Alexandra PATAINEA: "Piaţa muncii este competitivă" - interviu

Publicat în Dilema Veche nr. 473 din 7-13 martie 2013
Alexandra PATAINEA: "Piaţa muncii este competitivă"   interviu  jpeg

Organizaţi anual Tîrgul de joburi pentru studenţi şi absolvenţi? Cam cîţi studenţi participă şi cîţi dintre ei îşi găsesc un job?

Liga Studenţilor din Bucureşti organizează acest tîrg, adresat tuturor studenţilor şi absolvenţilor din Bucureşti care se află în căutarea unui job, încercînd să acopere cît mai multe domenii. Nu avem un număr exact al studenţilor participanţi, însă din numărul CV-urilor sosite pe site-ul dedicat acestui eveniment şi din informaţiile primite de la companii pot spune că au vizitat standurile firmelor angajatoare în jur de 3000 de studenţi, dintre care cam 5-7% s-au şi angajat.

Nu de puţine ori am auzit spunîndu-se că ce înveţi la şcoală e diferit de ceea ce aşteaptă un angajator de la tine. Cum se văd lucurile din interior?

În această perioadă, este foarte greu să te angajezi imediat după ce ai terminat facultatea, ca să nu mai vorbim despre cei care lucrează şi pe timpul studiilor. Nu este foarte diferit ce se învaţă la şcoală faţă de ceea ce aşteaptă angajatorii; noi în facultate ne formăm şi învăţăm în mare despre ceea ce înseamnă piaţa muncii. Problema este, însă, de ordin practic. Majoritatea angajatorilor se aşteaptă să ai experienţă, să ştii deja să lucrezi cu anumite programe, să ştii cum funcţionează anumite maşini şi utilaje (depinde de domeniul în care îţi termini studiile). Sistemul de învăţămînt din România este deficitar din acest punct de vedere, deoarece nu ne oferă foarte multe posibilităţi de a pune în practică ceea ce învăţăm în facultate, şi de aici apar aceste discrepanţe între cererile companiilor şi competenţele studenţilor care se află în căutarea unui job.

Care sînt domeniile în care e cel mai uşor să-ţi găseşti un job? Dar cel mai greu?

La aceste tîrguri de joburi, noi ne orientăm pentru a chema companii din mai multe domenii: IT, economic, bancar, consultanţă, management, telecomunicaţii etc. Fiecare companie ştie foarte bine profilul angajatului dorit, în momentul în care decide să participe la eveniment. Se caută foarte mult oameni care ştiu să facă multe lucruri, oameni cu experienţă şi care învaţă foarte repede, nu neapărat oameni cu o specializare. Aşadar, mi-e greu să spun în ce domenii se găseşte mai uşor sau mai greu un job.

S-au schimbat, în timp, cererile şi ofertele pe piaţa muncii?

Cu siguranţă, da. Dacă acum cîţiva ani puteai să te angajezi după ce terminai facultatea, pentru că aveai o specializare, acum e mai greu. Să vă dau un exemplu pe care l-am observat în rîndul mai multor studenţi care studiază administraţie publică: posturile sînt blocate pentru perioade lungi de timp, iar în momentul în care se scoate un post de acest gen la concurs nu este de ajuns să ai o diplomă a Facultăţii de Administraţie Publică. Pe lîngă aceasta, trebuie să ai o specializare în economie sau ştiinţe juridice. De asemenea, în timp, angajatorii au devenit din ce în ce mai atenţi cu persoanele pe care le angajează, întrucît profilul angajatului trebuie să corespundă unor cerinţe numeroase.

Ce trebuie să ştie un student/absolvent care îşi caută un loc de muncă? La ce să se aştepte?

El trebuie, în primul rînd, să se înarmeze cu răbdare. Companiile sînt deschise să angajeze studenţi, însă acei studenţi trebuie să se diferenţieze faţă de restul, trebuie să arate că sînt foarte buni, că au aptitudini care îi recomandă pentru jobul dorit. Şi mai trebuie să ştie că piaţa muncii actuală este foarte competitivă.

