"Am investit în oameni"

- interviu cu Mona NICOLICI, manager Departament Sustenabilitate Petrom -

Deşi de formaţie jurnalist, de cîţiva ani v-aţi implicat cu multă pasiune în domeniul sustenabilităţii şi responsabilităţii sociale. Ce v-a determinat să faceţi acest pas?

Am lucrat în Televiziune 11 ani. În tot acest timp, am fost redactor, producător, realizator şi prezentator al celor mai importante jurnale de ştiri din România. La un moment dat, am simţit nevoia de a face altceva, de a mă dezvolta în direcţii noi. Îmi doream să fac lucrurile să demareze, nu doar să le aduc în faţa românilor, în fiecare seară. Decizia mea a venit ca o surpriză pentru mulţi, însă pot spune că a fost cea mai potrivită. Încă am momente cînd îmi e dor de televiziune, dar nu regret deloc alegerea făcută. Împreună cu echipa Petrom, reuşim ceea ce majoritatea românilor consideră imposibil: facem din România o ţară mai bună în fiecare zi! Astfel, am ajuns să conduc Departamentul Sustenabilitate din cadrul Petrom, să lucrez la proiectele pe care înainte doar le visam şi să contribui decisiv la dezvoltarea, pe termen lung, a comunităţilor din România.

Ce înseamnă, de fapt, CSR?

Responsabilitatea Socială Corporativă – pe scurt, CSR – reprezintă angajamentul pe care companiile şi-l iau faţă de societate şi faţă de propriul business, astfel încît dezvoltarea afacerii să se facă pe baze durabile. Sîntem cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, cel mai mare investitor în sectorul energetic românesc şi cel mai mare angajator privat din România.

Toate acestea înseamnă, pe lîngă un motiv de mîndrie, şi o mare responsabilitate faţă de societate. De aceea, în viziunea Petrom, CSR-ul e un angajament pe termen lung, care vizează operaţiunile de business, atitudinea angajaţilor, etica în afaceri, dialogul constant cu părţile interesate şi, nu în ultimul rînd, programe concrete pentru dezvoltarea comunităţilor din România. De-a lungul anilor, am construit parcuri, am reclădit şcoli, am oferit educaţie de calitate, am salvat vieţi, am reîmpădurit zone defrişate, am sprijinit societatea civilă, am investit în oameni, am adus voluntariatul din România la rang de cinste. Pentru că ne dorim ca programele noastre de CSR să aibă impact real, în toate demersurile noastre am pornit de la nevoile comunităţilor în care operăm, dar şi ale societăţii noastre în general. Ce am învăţat, în toţi aceşti ani, e că dialogul este un element central cînd ceea ce construieşti afectează direct vieţile a mii de oameni. De asemenea, parteneriatul a fost principiul pe care ne-am dezvoltat relaţiile, fie că vorbim despre autorităţi locale sau centrale, membri ai comunităţilor în care operăm, parteneri de business, societate civilă sau reprezentanţi ai presei. După mai bine de şapte ani, responsabilitatea socială şi principiile dezvoltării durabile fac astăzi parte din ADN-ul nostru – o atitudine pe care o percep tot mai des printre colegii din Bucureşti şi din ţară – iar managementul este cel mai important susţinător al acestei viziuni.

Cît de familiarizaţi credeţi că sînt românii cu acest termen?

În ultimii ani, din ce în ce mai mulţi actori din sfera privată au început să dezvolte programe de responsabilitate socială, care au devenit cunoscute publicului larg. S-au înmulţit şi evenimentele publice dedicate CSR-ului. Această expunere cred că a dus la o mai mare conştientizare a românilor în ceea ce priveşte responsabilitatea socială, pentru că au avut exemple concrete de inspiraţie.

