Adolescenţii despre educaţia sexuală

Publicat în Dilema Veche nr. 319 din 25-31 martie 2010
Adolescenţii despre educaţia sexuală jpeg

I-am „provocat“ pe cîţiva elevi de liceu la o discuţie liberă pe diverse teme sexuale, dar, dat fiind că nu au putut trece peste ruşinea de a vorbi despre anumite lucruri, s-au rezumat la a răspunde la următoarele trei întrebări: 1) Aţi făcut vreodată, la şcoală, vreo oră de educaţie sexuală?, 2) Ce surse alternative de informare folosiţi pentru a găsi răspunsuri la problemele care vă preocupă? şi 3) Cît de mult/des şi ce subiecte discutaţi cu părinţii?

Cristina BANU - clasa a XI-a, Şcoala Centrală
1) La şcoală nu am făcut niciodată educaţie sexuală. Subiectul ar fi fost captivant pentru majoritatea tinerilor, pentru că am fi primit nenumărate informaţii la care nu avem răspunsuri.
2) În general, pentru orice problemă am, folosesc Internetul. Este o sursă din care pot afla multe informaţii, dar, pentru că nu cred în tot ce se găseşte pe Internet, îi mai cer sfatul şi mamei.
3) Eu discut cu ambii părinţi, dar cel mai mult cu mama, deoarece sînt fată şi mă poate ajuta în multe situaţii. Nu avem un subiect anume – vorbim despre tot ce se petrece, chiar dacă uneori mai am şi reţineri. 


Irina CĂLIN - clasa a XII-a, Şcoala Centrală
1) Mi-ar fi plăcut să facem asemenea ore, deoarece cele mai sigure informaţii vin întotdeauna din partea unui specialist. Cred că ar fi fost educative.
2) Prima opţiune – Internetul, ultima opţiune – părinţii.
3) De obicei, nu discut probleme legate de viaţa sexuală cu ai mei, deşi ei ar fi dispuşi să îmi ofere informaţii. Prefer să ocolesc subiectul.

Mihai GRIGORE - clasa a XII-a, Colegiul Naţional „Mihai Viteazu"
1) Îmi amintesc că am purtat odată nişte discuţii despre bolile cu transmitere sexuală şi despre riscurile sexului neprotejat. Am făcut vreo patru, cinci lecţii şi, la sfîrşit, am primit o serie de întrebări.
2) Cînd mă interesează ceva, caut pe net.
3) Pînă acum nu am vorbit niciodată cu părinţii pe această temă. 


Andreea ILIE - clasa a XII-a, Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu“

1) Noi nu am făcut niciodată aşa ceva, dar, avînd în vedere lipsa de informare a tinerilor, cred că aceste ore ar fi făcut lumină şi ar fi demitizat anumite „credinţe“.
2) Citesc des manuale de fiziologie şi de anatomie umană, pentru a înţelege structura aparatelor reproducătoare. Din cînd în cînd, mă mai uit şi peste broşurile pe care le primesc şi mai caut anumite lucruri şi pe Internet, dar mă îndoiesc de acurateţea informaţiilor.
3) Nu discut prea des cu părinţii, pentru că de multe ori se creează situaţii jenante. Prefer „surse“ neimplicate afectiv. 


Ana MARINESCU - clasa a X-a, Colegiul Tehnic „Traian“
 1) Mie mi-ar fi plăcut să facem ore de educaţie sexuală, pentru că aş fi putut să pun multe întrebări, dar cred că mi-ar fi fost ruşine de colegi.
2) Intru des pe Internet şi caut ce mă interesează.
3) Cu părinţii nu discut niciodată, ci numai cu sora mea, dar nu tot timpul, pentru că nu ar înţelege unele lucruri.

Ionuţ Cătălin MATEI - clasa a XII-a, Colegiul Naţional „I.L. Caragiale“
1) Nu cred că aceste lecţii ne-ar fi fost utile, pentru că s-ar fi rîs mult în clasă.
2) Cînd vreau să aflu ceva, vorbesc cu amicii sau văd filme.
3) Vorbesc destul de puţin cu părinţii şi mai mult în glumă. 

Bianca NIŢĂ - clasa a XI-a, Liceul „Dimitrie Cantemir“
 1) La un moment dat, au venit la noi nişte tineri care ne-au împărţit pliante şi ne-au povestit despre bolile cu transmitere sexuală şi despre cum să ne protejăm. Noi nu am fost însă foarte curioşi şi am rîs mult.
2) Cînd mă interesează ceva, caut pe Internet, dar mai povestesc şi cu colegii sau prietenii şi ne împărtăşim din experienţe.
3) Cu părinţii nu discut niciodată. 


