Ah, Luna, la Luna!

Publicat în Dilema Veche nr. 798 din 6-12 iunie 2019
Ah, Luna, la Luna! jpeg

„Pînă la finele acestui deceniu, omul va păşi pe Lună şi se va întoarce teafăr pe Pămînt“, spunea preşedintele american John F. Kennedy într-un discurs din anul 1961.

Pe 20 iulie 1969, modulul Eagle al navetei spaţiale Apollo 11 ateriza pe Lună avîndu-i la bord pe astronauţii Neil Armstrong (1930-2012), Buzz Aldrin (n. 1930) şi Michael Collins (n. 1930).

„Un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru omenire“ au fost primele cuvinte ale lui Neil Armstrong cînd a coborît pe suprafaţa prăfoasă a Lunii.

„Aceasta este cea mai grozavă săptămînă din istoria lumii de la Creaţie încoace“, a spus și preşedintele american Richard Nixon la întoarcerea pe Pămînt, patru zile mai tîrziu, a echipajului de pe Apollo 11.

Luna viitoare se împlinesc 50 de ani de cînd omul a păşit pe Lună, eveniment transmis în direct la televizor în toată lumea (inclusiv în România, comentariul fiind asigurat de Andrei Bacalu, medic şi jurnalist de ştiinţă), prilej, iată, pentru un Dosar-omagiu dedicat acestei extraordinare realizări care a marcat istoria omenirii. De la punerea în contextul politic al cursei spaţiale dintre SUA şi URSS (competiţie deopotrivă ştiinţifică, ideologică şi simbolică începută după al Doilea Război Mondial şi terminată odată cu căderea comunismului şi dezmembrarea Uniunii Sovietice), de la explicarea datelor tehnice ale misiunii şi a detaliilor despre mediul lunar, prin expunerea şi demontarea teoriilor conspiraţiei care susţin că aselenizarea n-ar fi avut loc, pînă la o mică retrospectivă a literaturii româneşti de anticipaţie pe tema călătoriei pe Lună şi analiza filmelor inspirate de aselenizare, plus recomandări de cărţi de ştiinţă şi albume muzicale inspirate/dedicate Cosmosului, am alcătuit un Dosar numai cu contribuţii româneşti, cu texte care, pe de o parte, rememorează şi explică aselenizarea, pe de altă parte, celebrează marea realizare.

Cît despre urmările aselenizării, la o jumătate de secol mai tîrziu, un rover chinezesc, numit Yutu 2, a aterizat pe suprafaţa nevăzută a Lunii la începutul acestui an colec-tînd pentru prima dată material de sub crustă, iar NASA a anunţat că următoarea misiune lunară, numită Artemis şi programată a avea loc pînă în anul 2024, va trimite pe Lună primele femei şi va începe construirea primei baze lunare permanente.  

P.S. Pe site-ul NASA găsiţi acum, pentru descărcare şi folosire la liber, arhiva integrală de imagini, sunete şi filmări colectate din spaţiu în ultima jumătate de secol, adică peste 140.000 de fişiere.

Ilustrație de Ion BARBU

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

soldati rusi in ucraina FOTO ZDF
Mărturia unui rus care a scăpat din încercuirea ucrainenilor: Lunetiștii noștri aveau puști din 1939
Rușii sunt trimiși să lupte pe frontul din Ucraina fără să fie pregătiți militar, fără veste antiglonț, fără hrană și cu arme vechi, conform unui militar.
NIS Petrol
NIS Petrol, reacție după acuzațiile DIICOT: Respectăm reglementările din ţările unde operăm
Compania Naftna Industrija Srbije (NIS) a anunțat că respectă cu stricteţe reglementările locale din ţările unde operează, după ce în România a fost lansată o anchetă penală privind patru angajaţi ai NIS Petrol.
Deschiderea granitei romano sarbe pentru ciclisti FOTO Ștefan Both jpg22 jpg
Proiecte România-Serbia de 88 de milioane de euro, pentru ciclul de finanțare 2021-2027
Programul interreg IPA România-Serbia pe ciclul 2021-2027 a fost lansat marți, 4 octombrie, la Consiliul Județean Timiș. Este primul program transfrontalier din România pe noul ciclu de finanțare.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.