Am nevoie de cărți ca și de rochii și de pantofi

Loredana CARCEA
Publicat în Dilema Veche nr. 817 din 17-23 octombrie 2019
Am nevoie de cărți ca și de rochii și de pantofi jpeg

De cînd avem Internet la „purtător“, ne-am transformat în niște cititori activi cu toții, de la mic la mare. Ori de cîte ori ne dorim, deschidem Internetul, oriunde ne-am afla, și citim. Și eu fac lucrul acesta: în pauze, citesc mesajele „prietenilor“ mei de pe Facebook. Am în listă mulți scriitori pe care îi urmăresc și cărora le citesc cu interes postările. Aflu astfel lucruri care mă pot interesa, referitoare la evenimente, lansări de carte, cronici, recenzii, impresii ale unor cititori mai harnici decît mine etc. Scriu cu meticulozitate liste de titluri de cărți pe care mi-aș dori să le citesc. Pe unele le cumpăr. Apoi, fiecare carte își așteaptă rîndul. Pentru lectură, am nevoie de timp și de spațiu. Îmi place să citesc în intimitate. Citesc și notez, uneori, ideile pe care aș dori să nu le uit. De ce fac lucrul acesta? Pentru mine sau pentru ceilalți? Știu că, în ipostaza de profesor care predă literatură, mă voi folosi de aceste idei cîndva. Nu fac decît să aștept momentul potrivit. Astfel, ajung să răspund la întrebarea: de ce citesc? Prima variantă de răspuns este, în ceea ce mă privește: pentru documentare.

Mi-am dorit să am o oră de opțional, în care să pot vorbi cu elevii mei despre ceea ce citim. A venit apoi vremea să planific cum se va desfășura ea. Am organizat, conform stilului meu, ideile pe care le aveam într-o listă. Urma să discut cu copiii despre ceea ce ei citiseră deja, însă intenționam și să-i determin să citească mai mult. Așadar, mi-a fost de folos faptul că, pe toată durata concediului de vară (și nu numai!), citisem literatură pentru copii, deoarece am avut materialul din care să pot selecta textele pe care să lucrez mai tîrziu. Desigur, au apărut și probleme, de genul care ar fi titlurile potrivite nivelului lor de înțelegere, care ar fi cele pe care le-ar putea îndrăgi etc. Cunoșteam și riscurile. Unul, mare de tot, amenințător, ar fi fost acela că trebuia să „lupt“ cu toate celelalte preocupări ale elevilor de gimnaziu specifice vremurilor în care trăim. Așadar, aveam de făcut din ora de opțional una atît de atractivă încît elevii să-și dorească apoi să caute continuările și să le citească. Prin urmare, am citit, m-am documentat și am putut să dau mai departe. Vorba lui Emil Gârleanu: „Ea știa că ochii duc și mintea întoarce; că, văzînd multe, știi destule și ai de unde da și la alții“.

Am reușit să selectez textele pe gustul copiilor. În clasă, am pornit de la lectura fragmentelor, iar acasă le-am recomandat să citească ceea ce lipsea.

