Alţi elevi, aceiaşi profesori <p> - <i>interviu cu Bogdana BURSUC </i>-

Publicat în Dilema Veche nr. 219 din 26 Apr 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

V-aţi ocupat de fenomenul violenţei în şcoli. Sînteţi de părere că acest fenomen s-a agravat în ultima perioadă sau nu? Cred că e foarte important să nu uităm că violenţa a fost dintotdeauna. Dar acum poate că normele socio-culturale sînt de altă natură şi grila prin care privim fenomenele acestea e mult mai severă. De exemplu, înainte toţi părinţii îşi băteau copiii, acesta era principalul element de educaţie. Acum, cînd vedem astfel de fapte, deja ne oripilăm, deja chemăm protecţia copilului ş.a.m.d. Deci şi sensibilitatea noastră la acest fenomen a devenit mai mare şi ne poate influenţa estimările. În orice caz, violenţa are în prezent alte forme decît înainte. Există anumite tipuri de violenţă mai des întîlnite în relaţiile dintre copii? Un anumit gen foarte frecvent este violenţa verbală şi, mai mult decît atît, în formele ei subtile, de abuz emoţional. Este aşa-numitul fenomen de bullying, adică nimeni nu loveşte pe nimeni, nimeni nu jigneşte pe nimeni, dar sînt anumiţi copii în şcoli care au un statut superior faţă de ceilalţi, ei impun regulile, nu-i lasă pe ceilalţi să aibă acces la anumite beneficii sau la anumite structuri din şcoală. Sînt cazuri în care percep taxe de la ceilalţi, numai ca să-i lase să intre pe poarta şcolii. Îi terorizează fără să-i bată. Exact, lucrurile se petrec foarte curat, ca să zic aşa, dar de fapt apare aici un abuz emoţional foarte mare. Care ar fi cîteva dintre cauzele principale pentru care copiii se manifestă violent între ei? Depinde foarte mult de fiecare în parte. Sînt mai multe ipoteze. În primul rînd, orice comportament se menţine, dacă aduce nişte beneficii. Astfel de comportamente violente sau agresive între copii nu apar ca scop în sine. Y nu se comportă aşa pentru că vrea neapărat să-l bată pe X. Făcînd aşa însă, el obţine fie acces la ceva ce îşi doreşte, fie o imagine în ochii celorlalţi, fie un alt beneficiu. Ideea este însă că el învaţă că violenţa poate fi un instrument în obţinerea unor beneficii. Adică, el a văzut undeva modalitatea asta de a le obţine. Dacă ar fi văzut alt exemplu prin care să poată cîştiga aceste lucruri, poate că l-ar fi urmat. Dar deficitul de modele funcţionale creşte probabilitatea ca violenţa între copii să apară. O altă cauză pentru care apar asemenea comportamente ar putea fi problemele emoţionale ale copiilor. În prezent e un mare dezechilibru în modul în care sînt crescuţi copiii. Părinţii au mult mai puţin timp, calitatea timpului pe care-l petrec copiii nu e neapărat bună, sînt foarte mulţi părinţi care nici nu-şi mai cresc copiii, pleacă la muncă în străinătate şi-i lasă în seama bunicilor sau a rudelor... Iar copiii aceştia au nişte probleme emoţionale care se pot manifesta fie externalizat, adică prin asemenea comportamente agresive, fie internalizat, atunci cînd ei somatizează, au nişte boli fără o cauză organică, dureri fără cauză organică sau sînt deprimaţi. Dar asta ţine de fiecare caz în parte. De obicei la băieţi asemenea probleme emoţionale se manifestă mai degrabă externalizat, iar la fete, internalizat, pentru că modul în care cineva îşi exprimă emoţiile este normat cultural. La băieţi un comportament agresiv nu este taxat la fel de prompt cum este taxat la o fată. Şi atunci copiii învaţă să se exprime emoţional în mod diferit. Cum vedeţi relaţiile dintre elevi şi profesori? Presa a tot sesizat de-a lungul timpului diverse cazuri în care sau profesorii îi băteau pe elevi, sau chiar, în alte cazuri, elevii erau agresivi cu profesorii. Se poate vorbi de anumite schimbări în aceste raporturi, în ultima perioadă? Din păcate, aici situaţia a suportat o schimbare, dar nu aş spune că s-a ajuns la extrema cealaltă. Copiii de astăzi sînt foarte diferiţi de cei cu care mulţi profesori erau obişnuiţi. Şi pentru noii copii e nevoie de metode noi de disciplinare, pe care profesorii n-au avut şansa să le înveţe sau să le exerseze. Unii nici nu ştiu că există. Dificultatea este de a-i disciplina pe aceşti copii. Iar foarte multe dificultăţi pe care copiii le ridică sînt etichetate de profesori ca probleme, pentru că nu sînt conforme cu standardele lor. Este o diferenţă între generaţii. Criteriile după care un caz e înregistrat ca o problemă de disciplină sînt foarte subiective. De exemplu, un anumit profesor poate considera că are 10 asemenea probleme, iar un altul, mai conservator - să spunem - poate considera, în aceeaşi situaţie, că are 20 de probleme de disciplină. Şi dacă acest număr creşte, profesorul sau învăţătorul se simte responsabil şi încearcă să le rezolve prin metode tradiţionale: ridică vocea, aplică tot felul de pedepse (care nu sînt neapărat corporale). Dar aceste metode nu dau rezultate. Ele nu fac altceva decît să stopeze pe termen scurt un anumit comportament şi să ofere profesorului iluzia controlului. Nu rezolvă însă problema, ci tulbură relaţia profesor-elev, acesta din urmă se revoltă, devine răzbunător ş.a.m.d. Se creează astfel o spirală ascendentă la care fiecare contribuie, manifestîndu-se aşa cum poate. Profesorul, prin metode constrictive, cu pedepse nu neapărat corporale (dar cele necorporale sînt şi mai dureroase şi lasă nişte urme care nu trec ca o vînătaie), iar copiii încearcă şi ei metodele lor care, de multe ori, îi depăşesc într-adevăr pe domnii profesori rămaşi, din păcate, fără instrumente. ______________ Bogdana Bursuc este psiholog clinician. a consemnat Andrei MANOLESCU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
De ce suntem penultimii în UE la salarii și primii la creșterea prețurilor. Expert: „Inflația e mama tuturor taxelor”
România este pentru a treia lună consecutiv țara cu cea mai mare inflație, conform statisticilor Eurostat, iar ca și cum nu ar fi de ajuns, doar bulgarii câștigă mai puțin. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și de ce statul nu are soluții.
image
La ce riscuri de sănătate se expun cei care lucrează noaptea. Boala cumplită care îi paște
Persoanele care lucrează în ture de noapte prezintă un risc mai mare de demență și alte boli, spune un important expert în somn, a cărui afirmație se bazează pe rezultatele unor studii științifice.
image
Banii viitorului: Ce s-ar întâmpla dacă am renunța la cash și am folosi bani virtuali
Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunța la tranzacțiile cu bani cash și de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare, punctează specialiștii.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.