Aici sînt eroii dumneavoastră!

Publicat în Dilema Veche nr. 454 din 25-31 octombrie 2012
Aici sînt eroii dumneavoastră! jpeg

E duminică, puţin trecut de zece. Oraşul doarme, nici eu nu sînt tocmai plină de energie. E început de octombrie, dar soarele e apăsător încă şi pentru o secundă îmi pare rău că nu mi-am luat ochelarii. Cobor la metrou şi totul se mişcă parcă în ritm de vacanţă – toate chioşcurile sînt închise, pe peron abia sînt cîţiva oameni. În vagonul în care mă urc sînt doar vreo şase persoane, cu ochii prinşi de somn, probabil vin de la serviciul de noapte – paznici sau muncitori 24/48, cu barbă de trei zile şi mîinile pline de crăpături. De la Universitate, staţia mea, pînă la Eroii Revoluţiei, unde trebuie să cobor, sînt numai trei opriri. La Eroii Revoluţiei te dai jos fie pentru mall, fie pentru cimitir. Azi eu cobor pentru cimitir.

Nu e prima oară cînd intru în Cimitirul Eroilor Martiri din Decembrie 1989. În urmă cu trei ani am participat cu nişte prietene la un concurs de fotografie urbană – ni se dăduseră indicii şi noi trebuia să le găsim şi să le fotografiem. Atunci am ajuns la Monumentul Eroilor, l-am fotografiat, rugînd paznicii să ne lase, dar nu am cîştigat concursul – greşisem indiciul, total.

La metrou la Eroii Revoluţiei au construit rampă pentru cărucioare şi lift; micile magazine cu de toate sînt deschise, zona pare mult mai animată decît centrul de unde vin. Chiar dacă nu ai şti că aici se află cele două cimitire – al Eroilor şi Bellu – te prinzi repede: e plin de florărese şi de vînzătoare de lumînări. Şi toţi oamenii care ies de la metrou sau de printre maşini şi blocuri au flori în mînă. Cumpăr şi eu crizanteme, mi se pare ciudat să intru într-un cimitir fără flori. Cer două de la florăreasa durdulie cu părul strîns în coadă de cal. Sînt galbene, grase şi miros a toamnă şcolară. Plec, dar îmi dau seama că ar fi trebuit să o întreb de ce la morţi se aduc flori în număr par. (Citesc mai tîrziu pe Internet: „În popor se spune că florile în număr par aduc ghinion celor vii, dar că pentru morţi nu mai contează“.) Traversez strada; cu cît mă apropii de gardul cimitirului, din beton cu zăbrele de fier, cu atît se aude mai bine slujba de duminică. E 10,30 şi clopotele bat peste oraşul adormit şase minute fără oprire.

De cum intru în curtea Bisericii Eroilor văd străjuind aleea cîţiva bătrîni şi o mamă cu un copil. Cerşesc. Nu îmi cer nimic verbal, dar se uită lung după mine cum mă îndrept spre biserică. Miroase a tămîie şi a ceea ce va rămîne mereu în memoria mea drept mirosul „de sfînt“. (Citesc ulterior că în biserică se află moaştele Sfinţilor Mucenici Epictet şi Astion, „sfinţi tămăduitori şi făcători de minuni, care au suferit moarte martirică, între anii 283-303, în cetatea Halmyris, pe teritoriul Dobrogei de azi“ – www.crestinortodox.ro.) În partea dreaptă, pe o masă cu muşama colorată, o femeie cu batic taie pîinea în cubuleţe pentru anafură. În stînga, după un gemuleţ, se vînd lumînări lungi, galbene. Enoriaşii stau pe două rînduri – în dreapta bărbaţii, în stînga femeile; pe spatele unui bărbat scrie Catch me if you can. Se cîntă tînguit, ca şi cum cei din cor s-au dispersat printre enoriaşi, şi preotul are codiţă albită de vreme şi strînsă într-un fel de coc. Eu şi cele două crizanteme galbene ieşim, nu înainte să mă închin de trei ori.

Cimitirul se întinde în partea stîngă cum ies din biserică şi e tăiat în cruce de două alei – una care duce de la poartă spre monument, cealaltă care duce de la biserică şi care o întrepătrunde perpendicular pe prima. Soarele încălzeşte lespedele albe, nu e pic de umbră, dar pe marginea mormintelor sînt băncuţe. Nici una nu seamănă cu cealaltă, dar toate te îmbie să le încerci lemnul sau metalul uscat de ploi. Un paznic stă pe una dintre bănci, cu picioarele tolănite pe un scaun de bucătărie, şi vorbeşte la mobil. Un altul, mai în vîrstă, să tot aibă 45 de ani, cu tăieturi proaspete pe faţă de la lama de ras, se plimbă pe aleea principală care duce spre gardul masiv, din beton, al cimitirului Bellu. Îl întreb dacă ştie cîte morminte sînt. Are o voce hîrjîită. „100, 200, cine ştie. Vedeţi că scrie la monument acolo.“ Monumentul, neschimbat de acum trei ani de cînd am fost ultima oară, e o cruce masivă din marmură neagră; în spatele ei sînt plăcuţe cu nume aşezate în ordine alfabetică. E greu să le numeri şi oricum nu par mai mult de 200, pe cînd sigur sînt mai multe morminte. Identice, albe, masive, cu o coroană împletită pe un braţ al crucii. Construite pentru eroii căzuţi în timpul evenimentelor din decembrie ’89. Mă plimb printre morminte, din stradă se aud tramvaie şi maşini, promoţii la spectacole cu tigri albi, aurii şi bengalezi. Ingineri, elevi, un rocker, personal din TVR, lăcătuşi, tehnicieni, şoferi, sportivi; şi Dan Iosif, unul dintre revoluţionarii care au apărut atunci la TVR, al cărui mormînt e separat de restul.

