Alimenta┼úia ┼či grija pentru imaginea corporal─â

Raluca CHI┼×CU
Publicat în Dilema Veche nr. 616 din 3-9 decembrie 2015
Alimenta┼úia ┼či grija pentru imaginea corporal─â jpeg

Alimenta┼úia mea ├«n copil─ârie, ├«nainte de ÔÇÖ89, se baza mai mult pe sup─â ┼či m─âm─âlig─â sau macaroane cu br├«nz─â, ┼či ├«mi amintesc c─â m├«ncarea avea un rol important ├«n familia noastr─â. Bunica mea avea puteri speciale, pentru c─â din pu┼úinul pe care reu┼čea s─â-l cumpere pe cartel─â, dup─â ore ├«ntregi de stat la coad─â, reu┼čea s─â hr─âneasc─â o gr─âmad─â de guri fl─âm├«nde. Pe la ora pr├«nzului se auzea pe holul blocului vocea veri┼čoarei mele strig├«nd ÔÇ×Buni, ce avem de m├«ncare?ÔÇť. Nu dura mult ┼či ne adunam la mas─â ÔÇô veri┼čori, m─âtu┼či, unchi, bunici. Fiecare mas─â p─ârea s─â fie un moment magic ┼či, printre cele de care ├«mi amintesc cu mult─â emo┼úie, e un moment ├«n care ÔÇ×s-a luat curentulÔÇť, a┼ča c─â am avut parte de o cin─â romantic─â, cu m─âm─âlig─â, la lumina lum├«n─ârii.

De Cr─âciun, bunica f─âcea ├«ntotdeauna mul┼úi cozonaci, din care ├«mp─âr┼úea ┼či vecinilor. Tot procesul dura o zi ┼či o noapte, ┼či, de┼či nu citise ├«n nici o carte de parenting despre c├«t de important este s─â implici copilul ├«n activit─â┼úile casnice, bunica mea m─â trezea noaptea pe la 1, c├«nd cozonacii erau gata de b─âgat la cuptor, ┼či ├«mi d─âdea o buc─â┼úic─â de coc─â pentru a-mi face singur─â cozon─âcelul meu de Cr─âciun. De la masa de Cr─âciun nu lipseau nicio┬şda┬şt─â cei trei copii ┼či patru nepo┼úi care au crescut, pe r├«nd, ├«n apartamentul de dou─â camere al bunicilor. Acolo am ├«nv─â┼úat c─â m├«ncarea ├«nseamn─â grij─â, iubire, bucurie, via┼ú─â.

Anul 2015. ├Äntr-o cafenea de pe Calea Victoriei, pe un ecran mare, suspendat pe perete, defileaz─â c├«teva tinere subponderale prezent├«nd moda, ├«n timp ce la masa al─âturat─â un grup de tineri discut─â despre m├«ncare. ÔÇ×Eu cred c─â, la noi, b─ârba┼úii au o predispozi┼úie genetic─â s─â fac─â burt─âÔÇť, spune unul dintre ei. Discu┼úiile despre diete, sl─âbit ┼či alimenta┼úie s─ân─âtoas─â s├«nt prezente aproape zilnic ├«n via┼úa noastr─â. De┼či, ├«n urm─â cu 30 de ani, cuv├«ntul ÔÇ×diet─âÔÇť lipsea din vocabularul rom├ónului ├«nfometat, iar grija femeii, privind alimenta┼úia, era s─â afle ÔÇ×ce s-a mai b─âgatÔÇť sau dac─â ÔÇ×s-a b─âgat cevaÔÇť la alimentar─â, femeia modern─â trebuie s─â ┼čtie cel pu┼úin c├«teva diete ┼či ultimele nout─â┼úi ├«n materie de alimenta┼úie s─ân─âtoas─â.

Orele de stat la coad─â la lapte au fost ├«nlocuite cu ore petrecute la sal─â, preocuparea de a g─âti m├«nc─âruri comestibile cu 100 de grame de unt ┼či un kilogram de f─âin─â pe lun─â a fost ├«nlocuit─â de g─âsirea preparatelor cu cele mai pu┼úine calorii ┼či gr─âsimi. A nu m├«nca nu mai este o crim─â s─âv├«r┼čit─â de un regim totalitar, ci un motiv de m├«ndrie ┼či un semn de putere ┼či autocontrol.

De┼či accesul la m├«ncare nu mai este restric┼úionat de vreun program de ÔÇ×alimenta┼úie ┼čtiin┼úific─âÔÇť, femeia modern─â pare c─â nu mai ┼čtie cum s─â se hr─âneasc─â pe ea ┼či cum s─â-i hr─âneasc─â pe pruncii s─âi: e nevoie de c─âr┼úi ale ÔÇ×speciali┼čtilor ├«n nutri┼úieÔÇť, workshop-uri despre alimenta┼úie s─ân─âtoas─â, cursuri de g─âtit, interven┼úii ├«n ┼čcoli ┼či gr─âdini┼úe pentru a convinge copiii c─â ro┼čiile ┼či ardeii ne s├«nt prieteni ┼či nu au omor├«t pe nimeni.

ÔÇ×Societatea valorizeaz─â femeile slabeÔÇť, mi-a spus o t├«n─âr─â cu anorexie, de doar 14 ani. ÔÇ×Trebuie s─â ar─â┼úi bine, dac─â vrei s─â fii apreciat─â!ÔÇť, a continuat ea. Idealul societal de frumuse┼úe a devenit femeia (c├«t mai) t├«n─âr─â, (c├«t mai) slab─â ┼či ├«nalt─â, tot timpul ├«ngrijit─â ┼či bine ├«mbr─âcat─â: a┼ča o vedem ├«n reviste sau la televizor, merg├«nd la serviciu, ├«ngrijind 1-2 copii, av├«nd un partener ideal care o s─ârut─â ├«n fiecare diminea┼ú─â ┼či, ├«n acela┼či timp, dis┬ştr├«n┬şdu-se seara cu prietenii. Am ├«nv─â┼úat s─â asociem aceste caracteristici fizice cu competen┼úa, bun─âtatea, puterea ┼či succesul.

Cel pu┼úin dou─â credin┼úe s-au strecurat ├«n mentalitatea femeilor dup─â ÔÇÖ89: ÔÇ×Aspectul fizic este foarte important pentru succesul unei femeiÔÇť ┼či ÔÇ×Trebuie s─â m─ân├«nci pu┼úin ┼či s─â fii slab─â pentru a fi observat─â ┼či apreciat─âÔÇť. Ambele reduc femeia la condi┼úia umilitoare de ÔÇ×obiectÔÇť, valorizat prin ceea ce are de ar─âtat celorlal┼úi. Din dorin┼úa de a ob┼úine acceptarea social─â ┼či apoi din teama de a nu o pierde, accept─âm acest statut, pe care ├«l transmitem mai departe fiicelor noastre.

Raluca Chi┼čcu este psihoterapeut specializat ├«n tulbur─âri de alimenta┼úie.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.