Dacă ne referim la piaţa de CSR din România, cred că evoluţia este mai mult decît vizibilă. Un studiu realizat de CSR Media şi Ernst & Young („Tendinţe şi realităţi CSR în România“, 2013) pe un eşantion de peste 70 de persoane (experţi în domeniul CSR) şi publicat în mai 2013 afirmă că în ultimii zece ani, conceptul de CSR a devenit popular în rîndul investitorilor, dar şi al consumatorilor. Acelaşi studiu a descoperit că mai mult de 3/4 din companiile româneşti au un buget dedicat anual acţiunilor de responsabilitate socială, iar companiile intervievate îşi implică angajaţii în proporţie de 92% în proiectele pe care le desfăşoară în acest domeniu. Important e că, dincolo de sumele alocate de fiecare şi de numărul de angajaţi implicaţi, se produce o schimbare importantă pentru societatea românească. Se creează o cultură a implicării, a responsabilităţii şi a voluntariatului, atît la nivelul companiilor, cît şi la cel al indivizilor.

Ce înseamnă faptul că o companie este „responsabilă“?

E acea companie care face afaceri în mod responsabil şi care, în acelaşi timp, contribuie activ la bunăstarea comunităţilor în care îşi desfăşoară activitatea, dar şi a societăţii în general. Responsabilitatea modului de operare include operaţiuni de business, relaţiile cu partenerii şi cu furnizorii – practic, întreg lanţul valoric din care compania respectivă face profit. Pe lîngă dimensiunea de business, o companie responsabilă integrează în activităţile ei, la orice nivel, standarde de etică în afaceri, respectă drepturile omului şi ia în calcul aspectele sociale şi de mediu, în toate componentele ei. Companiile care au investit şi continuă să investească în CSR îşi asumă statutul de parte integrantă a unui ecosistem de a cărui bunăstare sînt dependente. Sînt companii conştiente de faptul că numai în cadrul unei comunităţi sănătoase îşi pot desfăşura activitatea în mod profitabil şi, prin urmare, alocă parte din cîştiguri spre comunitatea în care acţionează.

De ani buni, companiile derulează în România proiecte de CSR. Putem vorbi deja despre o meserie de coordonator CSR?

Tot mai multe companii din România conştientizează importanţa responsabilităţii sociale în cadrul strategiei de business. În ultimii ani, am remarcat o profesionalizare a responsabililor din companii care coordonează activitatea de CSR. Responsabilitatea socială a devenit o meserie în sine, nu doar o anexă a departamentelor de comunicare sau marketing. Evoluţia către sustenabilitate şi către integrarea profundă în business a principiilor responsabilităţii şi ale dezvoltării durabile e o altă provocare pentru specialiştii din domeniu. Interesant e că profilul coordonatorului de CSR e extrem de volubil şi variat, tocmai pentru că trebuie să cunoască atît business-ul, dar are nevoie şi de o serie întreagă de soft skills şi cunoştinţe variate în domeniul financiar, de raportare, de comunicare, coordonator de proiect, dialog cu părţile interesate etc.

Cum s-a implicat Petrom în CSR?

Cu peste 300 de comunităţi în întreaga ţară, Petrom are, în primul rînd, o responsabilitate faţă de cei peste 20.000 de angajaţi, faţă de familiile acestora şi de cei apropiaţi lor. De asemenea, domeniul în care activăm, cel al energiei, ne determină să luăm în calcul comunităţile din întreaga ţară, în tot ceea ce facem. Mai ales în perioade de criză economică, sustenabilitatea şi responsabilitatea socială corporatistă trebuie să devină un mod de a face afaceri. Am ales să investim în oameni, în dezvoltarea comunităţilor şi în protecţia mediului.

Petrom a investit, în ultimii şapte ani, peste 30 de milioane de euro în proiecte de responsabilitate socială. Primele iniţiative s-au derulat în zona de mediu şi, în răstimp, am plantat 670.000 de copaci pe 100 de hectare de teren, am reabilitat 6 parcuri, am construit 6400 de metri de piste pentru biciclete şi am făcut demersuri pentru protecţia biodiversităţii marine şi a zonei de coastă.

Am asigurat accesul la servicii medicale de urgenţă, pentru mai mult de jumătate din populaţia României, prin extinderea reţelei de telemedicină de urgenţă, cu programul „Acces la viaţă“. De asemenea, am adus în faţa publicului poveştile de succes a peste 1600 de medici din ţară, în cadrul campaniei „Doctore, eşti un erou!“.

