Acum, vă spunem povestea...

Publicat în Dilema Veche nr. 844 din 11 - 17 iunie 2020
Acum, vă spunem povestea    jpeg

Sîmbătă, 14 martie, președintele Klaus Iohannis a anunțat că decretează stare de urgență pe tot teritoriul țării începînd de luni, 16 martie. În decretul de instituire a stării de urgență s-au introdus restricții ale următoarelor drepturi fundamentale: dreptul la liberă circulație, dreptul la viață intimă, familială și privată, inviolabilitatea domiciliului, dreptul la învățătură, libertatea întrunirilor, dreptul de proprietate privată, dreptul la grevă, libertatea economică. Începînd cu 18 martie, au apărut Ordonanțele Militare care detaliau aceste restricții și stabileau sancțiuni pentru cei care le încalcă. Starea de urgență a fost prelungită pentru încă 30 de zile pe 15 aprilie.

Din acest punct de vedere, ceea ce s-a întîmplat în România s-a întîmplat, poate cu mici diferențe, cam în toate țările europene. Restricțiile au fost similare peste tot. În unele locuri mai apăsate, în altele mai îngăduitoare – în mare, însă, aceste drepturi fundamentale ale omului au fost peste tot suspendate pe cuprinsul bătrînului nostru continent. În plan individual, asta s-a tradus prin statul acasă. Internetul ne-a făcut să trăim această experiență într-un fel de comuniune altfel de neimaginat. Oamenii scriau ce simt, ce cred, ce-au mai auzit, fotografiau, cîntau, făceau gimnastică, găteau, se jucau cu mîțele, țineau „duble” cu hîrtia igienică, se uitau pe Netflix, urmreau graficele cu îmbolnăviri și decese de la noi sau de aiurea, scriau din zor pe Facebook; unii chiar au avut ideea năstrușnică de a citi ceva. O carte, vreau să zic. Dacă nu mă înșeală memoria, cititul a fost una dintre cele mai puțin mediatizate preocupări.

Oamenii au vorbit la telefon și s-au întreținut, personal sau profesional, pe Zoom. Economia s-a oprit. Cu excepția firească a achizițiilor medicale, a construcțiilor (au continuat proiectele deja finanțate) și a industriilor direct legate de Internet, nimic nu a mai mers. În acest imens context, mica revistă Dilema veche a trăit periculos. Chiar foarte periculos. Acum, vă spunem povestea. Povestea fiecăruia dintre noi și povestea noastră.

Ilustrație de Ion BARBU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

sua iran prizonieri relatii shutterstock jpg
Acordul pe care Iranul vrea să-l încheie cu SUA. Teheranul se declară deschis la compromis
Iranul intenționează să încheie un acord nuclear cu Statele Unite care să aducă beneficii economice ambelor părți, a declarat duminică un diplomat iranian, cu câteva zile înainte de a doua rundă de negocieri dintre Teheran și Washington.
image png
Culoarea de păr care va domina saloanele în primăvara 2026. Nu deteriorează vârfurile și ascunde creșterea părului
Primăvara aceasta aduce un trend de păr care va cuceri toate saloanele și feed-urile de Instagram: nuanța „carapacei de broască țestoasă”, o combinație de ciocolată, caramel și accente aurii.
Varza calita cu carnati dupa reteta Majdei Aboulumosha, foto Pinterest, arhiva jpg
Rețeta Majdei Aboulumosha de varză călită cu cârnați. Secretele care fac preparatul extrem de gustos: „Ar fi ideal...”
Varza călită cu cârnați este un preparat adorat de mulți români, iar dacă ți-ai propus să îi încânți pe cei dragi cu acest fel de mâncare tradițional, îți propunem să încerci rețeta Majdei Aboulumosha!
Ce fel de bărbat și-ar dori Doina Teodoru lângă ea
Ce fel de bărbat și-ar dori Doina Teodoru lângă ea: „Sunt singură! Nu am timp…”
Doina Teodoru (36 de ani) e pusă pe treabă. Actrița este singură dar meseria ei nu îi dă voie și timp să se plictisească deloc pentru că o ține mereu în priză.
PTF Sighetul Marmaţiei foto Poliţia de Frontieră jpg
Trafic restricționat la granița cu Ucraina. Podul peste Tisa de la Sighetu Marmației intră în reparații
În urma reluării lucrărilor de reabilitare a podului peste Tisa, traficul rutier prin Punctul de Trecere a Frontierei Sighetu Marmației va fi restricționat pe timpul zilei, până în luna aprilie.
image png
Dana Eden, creatoarea serialului israelian de spionaj „Teheran”, găsită moartă într-un hotel din Atena
Industria televiziunii internaționale a fost șocată după ce Dana Eden, creatoarea și producătoarea premiatului serial israelian de spionaj „Teheran”, a fost găsită moartă duminică într-un hotel din Atena.
Margus Tsahkna jpg
„Dacă Rusia atacă, vom duce războiul înapoi pe teritoriul agresorului”, avertizează șeful diplomației estoniene
Șeful Ministerului de Externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a respins ideea că țara sa ar fi „cea mai vulnerabilă din Europa” în fața unui posibil atac rusesc, catalogând astfel de afirmații drept fake news, potrivit relatărilor DW.
Economii la factura de energie ENGIE jpg
Câți bani ar trebui să aibă românii puși deoparte pentru criză și unde să-i păstreze în siguranță
Într-un context economic marcat de incertitudine, creșteri de prețuri și temeri legate de venituri, experții financiari avertizează că românii trebuie să acorde mai multă atenție stabilității personale.
Gherman Galuşcenko X jpeg
Fostul ministru ucrainean al Energiei, pus sub acuzare pentru spălare de bani. Cum funcționa schema grupării infracționale
Fostul ministru ucrainean al Energiei, Gherman Galușcenko, a fost pus sub acuzare pentru spălare de bani și constituirea unui grup infracțional organizat, în cadrul celui mai amplu scandal de corupție din țară, a anunțat pe 16 februarie National Anti-Corruption Bureau of Ukraine (NABU).