Alt─â ipocrizie literar─â

Ovid S. CROHM─éLNICEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 889 din 22 - 28 aprilie 2021
Alt─â ipocrizie literar─â jpeg

Nu numai genul ÔÇ×poli┼úistÔÇŁ este o victim─â a ÔÇ×ipocriziilor literareÔÇŁ, a┼ča cum ├«mi permiteam s─â remarc de cur├«nd. Alta se dovede┼čte a fi cel ÔÇ×┼čtiin┼úifico-fantasticÔÇŁ, dac─â ne d─âm osteneal─â s─â-i examin─âm pu┼úin statutul, la noi, f─âr─â prejudec─â┼úi.

Aici ipocrizia literar─â ├«mbrac─â ├«ns─â o form─â mai subtil─â. Scrierile ┼čtiin┼úifico-fantastice nu s├«nt vehiculate oarecum pe sub m├«n─â ╚Öi savurate acas─â, ├«n secret. Colec╚Ťiile cu o asemenea literatur─â stau expuse f─âlos la lumina zilei, exist─â autori ÔÇ×serio┼čiÔÇŁ care-┼či recunosc public sl─âbiciunea pentru lecturile ┼čtiin┼úifico-fantastice, ba se mai ╚Öi recenzeaz─â prin reviste, din c├«nd ├«n c├«nd, c├«te o carte de anticipa┼úie. Tacit, totu┼či literatura de science-fiction e considerat─â bun─â ÔÇ×pentru copii ╚Öi tineretÔÇŁ. I se recunosc chiar anumite virtu╚Ťi educative; treze╚Öte la spiritele neformate ├«nc─â interesul pentru universul marilor probleme ale matematicilor, astronomiei, fizicii, chimiei sau biologiei, cultiv─â gustul vis─ârii lucide cu ochii larg deschi┼či c─âtre viitorul omenirii etc... Dar oamenii maturi nu s├«nt prea dispu┼či s─â asculte astfel de basme puerile.

Ipocrizia literar─â const─â nemijlocit ├«n reac╚Ťia prezentat─â mai sus ╚Öi iat─â pentru ce: ├«nt├«i, nu e deloc adev─ârat c─â lumea adul┼úilor a pierdut r─âbdarea s─â urm─âreasc─â istorisiri fantastice, construite pe extrapolarea unor ipoteze ┼čtiin┼úifice ├«ndr─âzne┼úe. Dimpotriv─â, m─â simt ├«mpins s─â afirm exact contrariul. Mi se pare c─â tocmai acestea s├«nt singurele forme sub care maturii continu─â s─â-┼či satisfac─â o nevoie ad├«nc─â de a asculta basme, resim┼úit─â ┼či dup─â ce copil─âria a luat sf├«r╚Öit. Curiozitatea st├«rnit─â imediat de orice prive┼čte a┼ča-numitele OZN-uri e o dovad─â gr─âitoare. Faptul are o atare eviden┼ú─â ├«nc├«t marele filozof Jung a scris ├«n 1961 o carte, Ein moderner Mythus (Un mit modern), unde analizeaz─â fascina╚Ťia exercitat─â asupra omenirii contemporane de ÔÇ×farfuriile zbur─âtoareÔÇŁ.

├Än al doilea r├«nd, mul╚Ťi litera╚Ťi de la noi ignor─â dezvoltarea formidabil─â pe care au luat-o, peste tot aproape, scrierile de anticipatie. Ele au devenit utopiile secolului XX ┼či atac─â ├«n chip mai curajos ca alte c─âr┼úi problemele grave sociale, politice, psihologice, morale, sexuale ┼či filozofice ale vremii noastre. Anticipa┼úia constituie, de multe ori, pretext pentru specula╚Ťii critice ascu┼úite asupra prezentului ┼či dilemelor lui fundamentale. Din r├«ndul autorilor de science-fiction, dup─â Jules Verne ┼či H.G. Wells, s-au impus ├«n ultima vreme numeroase nume, ajunse la o solid─â pre┼úuire mondial─â pentru talentul lor artistic incontestabil ╚Öi for╚Ťa vizionar─â, ca H.P. Lovecraft, Ray Bradbury, Clifford Simak, Robert Heinlein, Stanislav Lem, Ren├ę Barjavel, G├ęrard Klein, pentru a cita doar pe cei mai notorii. Scriitori cu un mare prestigiu c├«╚Ötigat ├«n alte domenii literare simt o tenta╚Ťie mereu cresc├«nd─â de a aborda t─âr├«mul anticipa┼úiei: Franz Werfel sau Ernst J├╝nger, Dino Buzatti, Italo Calvino, Michel Butor. ├Än Statele Unite, hotarele dintre science-fiction ╚Öi ultimele produc┼úii de prim ordin ale romanului american actual tind s─â se ┼čtearg─â complet cu Nova Express de William Burroughs, Gravity╩╝s Rainbow de Thomas Pynchon ori Crash de J.G. Ballard. O situa┼úie asem─ân─âtoare porne┼čte s─â se contureze ┼či ├«n alte p─âr┼úi. Cea mai ├«nsemnat─â ┼či mai r─âsp├«ndit─â revist─â de critic─â din Fran╚Ťa, La Quinzaine litt├ęraire, ┼či-a ├«nchinat recent ├«n ├«ntregime un num─âr acestei simptomatice muta╚Ťii.

├Än al treilea r├«nd, fapt pu┼úin cunoscut, noi avem o produc╚Ťie de science-fiction destul de evoluat─â, consonant─â cu tendin┼úele amintite ┼či realmente pre┼úuit─â peste hotare. A o considera ├«n continuare o materie artistic ÔÇ×marginal─âÔÇŁ, destinat─â exclusiv minorilor, e o lips─â de informare, ascuns─â sub aere savant estetizante, adic─â tot o ipocrizie literar─â.

├Än sfir╚Ťit, s─â admitem c─â trebuie s─â fi p─âstrat ceva infantil ├«n tine ca s─â gu╚Öti scrierile de science-fiction. Le scade aceasta automat valoarea? Riguros vorbind, chiar ╚Öi din punct de vedere strict estetic, lucrurile stau cu totul altfel. Oare leg─âtura dintre sufletul copil─âros ┼či poezie mai este un secret pentru cineva? Nu trebuie s─â p─âstr─âm neap─ârat destul─â libertate a imagina┼úiei ca s─â tr─âim efectiv emo┼úiile artistice? De ce am condamna atunci solicitarea la visarea treaz─â din literatura de anticipa╚Ťie, ├«n numele esteticii ├«nalte, f─âr─â a pl─âti un tribut serios ipocriziei literare?

(text ap─ârut ├«n rubrica ÔÇ×Faptele ╚Öi vorbeleÔÇŁ din revista Flac─âra, 1976)

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.