Aderarea la UE

Ramona COMAN
Publicat în Dilema Veche nr. 398 din 29 septembrie - 5 octombrie 2011
Aderarea la UE jpeg

- ce-am avut și ce-am pierdut -

Tranzi┼úia de la socialism la modelul democra┼úiei liberale nu a fost un proces politic lipsit de dificultate. Observatori, cercet─âtori ┼či deciden┼úi politici conveneau, la ├«nceputul anilor ÔÇÖ90, c─â, dac─â o ├«ntreag─â literatur─â a fost consacrat─â consolid─ârii socialismului, pentru destr─âmarea lui ┼či ├«nlocuirea cu modelul alternativ, capitalist, de dezvoltare nu existau prescrip┼úii clare. Cum s─â pui bazele unui model de dezvoltare capitalist, f─âr─â capitali┼čti? Cum s─â accelerezi reforme economice ┼či s─â men┼úii ├«n acela┼či timp pacea social─â? Avantajul celorlalte foste state comuniste fa┼ú─â de Rom├ónia era c─â acestea au realizat o serie de reforme ├«n domeniul economic ├«nainte ca Mihail Gorbaciov s─â ├«┼či fac─â cunoscute principiile de glasnost ┼či perestroika. Aderarea Rom├óniei la Uniunea European─â ┼či modul ├«n care aceasta din urm─â a influen┼úat politica rom├óneasc─â nu pot fi disociate de contextul anilor ÔÇÖ90, de nevoia de a formula noi proiecte de dezvoltare politic─â, economic─â ┼či social─â. A┼ča cum sublinia profesorul Daniel Barbu, criteriile de aderare la UE ┼či la alte organiza┼úii interna┼úionale s-au substituit nevoii interne de a reflecta asupra instrumentelor de politic─â public─â prin care tranzi┼úia ┼či consolidarea economic─â ┼či politic─â s─â fie realizate.  

Pentru UE, procesul de extindere c─âtre ┼ú─ârile din Est a fost f─âr─â precedent, din cel pu┼úin dou─â motive. Primul ┼úinea de diferen┼úele structurale dintre ┼ú─ârile candidate ┼či statele membre. Cel de-al doilea prive┼čte caracterul evolutiv al UE, mai precis extinderea acquis-ului comunitar, al c─ârui num─âr de pagini de legisla┼úie ajunge s─â se dubleze, fa┼ú─â de momentul ader─ârii fostelor state membre. 

Misiunea de a ├«ncuraja, stimula ┼či evalua progresele Rom├óniei a revenit Comisiei Europene, sub controlul statelor membre. Condi┼úionalitatea formulat─â ├«n cadrul Consiliului European de la Copenhaga, ├«n 1993, cu privire la democra┼úie, economia de pia┼ú─â ┼či capacitatea administrativ─â a noilor state a inclus o serie de principii, de standarde, f─âr─â ca acestea s─â fie ├«nso┼úite de prescrip┼úii detaliate. De┼či rapoartele Comisiei Europene au fost adesea percepute ca fiind extrem de constr├«ng─âtoare, ├«n realitate, evaluarea progreselor privea doar rezultatul reformelor, nu ┼či modul ├«n care acestea erau realizate. Statele candidate aveau posibilitatea de a alege mijloacele prin care adaptarea institu┼úional─â ┼či respectarea principiilor ┼či a normelor s─â fie ├«ndeplinite la nivel na┼úional. Democra┼úia, drepturile fundamentale, statul de drept s├«nt principii comune tuturor statelor membre, ├«ns─â acestea nu s├«nt ├«nso┼úite de o transpunere standardizat─â ├«n ordinea juridic─â intern─â. UE fixeaz─â standardele, dar nu dispune nici de competen┼úa necesar─â ┼či nici de savoir faire pentru a indica modul ├«n care acestea trebuie atinse. Dac─â ├«n domeniul economic recomand─ârile erau ├«nso┼úite de indicatori clari, cele referitoare la consolidarea democra┼úiei erau calificate drept intruzive deoarece atingeau domenii ├«n care statele continu─â s─â ├«┼či men┼úin─â suveranitatea. Instrumentele de politic─â public─â ale Uniunii s├«nt flexibile ├«n domeniile ├«n care statele au decis s─â ├«┼či men┼úin─â prerogativele. De exemplu, politicile sociale s├«nt coordonate prin mecanisme flexibile, neconstr├«ng─âtoare. ├Än materie economic─â, de asemenea, Uniunea nu reprezint─â dec├«t un cadru de coordonare a politicilor na┼úionale. Doar ├«n domeniul monetar UE de┼úine o competen┼ú─â exclusiv─â.  

Mecanismele elaborate de Comisie pentru a stimula ┼či ├«ncuraja reforme ├«n contextul ader─ârii au fost numeroase. Comisia European─â a influen┼úat politica rom├óneasc─â ├«n sensul adapt─ârii func┼úionale ÔÇô institu┼úional─â ┼či legal─â ÔÇô necesare apartenen┼úei Rom├óniei la UE, printr-o serie de mecanisme precum instrumentele ┼či programele financiare, recomand─ârile incluse ├«n Rapoartele de ┼úar─â, evaluarea progreselor ┼či puterea acesteia de a decide ÔÇô sub controlul statelor membre ÔÇô momentul ader─ârii. Institu┼úia a reu┼čit s─â men┼úin─â o serie de reforme pe agenda politic─â na┼úional─â, ├«n momentul ├«n care elitele politice erau mai pu┼úin angajate ├«n accelerarea lor. Asigurarea independen┼úei justi┼úiei, libertatea presei, consultarea societ─â┼úii civile sau problemele legate de adop┼úiile interna┼úionale s├«nt exemple concrete care arat─â c─â rolul Comisiei a fost acela de a se asigura c─â deciden┼úii rom├óni consider─â ┼či identific─â solu┼úii pentru aceste probleme. Nu trebuie ignorat nici faptul c─â, at├«t ├«n domeniul politicilor sociale, c├«t ┼či ├«n domeniul reformelor economice, Comisia European─â nu a fost singurul actor extern care a ├«ncercat s─â orienteze diferitele reforme. ├Än aceste dou─â domenii, Rom├ónia a trebuit s─â se plieze exigen┼úelor ferme formulate de Banca Mondial─â sau de Fondul Monetar Interna┼úional. 

