Adolescenţii despre educaţia sexuală

Publicat în Dilema Veche nr. 319 din 25-31 martie 2010
Adolescenţii despre educaţia sexuală jpeg

I-am „provocat“ pe cîţiva elevi de liceu la o discuţie liberă pe diverse teme sexuale, dar, dat fiind că nu au putut trece peste ruşinea de a vorbi despre anumite lucruri, s-au rezumat la a răspunde la următoarele trei întrebări: 1) Aţi făcut vreodată, la şcoală, vreo oră de educaţie sexuală?, 2) Ce surse alternative de informare folosiţi pentru a găsi răspunsuri la problemele care vă preocupă? şi 3) Cît de mult/des şi ce subiecte discutaţi cu părinţii?

Cristina BANU - clasa a XI-a, Şcoala Centrală
1) La şcoală nu am făcut niciodată educaţie sexuală. Subiectul ar fi fost captivant pentru majoritatea tinerilor, pentru că am fi primit nenumărate informaţii la care nu avem răspunsuri.
2) În general, pentru orice problemă am, folosesc Internetul. Este o sursă din care pot afla multe informaţii, dar, pentru că nu cred în tot ce se găseşte pe Internet, îi mai cer sfatul şi mamei.
3) Eu discut cu ambii părinţi, dar cel mai mult cu mama, deoarece sînt fată şi mă poate ajuta în multe situaţii. Nu avem un subiect anume – vorbim despre tot ce se petrece, chiar dacă uneori mai am şi reţineri. 


Irina CĂLIN - clasa a XII-a, Şcoala Centrală
1) Mi-ar fi plăcut să facem asemenea ore, deoarece cele mai sigure informaţii vin întotdeauna din partea unui specialist. Cred că ar fi fost educative.
2) Prima opţiune – Internetul, ultima opţiune – părinţii.
3) De obicei, nu discut probleme legate de viaţa sexuală cu ai mei, deşi ei ar fi dispuşi să îmi ofere informaţii. Prefer să ocolesc subiectul.

Mihai GRIGORE - clasa a XII-a, Colegiul Naţional „Mihai Viteazu"
1) Îmi amintesc că am purtat odată nişte discuţii despre bolile cu transmitere sexuală şi despre riscurile sexului neprotejat. Am făcut vreo patru, cinci lecţii şi, la sfîrşit, am primit o serie de întrebări.
2) Cînd mă interesează ceva, caut pe net.
3) Pînă acum nu am vorbit niciodată cu părinţii pe această temă. 


Andreea ILIE - clasa a XII-a, Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu“

1) Noi nu am făcut niciodată aşa ceva, dar, avînd în vedere lipsa de informare a tinerilor, cred că aceste ore ar fi făcut lumină şi ar fi demitizat anumite „credinţe“.
2) Citesc des manuale de fiziologie şi de anatomie umană, pentru a înţelege structura aparatelor reproducătoare. Din cînd în cînd, mă mai uit şi peste broşurile pe care le primesc şi mai caut anumite lucruri şi pe Internet, dar mă îndoiesc de acurateţea informaţiilor.
3) Nu discut prea des cu părinţii, pentru că de multe ori se creează situaţii jenante. Prefer „surse“ neimplicate afectiv. 


Ana MARINESCU - clasa a X-a, Colegiul Tehnic „Traian“
 1) Mie mi-ar fi plăcut să facem ore de educaţie sexuală, pentru că aş fi putut să pun multe întrebări, dar cred că mi-ar fi fost ruşine de colegi.
2) Intru des pe Internet şi caut ce mă interesează.
3) Cu părinţii nu discut niciodată, ci numai cu sora mea, dar nu tot timpul, pentru că nu ar înţelege unele lucruri.

Ionuţ Cătălin MATEI - clasa a XII-a, Colegiul Naţional „I.L. Caragiale“
1) Nu cred că aceste lecţii ne-ar fi fost utile, pentru că s-ar fi rîs mult în clasă.
2) Cînd vreau să aflu ceva, vorbesc cu amicii sau văd filme.
3) Vorbesc destul de puţin cu părinţii şi mai mult în glumă. 

Bianca NIŢĂ - clasa a XI-a, Liceul „Dimitrie Cantemir“
 1) La un moment dat, au venit la noi nişte tineri care ne-au împărţit pliante şi ne-au povestit despre bolile cu transmitere sexuală şi despre cum să ne protejăm. Noi nu am fost însă foarte curioşi şi am rîs mult.
2) Cînd mă interesează ceva, caut pe Internet, dar mai povestesc şi cu colegii sau prietenii şi ne împărtăşim din experienţe.
3) Cu părinţii nu discut niciodată. 


Irina STROE - clasa a XI-a, Colegiul Naţional de Informatică -„Tudor Vianu“
1) Cineva ne-a vorbit odată despre prezervative şi despre tampoane şi chiar ne-a dat cîteva, dar erau expirate.
2) Vorbesc mult cu prietenii, văd filme sau caut pe Internet.
3) Cu părinţii nu vorbesc decît despre şcoală. Dacă le-aş spune că vreau să vorbim şi despre sex, ar spune că de asta nu învăţ, că-mi arde de sex.
 

