Adolescen┼úa, ca "factor de risc” - 5 ├«ntreb─âri pentru Mircea KIVU -

Publicat în Dilema Veche nr. 294 din 2 Oct 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Uneori emo┼úiile, ┼či implicit limbajul asociat lor, devin fenomene sociale. Asta se ├«nt├«mpl─â c├«nd ele, emo┼úiile, s├«nt la r├«ndul lor rezultatul unor fenomene sociale (sau, depinde de paradigm─â, c├«nd cap─ât─â semnifica┼úii sociale). Atunci, ele nu se rezum─â la acte individuale, ci caracterizeaz─â ├«ntregi grupuri sociale. De exemplu, repulsia fa┼ú─â de un grup minoritar. Apoi, ca s─â m─â apropii de tema discu┼úiei, fenomenul hippie a fost, ├«n urm─â cu patruzeci de ani, o reac┼úie de respingere a unui exces de condi┼úionare pe care-l exercita establishment-ul asupra individului, obiect al numeroase studii sociologice. Spre deosebire de o serie de hippies avant la lettre care adoptaser─â comportamente similare cu mult timp ├«nainte (George Sand, Maya Deren), dar nu au intrat (ca fenomen) ├«n aten┼úia ┼čtiin┼úelor sociale. Subculturile (sau contra-culturile) punk sau emo au ├«nceput prin a fi stiluri de via┼ú─â, iar prin amploare au devenit fenomene sociale, s├«nt prezente ├«n Encyclopedia of Contemporary Youth Culture ┼či fac obiectul unor cercet─âri sociologice (un exemplu: http:// wickedanomie.blogspot.com/ 2007/09/sociology-of-emo. html). Un subiect interesant pentru cercetarea sociologic─â ar putea fi ┼či reac┼úia panicard─â a grupurilor dominante ale diferitelor societ─â┼úi fa┼ú─â de emo. ├Än Rom├ónia a┼ča-zi┼čii emo-kids (├«n majoritate adolescen┼úi) s├«nt mai degrab─â apari┼úii pitore┼čti pe strad─â, dec├«t un fenomen ca ├«n America Latin─â sau ├«n Occident. Crede┼úi c─â, ├«n acest moment, exist─â riscul ca acest trend s─â fie ├«mprumutat? Cultura dominant─â are capacitatea de a "recupera" caracteristicile exterioare ale unor contra-culturi. De exemplu, jean┼čii ro┼či ┼či rup┼úi, expresie a refuzului vestimenta┼úiei conven┼úional-opulente, au devenit produse de serie ale marilor caselor de mod─â, v├«ndute la pre┼úuri piperate. Ca mai toate tendin┼úele ultimelor decenii, fenomenul emo a ap─ârut la noi mai ├«nt├«i ca o mod─â, ├«nainte de a deveni (sau nu) un fenomen social. (Singurul "trend neao┼č" pe care-l pot identifica ├«n ultima vreme este cel al maneliz─ârii.) Deocamdat─â, ├«n Rom├ónia emo e doar o mod─â " un stil vestimentar, un gen de muzic─â. Nu am informa┼úii clare despre comunit─â┼úi care tr─âiesc emo. Cazurile izolate de suicid (reu┼čit sau nu) nu au inciden┼ú─â mai mare ├«n r├«ndul tinerilor purt├«nd ├«nsemnele exterioare caracteristice, dec├«t la ceilal┼úi tineri. Deci, ca s─â r─âspund ├«ntreb─ârii, este (deocamdat─â) un ├«mprumut, dar exist─â ┼či caracteristicile unui mediu social care s─â favorizeze ├«mp─âm├«ntenirea " nu de alta, dar societatea rom├óneasc─â seam─ân─â " mai ales ├«n zona de activitate a adolescen┼úilor despre care vorbim " din ce ├«n ce mai mult cu cea occidental─â. Ave┼úi cuno┼čtin┼ú─â de statistici sociologice privind comunitatea emo ├«n Rom├ónia? Exist─â a┼ča ceva? Nu ┼čtiu s─â existe ├«n Rom├ónia studii sociologice pe aceast─â tem─â (ceea nu ├«nseamn─â c─â sigur nu exist─â); statistici, cu at├«t mai pu┼úin. Preocup─ârile din spa┼úiul public trateaz─â sub-cultura emo mai degrab─â panicard, cam a┼ča cum era tratat─â r─âsp├«ndirea SIDA ├«n urm─â cu dou─â decenii. Adic─â, cu intoleran┼ú─â. Or, tocmai intoleran┼úa, lipsa canalelor de comunicare cu "majoritarii" pare s─â fie una dintre cauzele prolifer─ârii (na, am sc─âpat ┼či eu boii ├«n terminologia patologic─â) stilului de via┼ú─â emo. Se poate face vreo apropiere ├«ntre acest curent al "disper─ârii ┼či nefericirii" care vorbe┼čte mult despre moarte ┼či sinuciderile ├«n r├«ndurile puberilor ┼či adolescen┼úilor? Tenta┼úia (┼či capcana) este s─â faci aceast─â leg─âtur─â. Exist─â o evident─â dominant─â depresiv─â ├«n versurile rockului emo, ├«n vestimenta┼úia dominat─â de negru etc. Poate prea evident─â. P├«n─â una-alta, nu s-a stabilit cu certitudine statistic─â o probabilitate mai mare de apari┼úie a suicidului ├«n r├«ndul adolescen┼úilor emo, dec├«t la ceilal┼úi adolescen┼úi (adolescen┼úa fiind ea ├«ns─â┼či un "factor de risc" pentru asemenea evenimente). Am putea mai degrab─â identifica o criz─â de integrare a unei genera┼úii ├«ntr-o societate dominat─â de individualism, prea gr─âbit─â ca s─â-i ├«n┼úeleag─â problemele. Criz─â care s─â genereze, simultan, contra-cultura numit─â emo, dar ┼či o serie de tragedii individuale. Crede┼úi c─â, cel pu┼úin la noi, este justificat─â alerta p─ârin┼úilor ┼či a profesorilor ├«n leg─âtur─â cu aceast─â mod─â, mai degrab─â muzical─â ┼či vestimentar─â? Dac─â e doar mod─â, nu v─âd de ce ne-ar ├«ngrijora. Dec├«t dac─â, dintr-o proast─â ├«n┼úelegere, s-ar ├«ncerca reprimarea ei brutal─â. Abia atunci s-ar acutiza un conflict latent. Adolescentul e prin defini┼úie o fiin┼ú─â agresat─â de confruntarea abrupt─â dintre maturizarea biologic─â ┼či cea psiho-social─â. La aceast─â v├«rst─â, rela┼úia cu p─ârin┼úii ┼či educatorii ├«┼či schimb─â brusc natura, pentru c─â puberul ├«┼či caut─â modele (idolii) ├«n alt─â parte. Dac─â ├«n aceast─â situa┼úie s├«nt agresa┼úi de intoleran┼úa celor din jur (care au ┼či posibilitatea de a recurge la constr├«ngeri), atunci lucrurile pot deveni cu adev─ârat grave. Deci, exist─â motive s─â ne ├«ngrijor─âm, dac─â avem ├«n vedere reac┼úia inadecvat─â a adul┼úilor.

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.