ActiveWatch - secretul optimismului

Mircea TOMA
Publicat în Dilema Veche nr. 426 din 12-18 aprilie 2012
ActiveWatch   secretul optimismului jpeg

Debutul: expunerea na┼úionalismului extremist. Una dintre epidemiile care au ├«nfierb├«ntat Rom├ónia la ├«nceputul anilor ÔÇÖ90 a fost ura rom├óno-maghiar─â. Privit de la distan┼úa a dou─â decenii, fenomenul poate fi deslu┼čit azi ca fiind produsul artificial al fo┼čtilor securi┼čti. Al─âturi de diversiunile de teren, ├«n trusa de exaltare a sentimentelor na┼úionaliste o pozi┼úie de mare pre┼ú a avut-o mass-media. Toxina na┼úionalist─â era prezent─â ├«n doze ┼či cu intensit─â┼úi diferite ├«n presa vremii. L─âs├«nd deoparte Rom├ónia Mare ÔÇô publica┼úie cu un program declarat antimaghiar ÔÇô, ├«ntre cotidianele generaliste importante, dou─â au func┼úionat ca vectori de diseminare a ostilit─â┼úii interetnice: Jurnalul Na┼úional ┼či Adev─ârul (care, atunci, avea un cu totul alt concept editorial). Echipa de zgomote de la Televiziunea Rom├ón─â Liber─â (TVRL) a contribuit semnificativ la explozia de violen┼ú─â interetnic─â de la T├«rgu-Mure┼č ┼či ┼či-a continuat misiunea de men┼úinere a popula┼úiei rom├óne ├«ntr-o dispozi┼úie de permanent─â suspiciune fa┼ú─â de maghiari. Aceast─â patologie a presei a st├«rnit apari┼úia Agen┼úiei de Monitorizare a Presei (azi ActiveWatch ÔÇô Agen┼úia de Monitorizare a Presei). Prima preocupare a celor care au ini┼úiat-o a fost legat─â de expunerea vocilor care otr─âveau spa┼úiul public cu discursul instigator antimaghiar. ├Än ce m─â prive┼čte, eu eram r─ânit de halul ├«n care clujenii, concitadinii mei, se l─âsau vr─âji┼úi de fantoma ÔÇ×amenin┼ú─ârii maghiareÔÇť ┼či promovau reprezentan┼úii unui partid na┼úionalist (PUNR) extremist. Agen┼úia a publicat rapoarte de monitorizare (primul sponsor istoric al Agen┼úiei a fost funda┼úia american─â National Endowment for Democracy) ├«n care erau eviden┼úiate publica┼úiile purt─âtoare de ÔÇ×hormoniÔÇť antimaghiari. Nu a fost ocolit─â nici Televiziunea public─â ÔÇô pe atunci ├«nc─â singurul actor important ├«n spa┼úiul audiovizual. O monitorizare a ┼čtirilor provenite de la redac┼úiile locale ÔÇô destul de numeroase pe vremea aceea ÔÇô a demonstrat c─â Harghita ┼či Covasna ÔÇ×generauÔÇť semnificativ mai multe ┼čtiri dec├«t Timi┼čoara, Clujul, Craiova etc., iar ceea ce ne-a atras aten┼úia a fost faptul c─â ┼čtirile erau toate despre conflicte ├«ntre unguri ┼či rom├óni. Nu ardea nici o cas─â, nu era nici un eveniment sindical, nici o ├«nt├«mplare din categoria ┼čtirilor de fapt divers care dominau celelalte redac┼úii locale. A fost nevoie s─â explor─âm mai ad├«nc fenomenul ca s─â descoperim c─â redac┼úia din Harghita trimitea ┼čtiri mult mai multe ┼či care nu aveau nici o relevan┼ú─â na┼úionalist─â, dar ele erau cernute la Bucure┼čti, de coordonatorul re┼úelei de redac┼úii locale.

Cam din aceea┼či perioad─â ÔÇô ├«nceputul anilor ÔÇÖ90 ÔÇô am ├«nceput ┼či monitorizarea discursului mass-media fa┼ú─â de romi. Cum la ├«nceputul campaniei electorale din 1996 partidele au convenit s─â elimine tema na┼úionalist─â (rom├óni vs maghiari) din discursul electoral, iar apoi UDMR a intrat la guvernare, discursul presei na┼úionaliste s-a desc─ârcat, ca prin farmec, de tensiunea fa┼ú─â de maghiari. Au r─âmas, ├«ns─â, ca ┼úint─â a discursului stigmatizant, romii.

