Alt─â lume, alte obiceiuri

Adrian BENEA
Publicat în Dilema Veche nr. 696 din 22-28 iunie 2017
Alt─â lume, alte obiceiuri jpeg

Societatea ├«n care tr─âim influen╚Ťeaz─â ├«n mare m─âsur─â alegerile pe care le consider─âm personale ╚Öi definitorii. Dac─â ave╚Ťi impresia c─â aceast─â afirma╚Ťie pare hazardat─â v─â provoc s─â ini╚Ťia╚Ťi un sondaj printre cuno╚Ötin╚Ťe: ve╚Ťi constata c─â tabieturile voastre s├«nt ├«mp─ârt─â╚Öite de mul╚Ťi al╚Ťii.

Prin urmare, obiceiurile cu care am crescut ╚Öi pe care le credem relevante pentru personalitatea noastr─â ├«╚Öi pierd treptat din pertinen╚Ť─â atunci c├«nd ne mut─âm ├«ntr-o alt─â ╚Ťar─â ╚Öi intr─âm ├«n contact cu o cultur─â diferit─â. Lucrul acesta nu se ├«nt├«mpl─â peste noapte, desigur, este necesar─â o perioad─â mai scurt─â sau mai lung─â de tranzi╚Ťie, ├«n func╚Ťie de capacitatea de adaptare ╚Öi de motiva╚Ťia fiec─ârui individ ├«n parte, dar, ├«n multe cazuri, deznod─âm├«ntul este inevitabil. Lucru care mi s a ├«nt├«mplat ╚Öi mie.

N-am avut tabieturi ├«n adolescen╚Ť─â, ci doar dependen╚Ťe pe care le-am numit astfel, c─âci la v├«rsta aceea doar ceilal╚Ťi aveau defecte, eu m─âr╚Ö─âluind imperturbabil pe drumul spre perfec╚Ťiune. Pe atunci ╚Ťigara era doar cool ╚Öi nu factorul declan╚Öator a nenum─ârate boli, cum a devenit ulterior, c├«nd am ├«n╚Ťeles, ├«ntr-un t├«rziu, ceea ce rezultatele sutelor de studii ne spuneau de vreo treizeci de ani. Ini╚Ťial mergea de minune la cafea, dar s-a dovedit ├«n scurt timp c─â se potrive╚Öte la orice, devenind rapid un viciu, ceea ce m-a determinat s─â-mi pun voin╚Ťa la ├«ncercare ├«ntr-o prim─â tentativ─â de a-l ╚Ťine sub control. Mi-am propus atunci s─â nu mai fumez dec├«t la cafea, iar rezultatele nu s au l─âsat a╚Öteptate: am trecut de la dou─â la cinci cafele pe zi.

Apoi am emigrat, n─âucit de tranzi╚Ťia f─âr─â sf├«r╚Öit ╚Öi decis s─â-mi tratez portofelul suferind de anemie cronic─â.

├Än Canada, ╚Ťara de adop╚Ťie, obiceiul meu a primit o grea lovitur─â: aici, fumatul nu mai este un viciu social acceptat. Ai voie s─â fumezi, desigur, dar nu ├«n locurile publice, pe terase, ├«n parcuri sau acas─â, ├«n dou─â treimi din apartamentele de ├«nchiriat (iar dac─â e╚Öti proprietarul unei case, fumatul e considerat factor de risc, prin urmare cre╚Öte automat costul asigur─ârii obligatorii) ╚Öi nici ├«n ma╚Öin─â, dac─â ai pasageri. Cu o ╚Ťigar─â aprins─â ├«n m├«n─â, e╚Öti poate aproape la fel de discriminat ca un cet─â╚Ťean de culoare ├«n America anilor ÔÇÖ50. Vara nu e neap─ârat o problem─â, ├«╚Ťi po╚Ťi savura ╚Ťigara pe balcon, iarna ├«ns─â, la -30┬║, lucrul acesta devine vag inconfortabil. Tutunul e scump ╚Öi, dac─â ├«╚Ťi vine nefericita idee s─â-╚Ťi faci o asigurare privat─â de s─ân─âtate, realizezi c─â pre╚Ťul pachetului de ╚Ťig─âri este doar v├«rful aisbergului, comparat cu costurile colaterale.