Un exercițiu pe care îl fac cu elevii mei, la ora de literatură, de obicei la primele lecții din an, în care vorbim despre cărți și bibliotecă, este acela de a-i invita, după ce le citesc un fragment din romanul Negustorul de începuturi de roman al lui Matei Vișniec, să completeze fișele de personaj (în fragment apar trei personaje: Domnișoara Ri, librarul și vizitatorii librăriei Verdeau) și apoi să-și imagineze și să scrie o continuare posibilă. Copiilor le place și, culmea, nu caută continuarea în roman, ci se bucură de plăcerea jocului. Cu toate acestea, nu de puține ori am întîlnit și situația în care, la finalul vreunei ore în care le citisem ceva, să fiu întrebată cine e autorul și cum se numește cartea. În clasa a VIII-a, studiul genului liric începe (după manualul de la Editura Humanitas) cu poezia „Lacul“ de Mihai Eminescu. Apoi se trece la poezia lui Lucian Blaga, „Izvorul nopții“, și a lui Nichita Stănescu, „Emoție de toamnă“. Înainte de a trece la aceste poezii, le citesc copiilor din creația unor poeți ai zilelor noastre. Anul acesta, le-am citit din volumul Svetlanei Cârstean, Gravitație. Efectul a fost surpriza. Copiii nu sînt pregătiți pentru o astfel de poezie. Unora le place, altora, nu. Întotdeauna este nevoie de explicații: poezia nu înseamnă doar strofă, rimă, măsură constantă. Le citesc și din Simona Popescu. Ea le-a trimis cîndva elevilor care participau la un concurs, unde fusese invitată și nu putuse ajunge, o scrisoare în care le atrăgea atenția asupra faptului că „…poezia nu e legată numai de versuri!“ și că „Poezia e, pentru tine, acolo unde găsești emoția, bucuria“. O elevă mi-a spus că „ochii i s-au deschis“ atunci cînd am început să vorbim despre sensurile poeziilor citite. A fost, pentru mine, un semn bun și am înțeles că, numai citind și experimentînd, poți ajunge să faci comparații, să sesizezi diferențe, să descoperi și emoția dată de complexitate.

Citesc pentru că am nevoie de cărți ca și de rochii și de pantofi (o scriitoare din lista mea se întreba, pe Facebook, în preziua unei călătorii, la ce să renunțe: la o carte sau la o rochie pe care le pregătise pentru a le lua cu ea), citesc și ca un exercițiu zilnic de evadare din cotidianul uneori cenușiu, alteori, pur și simplu, banal, citesc pentru a-mi întreține o pasiune. Cei mai mici elevi ai mei, cei de clasa a V-a (Ioana, Rareș, Teo, Tudor, Noelia), mi-au spus că ei citesc pentru că intră în lumea poveștilor și se simt mai creativi și mai încrezători, se liniștesc și se eliberează de gîndurile rele, participă, alături de personaje, la aventuri, își doresc să-și umple timpul și ajung să nu mai lase cartea din mînă, de curiozitate, învață cuvinte noi (și mie mi se întîmplă!), trăiesc stări și senzații nemaiîntîlnite, precum aceea de zbor sau, pur și simplu, se simt fericiți citind.

De fapt, motivele pentru care citim sînt nenumărate. Oricare ar fi acestea, atîta timp cît ai trecut în „lista“ ta de prieteni și cărțile, te poți considera un cititor. 

Loredana Carcea este profesoară la Școala Gimnazială Nr. 7 din Botoșani.