Aderarea Rom├óniei la UE a fost analizat─â de politologi ├«n termeni de europenizare. Din punct de vedere teoretic, s-a subliniat c─â rezultatul europeniz─ârii nu este sinonimul armoniz─ârii sau al convergen┼úei. Rezultatele pot fi dintre cele mai variate. Statele pot proceda la o adaptare pur formal─â, se pot opune oric─ârei tentative de schimbare a politicilor na┼úionale sau pot asigura o transformare deplin─â, care se traduce prin integrarea ├«n practicile na┼úionale a principiilor europene adoptate formal.  

Mecanismele folosite de UE ├«n procesul de extindere nu au dus la metamorfozarea Rom├óniei. Pe perioada negocierilor de aderare, rolul Comisiei a fost acela de a organiza agenda politic─â a elitelor politice rom├óne┼čti prin identificarea unor domenii considerate prioritare pentru buna func┼úionare a pie┼úei ┼či respectul normelor democratice la nivel na┼úional. Comisia a orientat reformele, ├«ns─â rezultatele acestui proces depind de gradul de responsabilitate a elitelor, de calitatea actului de decizie la nivel na┼úional ┼či de capacitatea statului de a-┼či respecta angajamentele. Cazul Greciei ÔÇô ├«n actualitatea mediatic─â din ultimii doi ani ÔÇô arat─â din plin c─â impactul Uniunii asupra politicilor ┼či politicii la nivel na┼úional depinde de modul ├«n care s├«nt gestionate dosarele europene de c─âtre elitele politice, pe plan intern. 

Impactul UE asupra democra┼úiei ┼či a politicilor na┼úionale nu este uniform. La nivel institu┼úional, o tendin┼ú─â general─â const─â ├«n consolidarea rolului executivului, ├«n detrimentul celorlalte institu┼úii politice. Rolul Parlamentului a fost redus datorit─â aspectelor non-negociabile din acquis-ul comunitar, care nu au f─âcut obiectul unor dezbateri prelungite ├«ntre partidele politice la nivel na┼úional. Alte institu┼úii, care dob├óndesc un rol nou, s├«nt cele judiciare, a c─âror misiune este s─â vegheze la respectul dreptului comunitar ┼či la eventualele incompatibilit─â┼úi cu dreptul na┼úional.  

Aderarea la UE a avut un impact ┼či asupra partidelor politice ┼či a actorilor societ─â┼úii civile. Pe de o parte, partidele au integrat ÔÇô la nivel discursiv ÔÇô principiile ┼či normele Uniunii. Din acest punct de vedere, Rom├ónia este ┼úara cu un grad relativ sc─âzut de euroscepticism, at├«t la nivelul popula┼úiei, c├«t ┼či la nivelul elitelor politice. Pe de alt─â parte, asocia┼úii ale societ─â┼úii civile au ├«ncercat s─â transpun─â principiile promovate ├«n programele europene ├«n m─âsuri concrete, adaptate realit─â┼úilor na┼úionale. ├Än ceea ce prive┼čte participarea politic─â a cet─â┼úenilor, apartenen┼úa la Uniune nu se traduce printr-o implicare ridicat─â cu ocazia desemn─ârii deputa┼úilor rom├óni la Bruxelles. Dezbaterile politice la nivel na┼úional s├«nt dominate de preocup─âri de natur─â intern─â. Dificult─â┼úile Uniunii s├«nt aproape inexistente ├«n dezbaterea public─â rom├óneasc─â, deoarece aderarea nu a dus la cristalizarea unor proiecte politice referitoare la viitorul construc┼úiei europene. Spre deosebire de alte noi state membre, care ├«n contextul ader─ârii au estimat c─â UE afecteaz─â modelul na┼úional de dezvoltare economic─â ┼či social─â, ├«n Rom├ónia, ├«n absen┼úa acestui model, rolul Comisiei a fost perceput ├«n mod pozitiv, ├«n r├«ndul popula┼úiei. ├Än mod indirect, Comisia European─â a jucat un rol de arbitru ├«n detensionarea unor dosare importante legate de func┼úionarea institu┼úiilor, respectul normelor ┼či accelerarea reformelor. Comisia European─â a stimulat ┼či evaluat aceste procese. Impactul depinde de modul ├«n care elitele politice rom├óne┼čti au folosit mecanismele de europenizare. Europenizarea nu este un proces unidirec┼úional, ci rezultatul interac┼úiunii dintre exigen┼úele ┼či actorii europeni, pe de o parte, ┼či elitele politice rom├óne┼čti ┼či interesele lor, pe de alt─â parte.

Ramona Coman este profesor de ┼čtiin┼úe politice la Universit├ę libre de Bruxelles. A publicat, printre altele, R├ęformer la justice dans un pays post-communiste. Le cas de la Roumanie, Editions de lÔÇÖUniversit├ę de Bruxelles, 2009.

Foto: V. Dorolţi

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.