"Am investit în oameni"

Publicat în Dilema Veche nr. 488 din 20-26 iunie 2013
"Am investit în oameni" jpeg

- interviu cu Mona NICOLICI, manager Departament Sustenabilitate Petrom -

Deşi de formaţie jurnalist, de cîţiva ani v-aţi implicat cu multă pasiune în domeniul sustenabilităţii şi responsabilităţii sociale. Ce v-a determinat să faceţi acest pas?

Am lucrat în Televiziune 11 ani. În tot acest timp, am fost redactor, producător, realizator şi prezentator al celor mai importante jurnale de ştiri din România. La un moment dat, am simţit nevoia de a face altceva, de a mă dezvolta în direcţii noi. Îmi doream să fac lucrurile să demareze, nu doar să le aduc în faţa românilor, în fiecare seară. Decizia mea a venit ca o surpriză pentru mulţi, însă pot spune că a fost cea mai potrivită. Încă am momente cînd îmi e dor de televiziune, dar nu regret deloc alegerea făcută. Împreună cu echipa Petrom, reuşim ceea ce majoritatea românilor consideră imposibil: facem din România o ţară mai bună în fiecare zi! Astfel, am ajuns să conduc Departamentul Sustenabilitate din cadrul Petrom, să lucrez la proiectele pe care înainte doar le visam şi să contribui decisiv la dezvoltarea, pe termen lung, a comunităţilor din România.

Ce înseamnă, de fapt, CSR?

Responsabilitatea Socială Corporativă – pe scurt, CSR – reprezintă angajamentul pe care companiile şi-l iau faţă de societate şi faţă de propriul business, astfel încît dezvoltarea afacerii să se facă pe baze durabile. Sîntem cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, cel mai mare investitor în sectorul energetic românesc şi cel mai mare angajator privat din România.

Toate acestea înseamnă, pe lîngă un motiv de mîndrie, şi o mare responsabilitate faţă de societate. De aceea, în viziunea Petrom, CSR-ul e un angajament pe termen lung, care vizează operaţiunile de business, atitudinea angajaţilor, etica în afaceri, dialogul constant cu părţile interesate şi, nu în ultimul rînd, programe concrete pentru dezvoltarea comunităţilor din România. De-a lungul anilor, am construit parcuri, am reclădit şcoli, am oferit educaţie de calitate, am salvat vieţi, am reîmpădurit zone defrişate, am sprijinit societatea civilă, am investit în oameni, am adus voluntariatul din România la rang de cinste. Pentru că ne dorim ca programele noastre de CSR să aibă impact real, în toate demersurile noastre am pornit de la nevoile comunităţilor în care operăm, dar şi ale societăţii noastre în general. Ce am învăţat, în toţi aceşti ani, e că dialogul este un element central cînd ceea ce construieşti afectează direct vieţile a mii de oameni. De asemenea, parteneriatul a fost principiul pe care ne-am dezvoltat relaţiile, fie că vorbim despre autorităţi locale sau centrale, membri ai comunităţilor în care operăm, parteneri de business, societate civilă sau reprezentanţi ai presei. După mai bine de şapte ani, responsabilitatea socială şi principiile dezvoltării durabile fac astăzi parte din ADN-ul nostru – o atitudine pe care o percep tot mai des printre colegii din Bucureşti şi din ţară – iar managementul este cel mai important susţinător al acestei viziuni.

Cît de familiarizaţi credeţi că sînt românii cu acest termen?

În ultimii ani, din ce în ce mai mulţi actori din sfera privată au început să dezvolte programe de responsabilitate socială, care au devenit cunoscute publicului larg. S-au înmulţit şi evenimentele publice dedicate CSR-ului. Această expunere cred că a dus la o mai mare conştientizare a românilor în ceea ce priveşte responsabilitatea socială, pentru că au avut exemple concrete de inspiraţie.

Dacă ne referim la piaţa de CSR din România, cred că evoluţia este mai mult decît vizibilă. Un studiu realizat de CSR Media şi Ernst & Young („Tendinţe şi realităţi CSR în România“, 2013) pe un eşantion de peste 70 de persoane (experţi în domeniul CSR) şi publicat în mai 2013 afirmă că în ultimii zece ani, conceptul de CSR a devenit popular în rîndul investitorilor, dar şi al consumatorilor. Acelaşi studiu a descoperit că mai mult de 3/4 din companiile româneşti au un buget dedicat anual acţiunilor de responsabilitate socială, iar companiile intervievate îşi implică angajaţii în proporţie de 92% în proiectele pe care le desfăşoară în acest domeniu. Important e că, dincolo de sumele alocate de fiecare şi de numărul de angajaţi implicaţi, se produce o schimbare importantă pentru societatea românească. Se creează o cultură a implicării, a responsabilităţii şi a voluntariatului, atît la nivelul companiilor, cît şi la cel al indivizilor.