index jpeg 2 webp
Pantofii lui Van Gogh
Este înțelegerea pașnică, în febrila încrîncenare de a nu mai vrea să înțelegi nimic.
p 10 jpg
Boema ca o operă
În opera lui Puccini, marile încercări ale vieții (iubirea și moartea, boala, prietenia) sînt livrate în forma lor epurată, căci personajele le trăiesc boem.
p 11 desen de J  J  Grandville jpg
Paris, ultimii boemi
Cum recunoști azi un boem, la Paris?
image png
În stație la Boema
Pentru Ozun, „stația” boemei trece, așadar, fără să lase urme nici măcar în amintire.
image png
Îndreptar boem
Să reținem amprenta lăsată de acești grozavi pictori asupra istoriei artei, asupra dumneavoastră, asupra mea.
p 13 jpg
Trei roluri ale boemei în cultura română
Fără îndoială, boema e una dintre puterile literaturii și artei asupra societății.
p 14 jpg
Boemul, un desuet?
De aceea, viața boemă a fost și fericit asociată cu aristocrația interioară și eleganța profunzimii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Începe vara
Tranziția pe care o aduce toamna poate fi de multe ori delicată, ca o dulce amînare.
11642099644 1a9d5559e6 o jpg
A treia fiică a anului
Toamna întind mîna după paharul de vin și fotografii vechi, mă duc la tîrgul de cărți, ascult teatru radiofonic.
Chisinau Center4 jpg
Toamna-Toamnelor
Pentru mine, Chişinăul devenise, încet, un oraș galben, despre care îmi plăcea să spun că găzduiește Toamna-Toamnelor.
p 11 sus Sonata de toamna jpg
Lasă-mi toamna
În „Sonata de toamnă” (1978), Ingmar Bergman dedică acest anotimp transpunerii unei întîlniri dintre o mamă și o fiică înstrăinate.
31524231041 19fca33e3b o jpg
Viața începe cînd cade prima frunză
Și-acum, la 33 de ani, îmi cumpăr haine noi odată cu fiecare început de toamnă, de parcă m-aș pregăti iar pentru școală.
p 12 sus WC jpg
Delta
Septembrie era pentru noi și luna marii traversări a lacului Razelm.
51604890122 85f6db3777 k jpg
Toamna vrajbei noastre
„Nu «Rarul umple carul», ci «Desul umple carul»!“
3035384225 17c8a2043e k jpg
Toamna între maşini paralele
Ne mai amintim cum arăta o toamnă în București în urmă cu 17 ani?
p 14 WC jpg
p 23 WC jpg
Make tea, not war
Ori de cîte ori englezii nu se simt în largul lor într-o situație (adică aproape tot timpul), pun de ceai.
image png
SF-ul din viețile noastre
Dosarul de acum e o revizitare a unor epoci dispărute.
p 10 la Babeti WC jpg
Cine te face voinic?
Iar azi – numai săpunuri bio, zero clăbuc, sau geluri antibacteriene, zero miros.
image png
Sînt atît de bătrîn, că
Sînt atît de bătrîn, că în copilăria mea dudele se mîncau de pe jos, din praf.
image png
În tranziţie
O zi şi o noapte a durat, cred, aşteptarea pe trotuarul primului McDonald’s, pentru un burger gratuit.
p 11 la Rugina jpg
Avem casete cu „Casablanca“
Fell in love with you watching Casablanca.
p 12 la Mihalache jpg
Unde ești?
„Și după aia pot să plec?” „În nici un caz!” „Nu mai înțeleg nimic!”, se bosumflă. Nu știu dacă e ceva de înțeles, m-am gîndit, dar nu i-am mai spus.
image png
Cu o bursă de studii la Berlin
Mă întreb cum s-ar mai putea realiza astăzi experiența unei călătorii în care totul nu e planificat dinainte pe Internet

Adevarul.ro

image
Fiara de plastic. Povestea Daciei „Lăstun“ Maxi, un Fiat 500 al românilor, care nu a mai ieșit pe poartă
Dacia 500 „Lăstun“ ar fi trebuit să fie pentru români cam ce a fost Fiat 500 pentru italieni, Renault 5 pentru francezi, WV pentru germani. O mașină din gama mini, mai degrabă pentru tineret. O maşină de oraş, potrivită pentru transportul urban. A fost ideea și dorința lui Nicolae Ceaușescu
image
SPECIAL Elvira Popescu: de la actriță la contesă, devenită „Notre Dame du Théâtre“ FOTO/VIDEO
Cum a ajuns o româncă din București să devină o actriță contesă mai cunoscută în Franța decât celebra Greta Garbo.
image
Lista celor mai periculoase alimente din lume. Cinci alimente la care nu te-ai aștepta să fie incluse
În întreaga lume, există anumite alimente periculoase care pot provoca de la intoxicații alimentare ușoare până la deces, în cazuri extreme.

HIstoria.ro

image
Un posibil caz de braconaj arheologic în Moldova, în secolul al XVII-lea
Un posibil caz de braconaj asupra unui tumul din Moldova istorică este consemnat într-un document de la 1635, notează arheologul Vasile Diaconu, pe pagina sa de Facebook.
image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.