Altfel

30 august 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Titlul temei din acest număr reia întrebarea pusă de către un ziarist polonez filozofului sloven Slavoj Žižek la o dezbatere între specialişti: "Ce viitor are stînga?". "Care viitor? Stînga nu are nici un viitor. Vă mulţumesc tuturor. E tot ce am de spus" (Dziennik, Varşovia). Puţin probabil că morţii şi viii stîngii revoluţionare sau reformiste, radicale sau moderate, se vor mulţumi cu pirueta lui Žižek. Dar viii vor trebui să analizeze evidenţa: în toată Europa clivajele dreapta/stînga sînt depăşite fie prin alianţe multicolore, fie prin personalităţile alese prin vot, care, independent de eticheta campaniei electorale, iniţiază reformele necesare pentru a-şi menţine şi eventual prelungi adeziunea majorităţii. În ţările capitaliste, rămase capitaliste şi după cel de-al doilea război mondial, electoratul e preocupat de nivelul de trai, de şomaj, de securitatea cartierelor unde locuieşte, de respectarea drepturilor individuale şi e prea puţin atent la modul cum se ating aceste obiective: prin măsuri de dreapta sau prin evocarea valorilor de stînga. În ţările fostului lagăr socialist, problema e mai complicată: în mentalul colectiv, stînga este indisolubil legată de egalitarismul comunist, de represiune, de penurie. Aproape peste tot, aici, nucleul de comunişti s-a repezit spre social-democraţie ca spre o salvare şi s-a agitat, în primul rînd, pentru a nu lăsa să-i scape patrimoniul material lăsat de izbelişte, şi nu pentru enunţarea unor principii care să-l despartă de trecutul recent. Deconspirarea arhivelor serviciilor secrete comuniste, pedepsirea torţionarilor, înlăturarea din viaţa publică a oamenilor din aparat, compromişi prin punerea în practică a tuturor capriciilor dictatoriale, toate acestea trebuiau îndeplinite de partidele de stînga, în interesul societăţii şi al propriei legitimităţi. În absenţa despărţirii de comunism, stînga activă luptă pentru locuri în Parlament şi pentru acces la resurse, mărginindu-se la propuneri de programe de protecţie socială, promiţînd celor de la limita de jos a sărăciei că vor ajunge la limita ei de sus. Discuţia despre valori, despre evoluţia socială a rămas închisă în paginile revistelor cu un tiraj relativ confidenţial. Există probabil în toate ţările foste comuniste, nu doar în România, intelectuali de dreapta şi de stînga, dar în nici una dintre ele nu mai există un electorat care să acţioneze conform acestui clivaj. Şi atunci de ce ne întrebăm ce a mai rămas din stînga şi nu deplîngem mizeria dreptei? Pentru că binefacerile libertăţii individuale, nucleul central al gîndirii conservatoare, nu trebuie explicate prea savant pentru a fi înţelese. Foloasele acţiunii colective în domeniul ecologiei, al limitării consumului, al unor servicii publice eficiente pentru toţi, al reducerii numărului celor marginalizaţi nu reies în mod natural. Unora li se par ridicole. Demagogii populişti nu-şi bat capul să afle dacă sînt de stînga sau de dreapta, sînt gata să preia toate aceste întrebări şi să conducă energic societatea spre prăpastie. S-a mai întîmplat. ( M. B. )

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Agresați sexual în școală sub ochii dascălilor. Polițist: Vorbim despre un fenomen aici, despre dezinteresul unor cadre didactice
Este anchetă de proporții la o școală din județul Brașov, unde mai mulți elevi de clasa a VIII-a și-au agresat sexual colegii mai mici. Nu o dată și în văzul tuturor.
image
Cât a ajuns să coste renovarea unui apartament cu două camere. „Ferească Dumnezeu! Ați pus foiță de aur pe pereți?”
Prețurile o iau razna în România, iar piața imobiliară e campioana scumpirilor în marile orașe. Marii câștigători sunt constructorii și meșterii din construcții. Ultimii au ajuns să ceară sume fabuloase chiar și pentru renovarea apartamentelor mici.
image
Un fost senator se laudă că a pescuit un păstrăv de 109 centimetri. Unde este lacul în care sunt exemplare şi de peste 2 metri
Pescarul, cunoscut în zonă drept Regele Păstrăvului din Ardeal, nu este la prima sa captură de mari proporţii.

HIstoria.ro

image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.