Mîntuirea biogeografică jpeg
Dulciuri, seriale, rugăciuni
În același timp, „discursul consolator” are, pentru omul zilelor noastre, o problemă de plauzibilitate.
p 10 jpg
Vechea artă a consolării
În timpurile moderne, la finalul secolului al XVIII-lea, treptata secularizare a dus la dispariția literaturii consolatorii, dar nevoia de consolare nu a pierit.
index jpeg 2 webp
Cea mai frumoasă consolare din lume
Și atunci, ce îi rămîne jurnalistului ca alinare? Ce îl ține pe el în mișcare? În existența sa profesională?
Saint Ambrose MET DT3022 jpg
Pretenția alinării universale
Există, desigur, unii creștini care, în fața pierderilor suferite, „dansează“ datorită bucuriei învierii.
index jpeg webp
Cînd consolarea are șanse să devină reală
Pentru a ne redobîndi viața, El nu s-a sfiit să urce pe cruce și să-l trimită la noi pe Mîngîietorul, Duhul (Spiritul) Adevărului.
Consolation of Ariadne MET ap18 42 jpg
Cu c de la căldură și nu doar pentru elefanți și delfini
S-ar putea spune că acceptarea suferinței și înțelegerea faptului că orice trăiește moare aduc consolare în cele mai multe situații.
p 13 jpg
Rețelele consolării. Scurtă incursiune în modul de existență în-durere
Acțiunea de a consola nu înseamnă doar a oferi sprijin emoțional, ci și a conlucra în a crea sau re-crea noi legături.
640px Sorrento buidings jpg
Il Grande Premio di Consolamento…
„Gogu a plecat în lume și a luat cu el și salariile voastre pe cinci luni. Doar știți prin ce a trecut, trebuia să se consoleze și el cu ceva”.
Immanuel Kant  Aquatint silhouette  Wellcome V0003180 jpg
Cît de mult ne pot consola filosofii?
Lecția pe care o putem extrage din schimbul de scrisori între Kant și Maria von Herbert este că filosofii ne pot consola în măsura în care nu vor forța aplicarea în practică a adevărurilor existențiale pe care le descoperă.
5832910afis jpg
În plină stradă
Arta publică din România este prea puțin susținută, reglementată sau mediată, fapt ce relevă porozitatea comprehensiunii și receptării conceptului, zdruncinînd atît semnificația, cît și scopurile artei înseși.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Arta ca exagerare
„În artă, cînd nu știm ce vedem, reacționăm prin exagerare”.
p 10 Guerrilla Girls WC jpg
Eco-activismul și arta
Astfel, activiștii speră că dacă ne pasă de artă suficient de mult încît să vrem să protejăm arta, vom găsi modalități pentru a ne salva planeta.
p 11 WC jpg
Palimpseste temporare
La urma urmei, armele artiștilor și ale activiștilor sînt aceleași, iar salvarea se află în mîinile și în conștiința noastră.
Racism is not patriotism sign in Edison, NJ jpg
Rasismul ca reacție a publicului cinefil
Cert este că, în ultimii ani, mainstream-ul hollywoodian traversează o încercare de emancipare, prin care vrea să se dezică de vechile obiceiuri.
index jpeg 2 webp
Curaj
Cum facem asta? Semnăm petiţiile împotriva persecuţiilor, participăm la proteste. Ne exprimăm. Orice fărîmă contează.
p 13 Ashraf Fayadh YouTube jpg
Cuvintele, mai puternice decît dictatorii
Fiindcă adevărul cuvintelor noastre vorbește despre libertate, pe cînd adevărul cuvintelor dictatorilor vorbește despre frică.
p 14 J K  Rowling jpg
Voldemort pe Twitter?
J.K. Rowling nu este „too big to fail”, dar este „too big to cancel”.
E cool să postești jpeg
Lucrurile bune, trecute cu vederea
Potrivit lui Leibniz, răul există în lume, însă doar relativizîndu-l îl putem transforma într-un instrument prin care putem conștientiza și construi binele, care este, de altfel, singura cale pentru progres.
index jpeg webp
Cum și de ce să găsești partea plină a știrii
ar dacă mai devreme vorbeam despre libertatea jurnaliștilor sau a editorilor de a alege ce știri dau mai departe, nu trebuie să uităm că și publicul are libertatea să aleagă. Important e să aibă de unde alege.
Cloud system moving into Chatham Sound png
Depinde doar de noi
Altă veste bună din 2022 vine tot din emisfera sudică. În unele zone din Marea Barieră de Corali din Oceanul Pacific, cercetătorii au observat o însănătoșire și o extindere a recifurilor de aici.
p 11 WC jpg
Liberul-arbitru și paradoxul „poluării bune”
Dar chiar și dacă nu vrem să facem nimic, partea plină a paharului este că noi avem șanse bune să murim de moarte bună, în aproape aceleași condiții climatice în care am trăit.
p 12 Tarkovski, Nostalgia jpg
Pandemie cu final ca-n filme
Am strîns puncte din tot felul de grozăvii ale pandemiei, așteptînd vaccinul, așteptînd remediul, așteptînd vestea eliberatoare. Și, în cele din urmă, am cîștigat, tancul american a apărut.
p 13 M  Chivu jpg
Copilul călare pe porc sau falsul conflict dintre tradiție și modernitate
Generația mea poate a făcut mai multe sau mai puține. Am făcut ce am putut. Însă viitorul este deja aici. Iar cei care pot prelua ștafeta sînt și ei aici.
06F2AB41 2CE7 4E53 9857 4D9205D89939 1 201 a jpeg
2022, cu bune
Gura mea de aer: cu acel zîmbet curat, te privește fix în ochi și, pe un ton apăsat, îți spune: „Tati, te iubesc!”.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.