Irina STROE - clasa a XI-a, Colegiul Naţional de Informatică -„Tudor Vianu“
1) Cineva ne-a vorbit odată despre prezervative şi despre tampoane şi chiar ne-a dat cîteva, dar erau expirate.
2) Vorbesc mult cu prietenii, văd filme sau caut pe Internet.
3) Cu părinţii nu vorbesc decît despre şcoală. Dacă le-aş spune că vreau să vorbim şi despre sex, ar spune că de asta nu învăţ, că-mi arde de sex.
 

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Autostrada cu tuneluri  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL jpg
Autostrada cu tuneluri din vestul României, asfaltată pe jumătate. Când va fi străpuns tunelul de aproape doi kilometri
Lucrările la „autostrada cu tuneluri” din vest se apropie de final. Primul strat de asfalt a fost turnat pe mai mulți kilometri, au început montările de grinzi la pasaje și este așteptată străpungerea Tunelului Mare, cu galerii de aproape doi kilometri.
fasole adobestock jpg
5 alimente care au mai multe fibre decât fasolea. Sunt delicioase și pot fi servite în orice fel de dietă
Atunci când vine vorba despre alimente cu un conținut ridicat de fibre, cei mai mulți dintre noi ne vom gândi imediat la fasole. Însă, aceasta nu este nici pe departe singura variantă pe care o avem la dispoziție!
calendar ortodox 2021 09 septembrie sfintii si dreptii parinti ioachim si ana png
Sfinții Ioachim și Ana, sărbătoriți pe 9 septembrie 2026. Moaștele Sfintei Ana, aduse la Biserica Sfântul Gheorghe-Nou din București
Pe 9 septembrie, la o zi după Nașterea Maicii Domnului, Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe Sfinții și Drepții Părinți Ioachim și Ana, părinții Fecioarei Maria.
14275049 m jpg
Jose Mourinho, mai pragmatic decât Cristi Chivu, Real Madrid a câștigat cu Inter Milano
Echipa spaniolă de fotbal Real Madrid a câștigat (2-1), pe teren propriu, meciul cu Inter Milano, în prima etapă din grupa Ligii Campionilor. Cristian Chivu l-a reîntâlnit pe Jose Mourinho pe stadionul „Bernabeu”.
washington d c  png
9 septembrie: Ziua în care America și-a numit capitala după primul ei președinte
În ziua de 9 septembrie, anul 1791, capitala SUA a fost numită oficial Washington D.C., în onoarea primului președinte american, George Washington. Tot pe 9 septembrie, în 1828, s-a născut scriitorul rus Lev Tolstoi.
Lev Tolstoi
9 septembrie: Ziua în care s-a născut Lev Tolstoi, nobilul rus care a ajuns să condamne averea și viața aristocrației
La 9 septembrie 1828 s-a născut scriitorul rus Lev Tolstoi, iar în anul 1973 s-a născut Bogdan Aurescu, fost ministru de Externe. În aceeași zi, dar în anul 1977, s-a născut gimnasta Gina Gogean.
Volodimir Zelenski FOTO EPA EFE jpg
Zelenski, în Norvegia pentru funeraliile regelui Harald al V-lea. Va discuta cu premierul de la Oslo despre apărarea Ucrainei
Preşedintele ucrainean Volodimi Zelenski a sosit marţi, 8 septembrie, în Norvegia la funeraliile regelui Harald al V-lea şi la întâlniri cu Guvernul norvegian în probleme de apărare antiaeriană.
diego dragomir
Castraveții au ajuns la 30 de bani/kg. Decizia neașteptată luată de un fermier din Matca
Vânzările tot mai slabe și prețurile care au ajuns la un nivel foarte scăzut l-au determinat pe Dragomir Diego, un fermier din comuna Matca, județul Galați, să ia o decizie radicală în privința castraveților pe care i-a cultivat în solar.
112 tanara rapita jpeg
Accident grav pe șantierul Spitalului Regional Craiova. Un muncitor de 23 de ani a căzut de la etajul trei
Un accident de muncă a avut loc pe șantierul Spitalului Regional Craiova, aflat în construcție cu fonduri europene. Un tânăr muncitor, în vârstă de 23 de ani, cetățean al Republicii Moldova, a fost rănit după ce a căzut de la etajul al treilea.