Alternativa la pensiile alternative

Publicat în Dilema Veche nr. 533 din 1-6 mai 2014
Diplomaţia pentru toţi jpeg

Cînd eşuează şi sistemul de stat, şi sistemele private, apartamentele şi terenurile rămîn singura sursă de venit: din chirii, din vînzare, din rente. Se poate face un plan viabil de viaţă după pensionare, bazat pe investiţiile imobiliare anterioare? În SUA şi, tot mai des, în Europa, băncile şi societăţile de asigurări promit planuri de pensii fără contribuţii băneşti din partea viitorului „pensionar“: acesta contribuie, în schimbul rentei, cu propria locuinţă ce va intra în posesia băncii după deces. E un instrument financiar în care capitalul îl reprezintă imobilul.

România este ţara europeană cu cel mai mare procent de proprietari de locuinţe: aproximativ 95% dintre români trăiesc în locuinţe proprii. Acest fapt se datorează legislaţiei adoptate rapid, după 1990, prin care oamenii şi-au putut achiziţiona, la preţuri rezonabile, sau, oricum, permisive, apartamentele sau casele în care locuiseră pînă atunci cu chirie, la stat. Situaţia din România e asemănătoare cu cea a altor ţări din fostul lagăr socialist şi opusă celei din Europa Occidentală: în Est, oamenii consideră proprietatea o valoare, în vreme ce occidentalii nu sînt atît de ataşaţi de ideea de proprietate imobiliară. În medie, în Uniunea Europeană cam 71% din populaţie are locuinţă proprie. Însă valoarea reală a locuinţelor nu prea are de-a face cu ataşamentul oamenilor la ideea de proprietate.

Deficitul de locuinţe – mai ales în Bucureşti – a scăzut încetul cu încetul. Boom-ul imobiliar, care a apărut prin 2000, s-a dezumflat, şi el, repede. Din cauza crizei economice, dar şi pentru că oferta este deja aproape egală cu cererea, apartamentele costă acum mai puţin decît costau în urmă cu cinci ani. Dezvoltatorii imobiliari promit o redresare a pieţei – dar care sînt şansele ca acest lucru să se întîmple? Pînă una-alta, preţurile – şi piaţa – stagnează. Pînă şi apartamente bune, în imobile noi, rămîn, luni în şir, nevîndute.

Conform unui studiu realizat de Eurostat şi citat de Le Figaro, în Spania s-au construit anual, între 2005 şi 2007, peste 800.000 de locuinţe. Mai mult decît în Germania, în Franţa şi în Italia la un loc. E o cifră enormă: oferta a depăşit cu mult cererea. În acest moment, în Spania există 700.000 de locuinţe goale, iar rata proprietarilor e în scădere. La fel şi valoarea imobilelor.

Dacă situaţia aceasta se cronicizează, atunci vînzarea unui apartament cu două camere ar putea asigura o „pensie“ decentă pentru vreo 10-12 ani: drămuind cei 70.000 de euro, cît primeşti, să spunem, pentru un apartament de două-trei camere, poţi să cheltuieşti cam 480 de euro pe lună în următorii zece ani. Dar la cheltuieli intră şi chiria – de vreme ce apartamentul a fost vîndut...

Nu e însă deloc sigur că preţurile vor stagna. Există şi posibilitatea să scadă. Impozitul pe locuinţe e încă foarte scăzut în România şi nu e exclus să crească în următorii ani. Şi taxele pe succesiune sînt foarte mici în comparaţie cu Europa Occidentală. În Germania, ele pot ajunge şi la 50% (vă daţi seama: o jumătate din apartamentul moştenit e al statului). Probabil că şi acestea vor creşte pentru a compensa deficitele bugetare. La fel cum vor creşte, probabil, şi taxele pe vînzare/cumpărare de proprietăţi. Locuinţa va deveni un bun tot mai scump de întreţinut şi tot mai greu de transferat. Ceea ce îi va scădea valoarea de piaţă.

Cei care au locuinţă proprie pot s-o dea băncii în schimbul unei rente – păstrîndu-şi dreptul de a locui în continuare acolo. În acest caz, suma netă plătită de bancă va fi evident mult mai mică decît valoarea de piaţă a locuinţei. Dar, pentru cei fără alte venituri şi care au drept activ unic apartamentul propriu, această „ipotecă inversă“ poate fi o soluţie. În acest scenariu, cei care au cumpărat locuinţe în primul deceniu al anilor 2000 prin credit ipotecar şi vor să încaseze o rentă în schimbul locuinţei fac cea mai proastă afacere: au plătit (vor plăti), datorită dobînzilor şi comisioanelor, de două ori mai mult pe locuinţă şi vor obţine de două ori mai puţin decît preţul de vînzare la momentul încheierii contractului pentru rentă. La cum arată lucrurile în acest moment, locuinţa e un bun valoros, dar o investiţie proastă. 

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Dar dacă ești tînăr, sărac și bolnav?
Salvează tinerețea – vîrsta la care se spune că poți orice – chiar orice nenoroc sau chiar orice nefericire?
p 10 jpg
Povara tinereții
Copilăria se încheie, adesea, abrupt, după o vacanță de vară – tinerețea se consumă lent, se îngemănează cu bătrînețea firesc, insesizabil.
16781709398 92dac8f6bb c jpg
Primăvară în decembrie
„Femeile au devenit mai puțin interesate de machiaj și mai mult de frumusețea în ansamblu, cea care radiază din interior spre exterior, spre ideea de wellness.”
p 11 jpg
Note despre „încă”
De-ar fi să trebuiască să cred totuși în ceva și tot n-aș (putea) crede în Dumnezeu! Intuiție, vanitate, consolare – ține aceasta de vîrstă?
p 12 jpg
Tinerețea are coloană sonoră
Sînt părți de suflet în legătură cu care vom fi mereu subiectivi.
640px Pierre Auguste Renoir The Boating Party Lunch jpg
Simțire și nepăsare
Se spune că tinerețea, la fel ca și copilăria, nu e conștientă de ea însăși, că abia mai tîrziu ajungi să ți le amintești cu nostalgie și să le apreciezi adevărata valoare.
p 13 jpg
Oase ușoare ca ale păsărilor
Îi privesc atentă pe oamenii foarte tineri.
2722374996 d24e7fdf0e c jpg
Tinerii bătrîni și bătrînii tineri Cum mai măsurăm tinerețea?
Cred că merită să pledăm și, mai mult, e destul de limpede faptul că nu există o compartimentare netă a tinereții și a bătrîneții dată de vîrste și condiții, ci ele există simultan, în orice moment al vieții.
50294010101 132de799e7 c jpg
Anii ’90
Anii ’90 s-au încheiat pe 31 decembrie în Piaţa Revoluţiei, cînd deasupra noastră şi sub egida PRO TV-ului s-a înălţat un înger kitsch.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.

Adevarul.ro

Becali
Lucian Bode la Consiliul JAI FOTO Facebook Lucian Bode
Ce este Consiliul JAI, care decide dacă România poate sau nu să adere la Schengen
Consiliul JAI este format din miniștri de Interne, responsabili cu migrația, gestionarea frontierelor și cooperarea polițienească, însă nu toate statele membre UE au aceeași repartizare a sarcinilor între miniștri.
Maria Zaharova FOTO Profimedia
Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, atac la adresa Maiei Sandu: Ce a făcut cetățeana României pentru R. Moldova?
Maria Zaharova a lansat un atac dur la adresa preşedintei Republicii Moldova, fiind de părere că puterea de la Chișinău promovează rusofobia, chiar dacă Moscova a ajutat întotdeauna Chișinăul.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.