Observator al procesului electoral. ├Än 1996, ActiveWatch a participat, ├«n calitate de observator oficial, la monitorizarea presei ├«n campania electoral─â. A fost un exerci┼úiu ├«n care echipa Agen┼úiei a beneficiat de asisten┼úa tehnic─â a unei organiza┼úii interna┼úionale (European Media Institute). De atunci, ActiveWatch a monitorizat presa ├«n toate campaniile electorale, semnal├«nd derapajele de la echilibru ┼či impar┼úialitate ale actorilor mass-media.

Cenzura, inamicul num─ârul 1. Libertatea de exprimare, accesul liber la informa┼úii de interes public au devenit timpuriu principala preocupare a ActiveWatch. Este activitatea care ├«i define┼čte identitatea de watch-dog. Observ─â ┼či reac┼úioneaz─â. Au fost episoade ├«n istoria presei autohtone ├«n care cenzura a luat propor┼úii at├«t de importante, ├«nc├«t Agen┼úia a recurs la alert─â interna┼úional─â. ├Än anii 2001-2004, Rapoartele ActiveWatch privind presiunile politice asupra libert─â┼úii presei au fost citate de Departamentul de Stat al SUA ┼či de rapoarte de ┼úar─â ale Comisiei Europene. Ambasadorii Fran┼úei, SUA ┼či ┼×eful Delega┼úiei Comisiei Europene la Bucure┼čti au sus┼úinut public reac┼úiile ActiveWatch fa┼ú─â de abuzurile guvern─ârii din epoc─â. Cu contribu┼úia ActiveWatch, libertatea presei a fost ad─âugat─â condi┼úiilor politice pentru aderarea Rom├óniei la Uniunea European─â. Lectura rapoartelor FreeEx ÔÇô Libertatea Presei ├«n Rom├ónia, publicate anual din 1999, poate oferi o perspectiv─â temeinic ancorat─â ├«n fapte asupra evolu┼úiei situa┼úiei libert─â┼úii de exprimare ├«n Rom├ónia. Pentru asta, Reporters Sans Frontieres ne-a ales ├«n 2004, partener pentru Rom├ónia. ├Än prezent, cenzura a atins dimensiuni comparabile celei din anii 2001-2004, dar mecanismele ┼či actorii difer─â. ActiveWatch s-a implicat ├«n campania ÔÇô mult mai complicat─â ÔÇô ├«mpotriva blocadei informa┼úionale cu impact na┼úional impus─â de compania Ro┼čia Montan─â Gold Corporation.

Responsabilizarea ziaristului ÔÇô un proces sisific. ActiveWatch, al─âturi de Centrul pentru Jurnalism Independent, a reu┼čit s─â asiste constituirea unei structuri de reprezentare a comunit─â┼úii ziari┼čtilor ÔÇô Conven┼úia Organiza┼úiilor de Media (COM) ÔÇô care cuprinde organiza┼úiile profesionale, patronale ┼či sindicale din pres─â. Codul deontologic redactat ├«n acest context a fost adoptat de multe dintre organiza┼úiile media din ┼úar─â, inclusiv de CRP. Calitatea implement─ârii codului este, din p─âcate, tr─âdat─â de felul ├«n care a evoluat calitativ mass-media. Dar nu lipsa de motivare este r─âspunsul ├«n fa┼úa unei at├«t de dificile probleme. ActiveWatch a intervenit activ ┼či a reu┼čit s─â influen┼úeze comportamente specifice ale ziari┼čtilor ÔÇô cum ar fi modul ├«n care relateaz─â despre grupuri vulnerabile la discriminare. Discursul rasist, stigmatizant fa┼ú─â de popula┼úia rom─â sau fa┼ú─â de persoane cu dizabilit─â┼úi, s-a restr├«ns semnificativ ÔÇô fapt sus┼úinut de monitoriz─âri. ActiveWatch r─âspunde prompt ├«n cazurile ├«n care comunicatori publici cu impact asupra opiniei publice (demnitari, persoane publice) comit adres─âri stigmatizante.

Consumatorul competent. Singura cenzur─â acceptabil─â este cea care vine direct de la destinatarul final al comunic─ârii publice ÔÇô cet─â┼úeanul. Un public educat, care devine critic fa┼ú─â de media pe care o consum─â, ar putea s─â favorizeze responsabilizarea industriei media, respectiv reabilitarea agendei publice ├«n fa┼úa celor oculte ÔÇô patronale, politice ÔÇô care produc azi derapaje grave de la misiunea presei. ActiveWatch a reu┼čit ├«nc─â din 1996 s─â deschid─â un capitol nou ├«n ├«nv─â┼ú─âm├«ntul preuniversitar ÔÇô Competen┼úa ├«n mass-media. Azi, exist─â o disciplin─â nou─â ÔÇô un curs op┼úional ÔÇô ├«n curricula de liceu, iar ActiveWatch ├«mpreun─â cu colaboratorii s─âi a generat apari┼úia mai multor edi┼úii de manuale dedicate acestei discipline. Importan┼úa domeniului a fost identificat─â ├«n ultimii ani la nivelul Comisiei Europene unde, ├«n prezent, are loc o efervescent─â preocupare de definire a politicilor pentru dezvoltarea Media Literacy. ActiveWatch este partener al unei re┼úele de organiza┼úii ┼či institu┼úii de ├«nv─â┼ú─âm├«nt din ┼ú─âri membre ┼či ┼ú─âri candidate, cu care colaboreaz─â pentru dezvoltarea unei culturi europene a consumului de mass-media.

Parlamentul, a doua locuin┼ú─â. Preocuparea pentru legi care s─â favorizeze libera exprimare, transparen┼úa institu┼úiilor publice, buna guvernare a impus ca, pentru perioade consistente de timp, membri ai ActiveWatch s─â se ÔÇ×muteÔÇť ├«n comisiile parlamentare de profil. A┼ča au reu┼čit s─â contribuie semnificativ la elaborarea sau amendarea unor legi care reglementeaz─â, de exemplu, accesul la informa┼úii de interes public, transparen┼úa decizional─â ├«n administra┼úia public─â, audiovizualul, func┼úionarea CNSAS ┼či CNCD. B─ât─âlii consistente au fost purtate pentru noile Coduri ÔÇô Civil ┼či Penal.

Watch, dar Active. Monitorizarea este un instrument, este antena organiza┼úiei; observarea, constatarea nu au eficien┼ú─â dac─â nu s├«nt urmate de ac┼úiune. Interven┼úia social─â este descrierea corect─â a identit─â┼úii ActiveWatch. Iar eficien┼úa se m─âsoar─â at├«t ├«n detaliu ÔÇô poate v─â aminti┼úi de Ora┼čul e┼čti tu!, Nu t─âia p─âdurea ca-n codru!, Discriminarea se ├«nva┼ú─â acas─â, Angajeaz─â abilitatea!, Gala persoanelor cu dizabilit─â┼úi ÔÇô c├«t ┼či la scar─â mare, a societ─â┼úii. Putem s─â ne asum─âm contribu┼úia, de exemplu, la saltul atitudinal pe care popula┼úia l-a f─âcut ├«n rela┼úia cu romii, ├«n ultimii zece ani: ├«n 2002, 23% dintre ne-romi ar fi acceptat un rom ├«n propria familie. ├Än 2011, procentul a s─ârit la 43%, deci aproape s-a dublat. Asta ├«mi d─â sentimentul c─â n-am existat degeaba timp de 18 ani.

Mircea Toma este fondatorul Agenţiei de Monitorizare a Presei.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos ÔÇ×ambalatÔÇť care ├«i transform─â pe tineri ├«n victime. ÔÇ×Inima lor ajunge ca la 80-90 de aniÔÇť
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi ├«ncearc─â cu disperare s─â salveze o balen─â┬ábeluga blocat─â ├«n r├óul Sena, cu o injec┼úie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ┼čtiin┼úifici spun c─â balena pare s─â fie vizibil subnutrit─â, iar salvatorii sper─â totu┼či s─â o ajute s─â-┼či recapete apetitul ┼či energia necesar─â pentru a se ├«ntoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×R─âceala diplomatic─âÔÇŁ dintre Bulgaria ╚Öi Rom├ónia
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sf├ór╚Öit de secol XIX poate fi definit ca fiind ÔÇ×destinsÔÇŁ. O dovad─â o constituie ╚Öi vizita lui Carol I, ├«nso╚Ťit de frunta╚Öul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alian╚Ťe), la Sankt Petersburg, ├«n iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bun─â primire.
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
├Ängrijorat de ├«naintarea germanilor ╚Öi de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a ├«ntrebat pe Jukov dac─â va putea men╚Ťine Moscova. Jukov a r─âspuns afirmativ, cu condi╚Ťia trimiterii a ├«nc─â dou─â armate ╚Öi furniz─ârii a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat c─â nu mai existau tancuri.