Vă e greu să-i convingeţi pe angajatori să participe la tîrg?

Nu este foarte greu. În majoritatea companiilor multinaţionale, angajaţii sînt tineri, deoarece se încurajează şi se susţin oamenii tineri şi talentaţi prin derularea unor programe de dezvoltare (internship-uri, programe de practică) şi, tocmai din acest motiv, firmele acceptă invitaţiile noastre. Studenţii caută şi asemenea programe, indiferent dacă sînt plătite sau nu, deoarece îi ajută să înţeleagă mai bine ce se întîmplă în companii, pregătindu-se astfel pentru un loc de muncă stabil.

Alexandra Patainea este preşedinta Ligii Studenţilor din Bucureşti.

a consemnat Ana Maria SANDU

marius jpg
Ecranul vieții noastre
Era anul 1923 cînd un imigrant rus, pe nume Vladimir K. Zworykin (1888-1982), angajat al unui centru de cercetare american din Pittsburg, a patentat iconoscopul, prima cameră de televiziune electronică.
p 10 Truta WC jpg
Mica/marea istorie a TVR
Un tezaur fabulos, aș zice, o adevărată mină de aur pentru cineva care s-ar încumeta să scrie o istorie extinsă a televiziunii din România.
p 11 Preutu jpg
„Televiziunea nu trebuie concurată, trebuie folosită”
Cultul personalității liderului se resimțea și în cele două ore de program TV difuzate zilnic.
Family watching television 1958 cropped2 jpg
p 13 Negrici jpg
Ecranism și ecranoză
Din nou, patologia ecranozei. Se întrevede oare vreun leac pentru această psihoză de masă?
p 14 Ofrim jpg
Cutia cu spirite
La începuturile cinematografiei, spectatorii nu suportau să vadă prim-planuri cu fețe de oameni, cu mîini sau picioare.
p 15 Wikimedia Commons jpg
Artă cu telecomandă sau jocurile imaginii
Arta strînge în jurul ei, dar o face pe teritoriul ei, în condițiile ei. Pentru lucrarea de artă fundalul e muzeul, galeria, biserica, cerul liber; pentru televizor, e propria ta amprentă, intimă și unică.
E cool să postești jpeg
O oglindă, niște cioburi
Pe de altă parte, blamînd lipsa de valori și societatea pervertită, nu vorbim și despre o comoditate a pesimismului?
p 10 WC jpg
Pe vremea mea, valoarea n-avea număr!
Valoarea mea s-a redus deodată la impactul asupra „bateriei“ corpului unui om.
p 11 jpg
„Privatizarea” valorilor: o narațiune despre falșii campioni ai bunului-simț
Mulți cred că generația mea e anomică. Nu e adevărat, și pe noi ne ajută istoria, în felul nostru.
p 12 Ofelia Popii in Faust adevarul ro jpg
„Nu mai avem actorii de altădată.” Avem alții!
O să ajungeți la concluzia mea: nu mai avem actorii de altădată, avem alții!
Photograph of young people working inside of an office, Clarkesville, Habersham County, Georgia, 1950   DPLA   0bad432e7cd39b19c5d20e318441d7f2 004 jpeg
Despre aparenta lipsă a valorilor
Nu (prea) știm cum va arăta sistemul de valori al lumii de mîine. E însă bine de știut că va fi altfel.
p 14 WC jpg
Privește cerul!
Acolo, în cerul inimii, merită să fie rînduiți eroii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Dorințe, vocații, voințe și realități
În orice caz, una dintre concluzii ar fi și că întotdeauna e bine să fii foarte atent la ceea ce-ți dorești.
p 10 Facultatea de Drept WC jpg
Vocație
Uneori, așa e, prea tîrziu. Dar este vorba, pînă la urmă, de misterul vieții, de farmecul ei, ar zice unii, de pariul care este ea însăși, ar zice alții. E viața.
p 11 Cabana Podragu WC jpg
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare?
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? Gunoier. Trebuie să recunosc că rima cu rentier.
p 12 sus jpg
Apele care dorm. Despre conversie-reconversie profesională şi nu numai
Evident, mi-am pus ȋntrebarea ce s-ar fi ȋntîmplat cu mine, cu cariera şi destinul meu dacă rămîneam inginer.
index jpeg 8 webp
Părinți la judecată
Totdeauna au existat dezacorduri între părinți și copii; ar fi ciudată o lume în care să nu existe acest tip de neînțelegeri!
p 13 sus Universitatea Babes Bolyai WC jpg
Aș fi fost o exigentă profă de mate
Se spune despre anumite telefoane care îți schimbă viața că ții minte cu precizie detaliile momentului în care te-au găsit.
index jpeg 5 webp
Cîteva ocazii
Oi fi ratat astfel ultima șansă să primesc o ofertă de „muncă cinstită”?
p 14 986 t blocat in propriul film jpg
Blocat în propriul film
Ajung acasă și deschid calculatorul, scriind Andrei Cătălin Băleanu.
Rue Campo Formio   Paris XIII (FR75)   2021 06 29   1 jpg
Oameni ca mine
Mai toate amintirile se mătuiesc fără să se șteargă, chiar dacă știu că odată au fost bune.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Rămîne iubirea
„Koi no yokan” este un termen folosit pentru a desemna un fel de „premoniție a iubirii”.
985 t 10 Ilustratie de Jules Perahim jpg
„Și nu mă înșel în privința asta”
Un obiect manufacturat rătăcit în montura metalică a unei cărți

