Alături de bunicii uitaţi

Publicat în Dilema Veche nr. 607 din 1-7 octombrie 2015
Alături de bunicii uitaţi jpeg

Sînt bătrîni, sînt singuri şi sînt bolnavi. În cele mai multe cazuri nu se pot deplasa şi au nevoie de îngrijire specializată şi asistenţă la domiciliu pe care nu şi le pot permite. Dar nu sînt ai nimănui. Cel puţin 800 de bătrîni din Bacău sînt beneficiarii programului „Alături de bunicii uitaţi“, un proiect al Fundaţiei pentru Sprijin Comunitar finanţat de Fundaţia Vodafone România.

Responsabilitatea socială şi societatea civilă 

Despre colaborarea dintre FSC şi Fundaţia Vodafone România aflu de la Ionuţ Chiriţă, coordonator de proiecte în cadrul FSC, că a început încă din 2007. Primele proiecte au vizat înfiinţarea unei Şcoli de Vară în mediul rural şi organizarea Tîrgului ONG-urilor din Bacău. „De atunci colaborarea s-a dezvoltat continuu şi a însemnat realizarea unor proiecte din domenii diverse, plecînd de la organizarea anuală a Galei Voluntarului Băcăuan, eveniment care în 2014 a ajuns la a VIII-a ediţie, pînă la finanţarea unor servicii vitale adresate bătrînilor din Bacău. Parteneriatul cu Fundaţia Vodafone a însemnat pentru noi să avem alături un prieten pe care am ştiut mereu că ne putem baza. Echipa Fundaţiei Vodafone, mică, dar cu un suflet mare, a ştiut mereu să spună prezent atunci cînd au existat propuneri serioase şi valoroase. Ne-au ajutat foarte mult să creştem, să ne îmbunătăţim activitatea şi să învăţăm lecţia dedicării şi a profesionalismului. În plus, valoarea adusă în zona de CSR din România de către Fundaţia Vodafone a fost accentul primordial pus pe activităţi, rezultate şi beneficiari, şi nu pe imaginea companiei. Sînt, pe drept, un exemplu de bună practică şi excelenţă de CSR în România.“ 

Povestind proiectul „Alături de bunicii uitaţi“, aflu că ideea de la care s-a construit a fost acea nevoie, în continuă creştere, de servicii specializate şi adecvate pentru vîrstnici. „FSC a conceput şi a dezvoltat continuu astfel de servicii încă de la înfiinţare deoarece trend-ul european este de îmbătrînire a populaţiei, iar statisticile arată clar că, nu peste mulţi ani, populaţia de vîrsta a treia va avea o pondere foarte importantă. Dincolo de problemele legate de asigurarea pensiilor, care obsedează pe toată lumea, credem că o provocare la fel de mare este aceea de a avea o populaţie vîrstnică activă, sănătoasă şi independentă, care să nu reprezinte o povară pentru stat şi pentru cei tineri, aşa cum, din păcate, sînt percepuţi vîrstnicii de azi. Pentru aceasta, însă, trebuie să dezvoltăm încă de acum o strategie coerentă pe termen lung şi să iniţiem deja servicii care să asigure acest lucru.“ 

Exact acest lucru şi-a propus şi programul „Alături de bunicii uitaţi“. „Prin intermediul lui s-a asigurat continuitatea serviciilor medicale şi după externarea pacientului din spital, oferindu-se servicii complete şi specializate care presupun preluarea pacientului externat, acordarea de servicii medicale, sociale şi de îngrijire la domiciliu, apoi recuperarea şi reintegrarea persoanei în cadrul centrului de zi «Dr. Ştefan Ciobanu» sau în cadrul complexului rezidenţial «Satul Seniorilor Milly» din Buhuşi.“ 

Responsabilitatea societăţii 

Este ştiut: în România, din păcate, după ce ieşi la pensie, ajungi să îţi trăieşti bătrîneţile în faţa televizorului. Nu prea ai unde şi, mai ales, nu prea ai cu cine să socializezi. Pe lîngă serviciile de asistenţă socială, proiectul FSC conţine însă şi această componentă de socializare. „Dincolo de componenta medicală şi de îngrijire la domiciliu, proiectul a pus un mare accent pe asigurarea unei vieţi sociale active a bătrînilor. Aceştia au beneficiat de servicii speciale în cadrul centrului de zi «Dr. Ştefan Ciobanu», deschis în anul 2002. Aici, vîrstnicii au participat la activităţi recreative, de socializare, dar şi de recuperare – gimnastică medicală şi kinetoterapie. Un pachet similar de servicii a fost oferit şi rezidenţilor din «Satul Seniorilor Milly» situat în Buhuşi. Persoanele vîrstnice sînt active, dornice şi capabile de o viaţă socială normală, în ciuda dificultăţilor materiale sau medicale pe care le întîmpină. Acest lucru s-a realizat prin organizarea unei trupe de teatru a seniorilor care a susţinut un mini-turneu la centre şi programe similare din regiune, în vederea promovării creativităţii şi atitudinii pro-sociale la vîrsta senioratului.“ 