Am venit în sprijinul românilor loviţi de furia apelor sau de căderile masive de zăpadă, prin construcţia de case sau dotarea Inspectoratului General pentru Gestionarea Situaţiilor de Urgenţă (IGSU) cu echipament specific de intervenţie. În ultimii cinci ani, contribuţia noastră pentru siguranţa românilor se ridică la aproximativ 3 milioane de euro.

În prezent, ne dorim să contribuim la construirea unor comunităţi locale puternice, care să se dezvolte organic şi sustenabil, valorificînd resursele şi nevoile existente în cadrul lor.

Pentru că ne dorim să generăm valoare pe termen lung, atît din punct de vedere economic, cît şi social, am ales să încurajăm dezvoltarea afacerilor sociale. Astfel s-a născut „Fabricat în Ţara lui Andrei“ – cea mai mare competiţie de afaceri sociale din România, care are ca obiectiv crearea de locuri de muncă în comunităţile vizate – rezolvînd totodată o parte dintre problemele sociale cu care acestea se confruntă – şi de a oferi un model de urmat pentru cît mai mulţi români entuziaşti, dornici să schimbe în bine lumea în care trăiesc, atît pentru ei, cît şi pentru cei din jur!

Ce înseamnă, pînă la urmă, să fii antreprenor social în România?

Antreprenorul social din România zilelor noastre este un om de afaceri excelent, cu inimă mare. Altfel nu ar rezista în condiţiile de pe piaţă. În România nu există, în prezent, legislaţie care să protejeze şi să încurajeze dezvoltarea afacerilor sociale, cum se întîmplă în alte ţări europene, motiv pentru care presiunile sub care se află antreprenorul social sînt considerabile. El se află permanent în poziţia de a gestiona un echilibru fragil între obiectivele de business ale afacerii sale şi scopul social pe care îl deserveşte. De multe ori, îndeplinirea acestui scop social se reflectă în mod negativ în preţul produselor şi serviciilor oferite de antreprenorii sociali. Pentru că antreprenorii sociali vînd nu numai aceste produse sau servicii – fie ele pachete turistice, produse artizanale, legume sau delicatese culinare. Ei vînd chiar impactul afacerii lor în comunitate – indiferent dacă e vorba de asigurarea de venituri pentru mame care prezintă risc de abandon, de integrarea socio-profesională a tinerilor care provin din orfelinate sau de asigurarea de locuri de muncă locuitorilor unor zone defavorizate. Fapt care se reflectă în ciclurile economiei locale – veniturile rezultate din antreprenoriat social rămîn în comunitate şi creează oportunităţi pentru alţi locuitori. Antreprenorul social are, înainte de toate, spirit de observaţie şi iniţiativă. În universul său cotidian, el observă o problemă pe care doreşte să o rezolve, o oportunitate, o cauză în care crede, dar şi resurse pentru a valorifica oportunitatea în favoarea cauzei identificate. Are spirit întreprinzător, e organizat şi e motivat să obţină rezultate de business, dar şi să schimbe viaţa celor din jur. Indiferent de problema pe care îşi propune să o rezolve, nu uită să ia în considerare impactul afacerilor asupra mediului înconjurător.

Pentru că discursul majoritar din ţara noastră, e, din păcate, unul negativ, unde ar trebui să privim şi ce ar trebui să ştim, pentru ca lucrurile să prindă culori optimiste?

 „Ţara lui Andrei“ s-a născut tocmai din nevoia de a combate această mentalitate. Prin ea, ne-am dorit să construim un spaţiu unde indivizii cu spirit de iniţiativă să fie sprijiniţi şi încurajaţi să treacă la acţiune. Să se implice în construirea unei vieţi mai bune – pentru ei, pentru cei din jurul lor şi pentru întreaga ţară. Statisticile ne spun că nu sînt mulţi, dar numai cu oameni ca ei putem să ne schimbăm, în mod real, prezentul şi viitorul. Petrom crede în ei, iar proiectele pe care le desfăşurăm prin intermediul „Ţării lui Andrei“ sînt dovada clară a faptului că le sîntem alături.