Adevarul.ro

image
Grecul care i-a scăpat pe români de iobăgie. A fost de șase ori domn al Țării Românești și de patru ori domn al Moldovei
Constantin Mavrocordat este unul dintre cei mai reformatori domnitori fanarioți din Țările Române. A desființat „rumânia” în Țara Românească și „vecinia” în Moldova și a reunit Oltenia cu Țara Românească în 1739.
image
Cele mai răzbunătoare trei zodii. Nu uită, nu iartă și îți vor plăti pentru tot ce le-ai greșit
Se spune că răzbunarea e cea mai dulce consolare, dar și că iertarea este un cadou pe care ni-l oferim nouă înşine. Nu toată lumea e însă capabilă să ierte și, cel puțin pentru trei zodii, răzbunarea va fi, cel mai adesea, prima opțiune.
image
Garsonieră minusculă cu toaleta în dulap, la Cluj. Prețul este exorbitant: 53.000 de euro FOTO
Piața imobiliară clujeană nu încetează să uimească: după garsoniera de 11 metri pătrați pentru care se cereau 37.000 de euro, a urmat garsoniera cu toaleta „în dulap”, de 16 metri pătrați, pentru care se cer 53.000 de euro.

HIstoria.ro

image
Mândria națională – arma Ucrainei în război
Războiul declanșat de Vladimir Putin a arătat și o componentă importantă a relațiilor internaționale în secolul al XXI-lea, una a cărei vizibilitate a fost, până acum, scăzută, deoarece nimeni nu se mai aștepta la existența vreunui conflict armat pe teritoriul european.
image
Elena Ceaușescu a dat ordin să se dărâme cârciuma în care mergea socrul ei
Femeie cu suflet mic și foarte răutăcioasă, Elenei Ceaușescu îi plăcea să pună limite. Cumnații și nora nu o puteau vizita decât invitați. Nu l-a iertat nici pe Andruță – tată lui Nicolae Ceaușescu – care mai vorbea cu oamenii, la un țoi, despre problemele cotidiene. Sunt întâmplări relatate de Mirela Petcu și Camil Roguski, în cartea „Ceaușescu: adevăruri din umbră”.
image
Întâlnirea dintre Carol al României și Elena a Greciei şi Danemarcei
După despărţirea de Ioana Zizi Lambrino, principele moştenitor Carol e trimis într-o călătorie în jurul lumii, însoţit de colonelul Nicolae Condeescu.