Mă frapează lipsa vizitatorilor. „Vin rar oamenii la ei, aproape niciodată“, mi se confesează paznicul. „În decembrie e mai aglomerat, începe pe 22 şi aşa o ţine pînă pe 25, au copiii îngropaţi aici.“ Într-adevăr, unele vîrste de pe crucile albe nu depăşesc 20 de ani. Fotografiile lor par rupte din filme din anii ’80 – alb-negru, coafuri cu chică sau post-permanent. Prima înscripţie pe care îmi cad ochii notează „memoria reporterului… informaţii extrase din fapte văzute, auzite, unele ţi s-au ascuns, altele te pîndesc“ – Ioan Simion Pop, realizator TVR. Urmează altele care fac inima de mărimea unei inimi de pui – „A strigat Jos comunismul şi a oferit flori trupelor din faţa Sălii Dalles. […] A primit 3 gloanţe mortale, avea 19 ani şi a fost prima victimă a revoluţiei din Bucureşti. I se spunea Micky Rockerul“; „Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată“; „Vom muri, dar vom fi liberi“. Alb pe alb.

Mă plimb printre mormintele de marmură şi în mintea golită de orice îmi trece prin cap un vers dintr-o melodie a trupei Taxi. Parafrazez în cap instant – aici sînt eroii dumneavoastră! 382, pe numărate.

Cătălina Miciu scrie cronici culturale pe gingergroup.ro.

Foto: C. Miciu

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

banner marian ralea jpg
Confesiunile „Magicianului” Marian Râlea: „Toată viața ne simțim copii. Actorii sunt niște copii de duminică ai societății”
Marian Râlea, totul despre noul rol din serial lul original românesc, semnat de Ruxandra Ion, „Ana, Mi-ai fost scrisă în ADN”, de la Antena 1.
sandra n instagram jpg
Artista Sandra N. a fost implicată într-un grav accident și a ajuns la spital cu trei coaste fracturate: „Îi mulțumesc lui Dumnezeu că sunt în viață”
Sandra N., pe numele său real Alexandra Iulia Năftănăilă, una dintre cele mai apreciate şi sexy artiste din muzica românească, a fost implicată într-un grav accident în urmă cu două zile. Cântăreața s-a ales cu trei coaste fracturate și a fost nevoită să își anuleze concertul din Dublin.
bani europeni finantare FOTO Shutterstock
România a încasat 1,9 miliarde euro din fondurile europene din exerciţiul financiar 2021-2027. Are la dispoziție 46 de miliarde de euro
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a afirmat, vineri, seară, că România a încasat 1,9 miliarde euro din fondurile structurale şi coeziune finanţate din exerciţiul financiar 2021-2027, gradul de absorbţie fiind în media europeană.
Klaus Iohannis a 79 a participare la adunarea ONU  Foto Presidency jpg
Klaus Iohannis și-a decorat foștii și actualii consilieri prezidențiali
Președintele Klaus Iohannis a decorat vineri foștii și actualii consilieri prezidențiali și de stat din mandatele sale.
Minge - fotbal
FC Hermannstadt a învins-o pe FC Botoşani 2-1. Sibienii au ajuns la patru victorii consecutive în campionat
FC Hermannstadt a învins-o pe FC Botoşani cu scorul de 2-1 (1-1), vineri seara, în deplasare, într-un meci din etapa a 20-a a Superligii de fotbal.
celula inchisoare jpg
Femeie acuzată de înaltă trădare, condamnată la 14 ani de închisoare de un tribunal din Ucraina
Un tribunal ucrainean a condamnat vineri la 14 ani de închisoare o femeie acuzată de ”înaltă trădare” pentru că i-a trimis reprezentantului Rusiei la ONU o scrisoare de sprijin pentru invazia rusă în Ucraina, potrivit Parchetului ucrainean.
Pomana porcului FOTO Shutterstock jpg
Rețeta străveche de pomana porcului. Ce trebuie să pui în preparat, ca să iască carnea moale și suculentă
În scurt timp, pe 20 decembrie, urmează să tăiem porcul pentru sărbători, iar cu această ocazie, românii petrec alături de rude și prieteni.
crin antonescu inquam
Crin Antonescu prevestește o confruntare grea la prezidențiale. Ce spune despre o eventuală candidatură
Fostul șef PNL, Crin Antonescu, este de părere că viitoarea luptă electorală pentru Cotroceni va fi una grea, în cazul unei noi candidaturi a lui Călin Georgescu. Potrivit fostului șef de partid, contracandidatul pro-european trebuie să aibă o convingere fermă în direcția occidentală.
somn pexels jpg
Cum vor arăta oamenii în 2050. De ce este important un somn de 7 - 9 ore pe noapte
Model digital grotesc prezintă cum vor arăta oamenii în 2050 dacă nu începem să dormim suficient. Medicii recomandă ca adulții să doarmă între șapte și nouă ore pe noapte. Vor apărea dureri de spate, părul se subțiază, piele este lăsată, ochii sunt roșii și apar pierderi de memorie.