Aici sînt banii dumneavoastră: pe cap de student

Publicat în Dilema Veche nr. 261 din 18 Feb 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Actualul sistem de finan┼úare a fost introdus prin modific─ârile din 1998 la Legea ├«nv─â┼ú─âm├«ntului ┼či a avut ca obiectiv principal stimularea dinamicii universit─â┼úilor din Rom├ónia, puse ├«n competi┼úie pentru dob├«ndirea de resurse. "Logica" acestei m─âsuri a fost, ├«n linii mari, urm─âtoarea: cu c├«t o universitate ofer─â programe de studii mai bune, cu at├«t va atrage mai mul┼úi studen┼úi ┼či, deci, mai multe fonduri. Din p─âcate, ceea ce vedem azi e destul de departe de ceea ce se a┼čtepta s─â se ├«nt├«mple. ┼×i asta din mai multe pricini. Sistemul actual de finan┼úare este, totu┼či, unul confuz, indecis. Teoretic, s-ar spune c─â finan┼úarea per student subven┼úioneaz─â beneficiarii, nu institu┼úiile ofertante. Ar fi a┼ča dac─â, de exemplu, absolven┼úilor de bacalaureat li s-ar acorda un credit de studii nerambursabil, cu care s─â-┼či achite costurile la orice universitate sau facultate doresc s─â se ├«nscrie. ├Än realitate ├«ns─â, subven┼úiile s├«nt acordate tot direct universit─â┼úilor, sub forma num─ârului de locuri bugetare aprobate anual de c─âtre minister, pe baza unor criterii imposibil de elucidat - cel pu┼úin pentru mine. A┼ča se face c─â avem ├«n continuare specializ─âri cu peste 10 candida┼úi pe un loc bugetar la admitere - uneori chiar cu peste 30! - ┼či altele care au mai pu┼úin de un candidat pe loc bugetar. Al doilea motiv e proasta corelare a ├«nv─â┼ú─âm├«ntului superior cu pia┼úa muncii din Rom├ónia. ├Än privin┼úa acestui lucru, opinia public─â se gr─âbe┼čte s─â arunce blamul pe universit─â┼úi, care s├«nt, ├«ntr-adev─âr, prea pu┼úin preocupate de ce se va ├«nt├«mpla cu absolven┼úii lor dup─â ├«ncheierea studiilor. Dar ┼či reciproca e valabil─â. Pia┼úa de munc─â din Rom├ónia e prea pu┼úin sensibil─â fa┼ú─â de preg─âtirea pe care posibilii lor angaja┼úi o ob┼úin ├«n universitate. Pentru mare parte dintre angajatori, orice diplom─â, indiferent unde ┼či cum a fost ob┼úinut─â, e la fel de bun─â ca oricare alta. ├Äntr-un mediu academic puternic concuren┼úial, cum este cel din SUA, pia┼úa muncii are un cuv├«nt decisiv. Acolo ┼čtii c─â o diplom─â de Harvard ├«┼úi aduce ┼čanse enorme de a te angaja pe un salariu foarte bun imediat dup─â absolvire, ├«n vreme ce diploma unei universit─â┼úi de m├«na a ┼čaptea po┼úi s-o at├«rni lini┼čtit ├«n cui. La noi, de ce ┼či-ar bate capul un t├«n─âr s─â investeasc─â timp, efort ┼či bani, dac─â rezultatul final este, din perspectiva angajabilit─â┼úii, foarte probabil acela┼či? Din aceast─â pricin─â - este cel de-al treilea motiv pentru care actuala form─â de finan┼úare nu a adus rezultatele a┼čteptate - ideea c─â o cre┼čtere cantitativ─â va aduce ┼či un spor calitativ a fost dezmin┼úit─â de realitate. Adesea se ├«nt├«mpl─â tocmai pe dos: cu c├«t s├«nt mai lejere condi┼úiile de promovare, cu at├«t se ├«nghesuie mai mul┼úi candida┼úi la por┼úile universit─â┼úii. ┼×i mai grav e c─â actuala form─â de finan┼úare are repercusiuni nu numai legate de admitere - eu