Ce înseamnă faptul că o companie este „responsabilă“?

E acea companie care face afaceri în mod responsabil şi care, în acelaşi timp, contribuie activ la bunăstarea comunităţilor în care îşi desfăşoară activitatea, dar şi a societăţii în general. Responsabilitatea modului de operare include operaţiuni de business, relaţiile cu partenerii şi cu furnizorii – practic, întreg lanţul valoric din care compania respectivă face profit. Pe lîngă dimensiunea de business, o companie responsabilă integrează în activităţile ei, la orice nivel, standarde de etică în afaceri, respectă drepturile omului şi ia în calcul aspectele sociale şi de mediu, în toate componentele ei. Companiile care au investit şi continuă să investească în CSR îşi asumă statutul de parte integrantă a unui ecosistem de a cărui bunăstare sînt dependente. Sînt companii conştiente de faptul că numai în cadrul unei comunităţi sănătoase îşi pot desfăşura activitatea în mod profitabil şi, prin urmare, alocă parte din cîştiguri spre comunitatea în care acţionează.

De ani buni, companiile derulează în România proiecte de CSR. Putem vorbi deja despre o meserie de coordonator CSR?

Tot mai multe companii din România conştientizează importanţa responsabilităţii sociale în cadrul strategiei de business. În ultimii ani, am remarcat o profesionalizare a responsabililor din companii care coordonează activitatea de CSR. Responsabilitatea socială a devenit o meserie în sine, nu doar o anexă a departamentelor de comunicare sau marketing. Evoluţia către sustenabilitate şi către integrarea profundă în business a principiilor responsabilităţii şi ale dezvoltării durabile e o altă provocare pentru specialiştii din domeniu. Interesant e că profilul coordonatorului de CSR e extrem de volubil şi variat, tocmai pentru că trebuie să cunoască atît business-ul, dar are nevoie şi de o serie întreagă de soft skills şi cunoştinţe variate în domeniul financiar, de raportare, de comunicare, coordonator de proiect, dialog cu părţile interesate etc.

Cum s-a implicat Petrom în CSR?

Cu peste 300 de comunităţi în întreaga ţară, Petrom are, în primul rînd, o responsabilitate faţă de cei peste 20.000 de angajaţi, faţă de familiile acestora şi de cei apropiaţi lor. De asemenea, domeniul în care activăm, cel al energiei, ne determină să luăm în calcul comunităţile din întreaga ţară, în tot ceea ce facem. Mai ales în perioade de criză economică, sustenabilitatea şi responsabilitatea socială corporatistă trebuie să devină un mod de a face afaceri. Am ales să investim în oameni, în dezvoltarea comunităţilor şi în protecţia mediului.

Petrom a investit, în ultimii şapte ani, peste 30 de milioane de euro în proiecte de responsabilitate socială. Primele iniţiative s-au derulat în zona de mediu şi, în răstimp, am plantat 670.000 de copaci pe 100 de hectare de teren, am reabilitat 6 parcuri, am construit 6400 de metri de piste pentru biciclete şi am făcut demersuri pentru protecţia biodiversităţii marine şi a zonei de coastă.

Am asigurat accesul la servicii medicale de urgenţă, pentru mai mult de jumătate din populaţia României, prin extinderea reţelei de telemedicină de urgenţă, cu programul „Acces la viaţă“. De asemenea, am adus în faţa publicului poveştile de succes a peste 1600 de medici din ţară, în cadrul campaniei „Doctore, eşti un erou!“.

Am venit în sprijinul românilor loviţi de furia apelor sau de căderile masive de zăpadă, prin construcţia de case sau dotarea Inspectoratului General pentru Gestionarea Situaţiilor de Urgenţă (IGSU) cu echipament specific de intervenţie. În ultimii cinci ani, contribuţia noastră pentru siguranţa românilor se ridică la aproximativ 3 milioane de euro.

În prezent, ne dorim să contribuim la construirea unor comunităţi locale puternice, care să se dezvolte organic şi sustenabil, valorificînd resursele şi nevoile existente în cadrul lor.

Pentru că ne dorim să generăm valoare pe termen lung, atît din punct de vedere economic, cît şi social, am ales să încurajăm dezvoltarea afacerilor sociale. Astfel s-a născut „Fabricat în Ţara lui Andrei“ – cea mai mare competiţie de afaceri sociale din România, care are ca obiectiv crearea de locuri de muncă în comunităţile vizate – rezolvînd totodată o parte dintre problemele sociale cu care acestea se confruntă – şi de a oferi un model de urmat pentru cît mai mulţi români entuziaşti, dornici să schimbe în bine lumea în care trăiesc, atît pentru ei, cît şi pentru cei din jur!