├Än plus, exist─â acea subtil─â presiune social─â, acel trend care ├«n mediile urbane ├«nlocuie╚Öte gura t├«rgului ╚Öi care te face s─â te sim╚Ťi anacronic, ├«ncremenit ├«ntr-un timp populat de fantome dac─â obiceiurile tale s├«nt considerate retrograde. Cei din jurul t─âu s├«nt obseda╚Ťi de m├«ncatul s─ân─âtos, de produsele biologice ╚Öi de sport ├«n toate formele sale, iar tu, intrusul cu ╚Ťigara, e╚Öti privit ├«n cel mai bun caz cu mil─â ╚Öi uneori apostrofat de cei care ├«╚Öi imagineaz─â c─â, dac─â exist─â un fum─âtor ├«n ora╚Ö, restul popula╚Ťiei se calific─â automat ├«n categoria fum─âtorilor pasivi.

├Än consecin╚Ť─â, am renun╚Ťat la ╚Ťig─âri ╚Öi, treptat, la cafea. Acum beau ceai verde ÔÇô neap─ârat matcha ÔÇô ╚Öi, dac─â s├«nt ├«ntrebat, pot s─â ofer o mul╚Ťime de argumente care s─â-mi justifice decizia, dar dac─â vreau s─â fiu sincer cu mine ├«nsumi, m─ârturisesc c─â motivele au leg─âtur─â cu anumite probleme digestive ╚Öi, ├«n mai mic─â m─âsur─â, cu nevoia de a fi ├«n ton cu lumea. Pe de alt─â parte, am devenit ╚Öi eu preocupat de s─ân─âtate, ca mai to╚Ťi cei din jurul meu, ╚Öi mi-e greu s─â realizez ├«n ce m─âsur─â faptul acesta se datoreaz─â mediului sau mai degrab─â e o preocupare tipic─â v├«rstei mijlocii; ce e sigur e c─â tabieturile mele s-au modificat ├«n consecin╚Ť─â.

Am descoperit c─â practica medita╚Ťiei ├«mi cre╚Öte toleran╚Ťa la frustrare, drept urmare am inclus-o ├«n rutina zilnic─â. A devenit ╚Öi yoga un tabiet: f─âr─â c├«teva minute de exerci╚Ťii mi-e greu s─â fac fa╚Ť─â programului zilnic. Ceaiul verde ├«mi ofer─â o doz─â moderat─â de cofein─â, suficient─â c├«t s─â m─â ├«mpiedice s─â salivez dup─â cafea. Am renun╚Ťat la ma╚Öin─â ÔÇô tr─âiesc ├«n ora╚Ö ÔÇô ╚Öi am constatat, cu surprindere, c─â mersul pe propriile picioare poate fi chiar pl─âcut, a╚Öa c─â am ad─âugat o scurt─â plimbare la obiceiurile zilnice.

├Ämi lipse╚Öte ╚Ťigara uneori, nu pentru c─â a╚Ö fi ├«nc─â dependent de nicotin─â, ci pentru c─â naturale╚Ťea gesturilor are de suferit de c├«nd am renun╚Ťat. Acum nu mai ╚Ötiu ce s─â fac cu m├«inile ├«n momentele de nesiguran╚Ť─â, iar yoga nu mi-e de nici un folos ├«n astfel de ├«mprejur─âri, c─âci oric├«t de ├«n vog─â ar fi, ├«nc─â nu e un gest acceptat social s─â stai ├«n cap ├«n toiul unei ╚Öedin╚Ťe stresante sau ├«n mijlocul unei petreceri unde nu cuno╚Öti pe nimeni. Un lucru e sigur: ai st├«rni mai pu╚Ťin─â stupoare comport├«ndu-te astfel dec├«t dac─â ╚Ťi-ai aprinde o ╚Ťigar─â.

Noile mele tabieturi s├«nt s─ân─âtoase, generatoare de energie, am devenit un cet─â╚Ťean occidental tipic. ├Än lumea aseptic─â ╚Öi lipsit─â de cutremure sociale ├«n care tr─âiesc, dac─â nu ╚Ťi se ├«nt├«mpl─â vreun accident ╚Öi ai avut noroc la loteria genelor ÔÇô ├«n sensul c─â nu ai mo╚Ötenit predispozi╚Ťia la vreun cancer sau alt─â boal─â incurabil─â ÔÇô, doar plictiseala te mai poate ucide.

 Adrian Benea este jurnalist.

Foto: Flickr

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.