Iar lucrurile nu se opresc aici. O altă componentă importantă a acestui proiect a fost promovarea voluntariatului în rîndul comunităţii şi, mai ales, al adolescenţilor şi tinerilor din Bacău, pentru serviciile de asistenţă socială. „Tinerii implicaţi în proiect au descoperit ce înseamnă lumea la vîrsta a treia şi au avut ocazia să interacţioneze cu persoanele vîrstnice şi cu universul acestora. Una dintre cele mai frumoase activităţi ale proiectului a fost campania «Curăţenie la bunici» desfăşurată în casele a zece beneficiari ai programului de îngrijire la domiciliu din Bacău. Aproximativ 45 de voluntari FSC şi ai Fundaţiei Vodafone România s-au mobilizat şi au oferit un ajutor extrem de important echipelor de îngrijire ale Fundaţiei de Sprijin Comunitar. Voluntarii au făcut curăţenie generală, chiar au gătit acolo unde a fost nevoie şi le-au oferit celor în vîrstă pachete de Paşte. Au reuşit, cu entuziasmul şi seninătatea specifice vîrstei, să aducă aerul de primăvară în casele bunicilor uitaţi şi să alunge din sufletele lor cea mai grea boală: singurătatea.“ 

Căci aceste programe, dincolo de rezultatele directe, legate de serviciile sociale şi medicale, reuşesc să-i scoată pe bătrîni din starea de izolare socială. „Demonstrăm că vîrstnicii sînt mult mai mult decît un rest al societăţii, de care trebuie să ne amintim din datorie şi către care ne îndreptăm privirile cu compasiune. Aceste programe demonstrează că bătrînii continuă să fie activi şi creativi chiar şi după retragerea din viaţa profesională, că au o experienţă şi o înţelepciune de viaţă valoaroase şi pline de farmec. Că au un potenţial pe care societatea actuală nu ştie să-l valorifice. Pentru aceasta trebuie, în primul rînd, să ne schimbăm mentalitatea faţă de aceste persoane. Am cunoscut persoane de 80 de ani care s-au căsătorit, persoane care s-au apucat de teatru sau au editat un ziar. Toate astea la vîrsta a treia! Am descoperit persoane mai active şi mai polivalente decît multe dintre persoanele considerate oficial «active». Aici trebuie să lucrăm foarte mult: la mentalitate şi la modul în care ne raportăm faţă de această categorie de vîrstă.“ 

Capitole care nu pot fi închise 

Cînd vine vorba despre problemele sociale, Ionuţ Chiriţă îmi spune că, la acest capitol, „sînt multe probleme la care am găsit sau am inventat soluţii. În zona serviciilor sociale, însă, nu pot fi închise definitiv capitolele. Nu e atît de uşor. Sînt familii care trăiau în condiţii dificile şi care acum, uneori după ani de muncă, au o casă decentă, poate şi o sursă de venit, iar copiii merg la şcoală. Tineri care erau în pragul abandonului şcolar din cauza lipsei banilor şi a unui sprijin psiho-social adecvat şi care acum sînt aproape de a termina o facultate. România rurală este, din păcate, rămasă mult în urma celei urbane, de aceea programele noastre vizează tocmai locuitorii acestor zone.“ 

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cât de mult ne influențează emoțiile destinul. Psiholog: „Cine le stăpânește, își controlează cu adevărat viața”
Nu punem mare preț pe forța emoțiilor, considerând că, de fapt, gândurile și programele mentale sunt cele care ne controlează destinul. Acest lucru este adevărat doar într-o anumită măsură, pentru că stările pe care le experimentăm zilnic au un rol determinant în viața personală și profesională.
image
Cel mai mare inamic al speciei umane. Are numai 6 mm, dar ucide anual aproape un milion de oameni
Cel mai mare inamic al umanității este de fapt o insectă banală, pe care o întâlnim inclusiv în România. Țânțarul este responsabil de moartea a 830.000 de oameni anual, iar specialiștii consideră că această insectă prin efectele produse a schimbat efectiv istoria umanității.
image
Tânăra care a făcut un scop în viață din a-i ajuta pe alții. Bistro-ul ei social, loc de întâlnire al celor ce vor să ajute
Când dorința de a face bine întâlnește inteligența umană, iese un bistro social. O tânără din Baia Mare a pus bazele unei astfel de afaceri tocmai din dorința de a face bine. Despre inteligența ei ne-a convins în momentul în care a început să vorbească despre această afacere, făcută pentru a ajuta

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.