unul s├«nt adeptul formulei "intr─â cine vrea, iese cine poate", care este, de altminteri, regul─â aproape general─â ├«n ├«nv─â┼ú─âm├«ntul superior din Europa -, ci ┼či pe parcursul studiilor. Pentru a nu-┼či pierde studen┼úii pe drum - a se citi: banii proveni┼úi din subven┼úii sau din taxe, f─âr─â de care n-ar putea supravie┼úui - universit─â┼úile tind, inevitabil, s─â coboare continuu ┼čtacheta evalu─ârii. Or, referitor la calitatea unui program de studii - adic─â nivelul de preg─âtire al absolven┼úilor pe care acesta ├«i "produce" - esen┼úial nu este ce "se pred─â" (eventual, ├«n s─âli goale), ci ce "se ├«nva┼ú─â". Ce-i de f─âcut? Revizuirea sistemului de finan┼úare, reorientat c─âtre parametri calitativi. Chestiunea e cu at├«t mai stringent─â cu c├«t competi┼úia intern─â - ├«n parte e┼čuat─â, cum am ar─âtat - este tot mai puternic dublat─â de problema concuren┼úei interna┼úionale. Dac─â ne ├«nchipuim c─â vom putea intra ├«n b─ât─âlia de pe pia┼úa educa┼úional─â mondial─â cu universit─â┼úi care dau diplome cu toptanul tuturor celor care doresc, ne ├«n┼čel─âm amarnic. S─â fie clar: atractivitatea unor programe de studii nu e totuna cu utilitatea acestora pentru societate. M─â m─ârginesc la dou─â exemple de la Litere. La Biblioteconomie ┼či ┼×tiin┼úele Inform─ârii nu e mare ├«nghesuial─â - ca la Comunicare ┼či Rela┼úii Publice sau Studii Europene, de exemplu. Cum ar ar─âta ├«ns─â o ┼úar─â f─âr─â bibliotecari cu studii de specialitate? Pe m├«na cui ar urma s─â intre Biblioteca Academiei, Biblioteca Na┼úional─â, bibliotecile universitare ┼č.a. m.d.? Cine se va ocupa de gestiunea informa┼úiei publice, pe suport tip─ârit sau digital, ├«n viitor? Al doilea exemplu: am deschis la Litere, ├«n anul precedent, un program de licen┼ú─â de Etnologie. Solicitarea, cel pu┼úin ├«n primul an, a fost sub a┼čtept─âri - este, printre altele, o direc┼úie de studii de care majoritatea absolven┼úilor de liceu nici n-au auzit. ├Äntr-o ┼úar─â ca Rom├ónia, cu enorme dificult─â┼úi provocate de "impactul civiliza┼úiilor" coexistente ├«n societatea noastr─â - ├«n primul r├«nd, cel dintre cultura urban─â ┼či cea rural─â - cine ar putea contesta utilitatea unei astfel de specializ─âri? Statistic vorbind, avem ├«n Rom├ónia actual─â o pia┼ú─â a muncii care poate fi, cu inevitabile fluctua┼úii, mai mult sau mai pu┼úin darnic─â cu absolven┼úii diverselor specializ─âri academice. Eu cred ├«ns─â c─â op┼úiunea oric─ârui t├«n─âr pus ├«n situa┼úia de a decide ce vrea s─â fac─â cu propria-i via┼ú─â nu poate fi ├«ncadrat─â ├«ntr-un calcul statistic. Exist─â suficiente posibilit─â┼úi pentru un absolvent de Litere, capabil ┼či cu ini┼úiativ─â, de a-┼či face o carier─â care s─â-l mul┼úumeasc─â. Av├«nd o deschidere cultural─â at├«t de larg─â - capacitatea de a manevra limbaje ┼či texte - educa┼úia filologic─â asigur─â o la fel de larg─â adaptare la cerin┼úele pie┼úei. De aceea avem absolven┼úi care ocup─â pozi┼úii de v├«rf ├«n cele mai variate domenii - de la ├«nv─â┼ú─âm├«nt la management economic, de la mass-media la structuri guvernamentale.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.