, ┼či pentru tehnicieni ┼či, p├«n─â la urm─â, chiar ┼či pentru spectatori. 

Cum de a┼úi ales s─â face┼úi spectacole dup─â texte rom├óne┼čti? 

A fost o ├«nt├«lnire fericit─â. Ba chiar salvatoare. Aveam de g├«nd s─â fac altceva. Am jucat foarte mult Shakespeare. La un moment dat s-a umplut paharul. Jucam roluri m─âre┼úe. Shakespeare, chiar ┼či c├«nd e prost, e m─âre┼ú. Am sim┼úit, la un moment dat, c─â nu mai pot continua a┼ča. Tot vorbind cu Alexandru Dabija, i-am propus s─â ├«ncerc─âm altceva. De fapt, voiam s─â merg exact ├«n partea cealalt─â, adic─â s─â caut opusul m─âre┼úiei. Dabija sim┼úea ┼či el la fel, el fiind doctorul ├«n Creang─â ┼či Caragiale. ├Änt├«mpl─âtor, auzisem c─â Raiffeisen avea un proiect de art─â contemporan─â rom├óneasc─â. Dou─â doamne fabuloase, Anca Ha┼čegan ┼či Elena B─âidan, au crezut ├«n propunerea noastr─â. E un proiect care exist─â deja de ┼čase ani ┼či ├«n┼úeleg c─â va continua. Probabil, cu ├«nc─â o poveste de Ion Creang─â.  

a consemnat Matei MARTIN   

Foto: F. Arany

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.