Ce înseamnă, pînă la urmă, să fii antreprenor social în România?

Antreprenorul social din România zilelor noastre este un om de afaceri excelent, cu inimă mare. Altfel nu ar rezista în condiţiile de pe piaţă. În România nu există, în prezent, legislaţie care să protejeze şi să încurajeze dezvoltarea afacerilor sociale, cum se întîmplă în alte ţări europene, motiv pentru care presiunile sub care se află antreprenorul social sînt considerabile. El se află permanent în poziţia de a gestiona un echilibru fragil între obiectivele de business ale afacerii sale şi scopul social pe care îl deserveşte. De multe ori, îndeplinirea acestui scop social se reflectă în mod negativ în preţul produselor şi serviciilor oferite de antreprenorii sociali. Pentru că antreprenorii sociali vînd nu numai aceste produse sau servicii – fie ele pachete turistice, produse artizanale, legume sau delicatese culinare. Ei vînd chiar impactul afacerii lor în comunitate – indiferent dacă e vorba de asigurarea de venituri pentru mame care prezintă risc de abandon, de integrarea socio-profesională a tinerilor care provin din orfelinate sau de asigurarea de locuri de muncă locuitorilor unor zone defavorizate. Fapt care se reflectă în ciclurile economiei locale – veniturile rezultate din antreprenoriat social rămîn în comunitate şi creează oportunităţi pentru alţi locuitori. Antreprenorul social are, înainte de toate, spirit de observaţie şi iniţiativă. În universul său cotidian, el observă o problemă pe care doreşte să o rezolve, o oportunitate, o cauză în care crede, dar şi resurse pentru a valorifica oportunitatea în favoarea cauzei identificate. Are spirit întreprinzător, e organizat şi e motivat să obţină rezultate de business, dar şi să schimbe viaţa celor din jur. Indiferent de problema pe care îşi propune să o rezolve, nu uită să ia în considerare impactul afacerilor asupra mediului înconjurător.

Pentru că discursul majoritar din ţara noastră, e, din păcate, unul negativ, unde ar trebui să privim şi ce ar trebui să ştim, pentru ca lucrurile să prindă culori optimiste?

 „Ţara lui Andrei“ s-a născut tocmai din nevoia de a combate această mentalitate. Prin ea, ne-am dorit să construim un spaţiu unde indivizii cu spirit de iniţiativă să fie sprijiniţi şi încurajaţi să treacă la acţiune. Să se implice în construirea unei vieţi mai bune – pentru ei, pentru cei din jurul lor şi pentru întreaga ţară. Statisticile ne spun că nu sînt mulţi, dar numai cu oameni ca ei putem să ne schimbăm, în mod real, prezentul şi viitorul. Petrom crede în ei, iar proiectele pe care le desfăşurăm prin intermediul „Ţării lui Andrei“ sînt dovada clară a faptului că le sîntem alături.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Megastructura uriașă pentru care Ceaușescu a plătit 60 de tone de aur pur. Este unicat în România și funcționează și astăzi
La granița de nord a României se află una dintre cele mai impresionante mega-structuri a epocii comuniste. Barajul de la Stânca-Costești este un colos de beton care a costat câteva tone de aur și este al treilea ca mărime din Europa. Acum este un adevărat paradis natural.
image
EXCLUSIV. Elena Lasconi: „Dacă voi fi președintele României, voi fi un președinte pentru popor, din popor și nu din colivie”
Candidată la președinția USR și văzută ca potențial candidat la alegerile prezidențiale, Elena Lasconi a vorbit într-un interviu exclusiv pentru „Adevărul” despre relația cu Dominic Fritz, despre cum s-a decis să candideze la președinția USR și dacă e România pregătită să aibă o femeie-președinte.
image
Ce este sistemul Patriot. Plusurile și minusurile armamentului american cu preț exorbitant
Patriot este unul dintre cele mai avansate sisteme de apărare aeriană disponibile, capabil să intercepteze atât rachete cât și aeronave avansate. Principala provocare a sistemului este costul uriaș - o baterie Patriot nouă ajunge la 1 miliard de euro.

HIstoria.ro

image
Cine au fost agenții dubli din al Doilea Război Mondial?
Cea mai importantă parte a Operațiunii Fortitude a reprezentat-o rolul jucat de agenți dubli.
image
Când au apărut primele bănci din Țara Românească
Pe măsură ce viața economică a Țării Românești se dezvoltă, apar numeroase proiecte și încercări pentru organizarea instituțiilor naționale de credit. Î
image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns: