Ac┼úiunea ┼či reac┼úiunea

Gabriel BIRI┼×
Publicat în Dilema Veche nr. 490 din 4-10 iulie 2013
Ac┼úiunea ┼či reac┼úiunea jpeg

Cele mai multe dintre statele lumii ├«┼či bazeaz─â bugetul pe impozite pl─âtite de cet─â┼úenii s─âi ┼či pe companiile rezidente. Ac┼úiunea statului ÔÇô aceea de a colecta impozitele ÔÇô a n─âscut ├«n mod natural ┼či reac┼úiunea: neplata impozitelor. Asist─âm, ├«n toat─â lumea, la un joc de-a ┼čoarecele ┼či pisica. Statul reglementeaz─â impozitele, iar contribuabilii ├«ncearc─â s─â le evite.

Trebuie să distingem, însă, între două tipuri de neplată a impozitelor:

ÔŚĆ Primul tip este evaziunea fiscal─â. Evaziunea fiscal─â este fapt─â penal─â ┼či, ca orice infrac┼úiune, este definit─â ├«n legisla┼úie ┼či se sanc┼úioneaz─â inclusiv cu ├«nchisoarea.

ÔŚĆ Al doilea tip este ÔÇ×evitareaÔÇť fiscal─â ┼či const─â ├«n folosirea lacunelor legii fiscale pentru a reduce sarcina fiscal─â. Evitarea, dac─â nu se produce prin ├«nc─âlcarea legii, nu este sanc┼úionat─â.

Am tot scris despre problemele pe care evaziunea le creeaz─â Rom├óniei. ├Än 2009, am afirmat public c─â evaziunea deja afecteaz─â, ├«n multe moduri, siguran┼úa na┼úional─â. C├«teva luni mai t├«rziu, am v─âzut evaziunea ├«nscris─â oficial ├«n lista de amenin┼ú─âri la siguran┼úa na┼úional─â. Am avut ┼či o serie de ordonan┼úe, ordine, pentru combaterea evaziunii. Atunci, am spus despre toate acestea c─â s├«nt ÔÇ×joc de glezneÔÇť. Adic─â, ne facem c─â facem, dar nu facem... Acum, vedem c─â subiectul a ajuns ┼či la Bruxelles. Domnul Barroso a vorbit despre problemele pe care evaziunea, estimat─â de domnia sa la 1 trilion de euro (mai mult dec├«t deficitele cumulate ale statelor UE), le creeaz─â. A amintit despre cum europenii ├«┼či ÔÇ×parcheaz─âÔÇť c├«┼čtigurile prin paradisuri fiscale ┼či despre nevoia ca schimbul de informa┼úii ├«ntre autorit─â┼úile fiscale din statele UE s─â func┼úioneze mai bine. Ad─âug├«nd ┼či Armageddonul pornit ├«n urm─â cu c├«teva luni ├«mpotriva Ciprului, ne putem a┼čtepta la o serie de m─âsuri ÔÇ×dureÔÇť ├«mpotriva evaziunii...

Din cele spuse de dl Barroso, specialistul din mine a distins dou─â direc┼úii posibile de ac┼úiune: una ÔÇô principal─â, ├«ndreptat─â ├«mpotriva schemelor de ÔÇ×planificareÔÇť fiscal─â, ┼či cea de-a doua ÔÇô secundar─â, de combatere a evaziunii propriu-zise. Prima direc┼úie produce deja efecte: schimb de informa┼úii, secret bancar anihilat ├«n cele mai multe state din Europa, inclusiv ├«n Elve┼úia. Singura care pare s─â reziste asaltului r─âm├«ne Austria. Problema nu e, ├«ns─â, aici. Este bine ca oamenii s─â respecte legea, s─â pl─âteasc─â impozite pentru bunul mers al societ─â┼úii. Despre genul acesta de subiecte nu trebuie ├«ns─â vorbit, trebuie doar ac┼úionat. ├Än momentul ├«n care ┼čeful Comisiei Europene deschide acest subiect, mul┼úi dintre investitorii care folosesc, ├«n acest moment, ┼ú─âri europene pentru structurarea investi┼úiilor, vor ├«ncepe s─â ├«┼či pun─â ├«ntreb─âri cu privire la stabilitatea legisla┼úiei fiscale din respectivele ┼ú─âri ┼či vor ├«ncepe s─â se uite la alternative. Din p─âcate pentru UE, acestea exist─â din bel┼čug... Ceea ce ├«nseamn─â c─â importante capitaluri vor pleca spre zone mai prietenoase, iar asta ├«n mod sigur nu va fi de ajutor pentru b─âtr├«na Europ─â...

Avansarea ├«n aceast─â direc┼úie mai ├«nseamn─â ┼či cre┼čterea birocra┼úiei asociat─â ÔÇ×lupteiÔÇť cu evaziunea, vor ap─ârea noi declara┼úii fiscale, noi birocra┼úi care s─â le administreze. Adic─â vom duce competitivitatea Europei pe culmi ale gloriei...

La noi, vedem declara┼úii de dat─â recent─â, cu privire la controalele ce vor fi f─âcute ├«n cazul unor ÔÇ×bog─âta┼čiÔÇť, despre care se crede c─â nu pot s─â ├«┼či justifice averea. Astfel de controale s├«nt posibile ca urmare a introducerii metodelor de control indirect, ├«n 2010. S─â vedem, ├«ns─â, ┼či c├«t de eficiente vor fi aceste controale ├«n lipsa instrumentului de baz─â ├«n orice control pe care se bazeaz─â orice compara┼úie: sistemul de referin┼ú─â... C─âci f─âr─â un sistem de referin┼ú─â ÔÇô adic─â informa┼úia cu privire la c├«t era patrimoniul personal la ├«nceputul perioadei controlate ÔÇô, m─â ├«ntreb cum se va putea analiza eficient corectitudinea declara┼úiei fiscale? Cum vor putea dovedi inspectorii c─â sumele care nu pot fi justificate de contribuabil nu provin din activit─â┼úi care s-au f─âcut ├«n perioade deja prescrise? Greu de crezut ├«n eficien┼úa acestor controale, c├«nd este evident c─â voin┼úa legiuitorului a fost s─â ├«i lipseasc─â de instrumentele necesare unui control eficient...

Nu stiu exact situa┼úia din alte ┼ú─âri, ├«ns─â ea nu poate fi mult diferit─â fa┼ú─â de cea de la noi. M─â bazez pe c├«teva exemple celebre, ├«n care s-a f─âcut mult tam-tam ├«n leg─âtur─â cu sume uria┼če, ÔÇ×parcateÔÇť ├«n str─âin─âtate de diverse persoane sau firme, pentru ca anchetele s─â dovedeasc─â c─â nu s-a ├«nc─âlcat nici o lege. Trebuie ├«n┼úeles c─â marile companii sau investitori au consilieri de top, cu un singur scop ├«n via┼ú─â: s─â ┼čtie legile, s─â le ├«n┼úeleag─â bre┼čele ┼či s─â le foloseasc─â spre a reduce sarcina fiscal─â pentru clien┼úii lor. S├«nt foarte rare cazurile ├«n care unii s├«nt nepricepu┼úi ┼či ├«┼či expun clien┼úii ├«n fa┼úa autorit─â┼úilor. ├Äns─â punerea ├«n lumina reflectoarelor a unor astfel de personalit─â┼úi d─â senza┼úia c─â autorit─â┼úile fiscale ├«┼či merit─â banii cu care s├«nt pl─âti┼úi, iar politicienii, ┼či banii, ┼či voturile primite...

Eu unul cred c─â direc┼úia trebuie s─â fie alta: ├«n loc s─â se complice din ce ├«n ce ├«n ce mai mult legisla┼úia fiscal─â, de a cre┼čte ├«n mod continuu costurile de administrare, ar fi mult mai eficient ca impozitele s─â fie p─âstrate la nivele rezonabile iar legisla┼úia simplificat─â. O legisla┼úie simpl─â, cu cote de impozitare decente, f─âr─â excep┼úii, ar fi mult mai eficient─â dec├«t ce avem noi ├«n prezent, ├«n ┼ú─ârile cu economii c├«t de c├«t dezvoltate.

Ce m─â ├«ngrijoreaz─â ├«ns─â cu adev─ârat este c─â am auzit prea pu┼úin vorbindu-se de faptul c─â legisla┼úia european─â ├«n materie de TVA (principalul venit la bugetul celor mai multe state din UE) este o invita┼úie la fraud─â. Modul de func┼úionare al TVA-ului ├«n tranzac┼úiile comerciale din UE (lan┼úul de TVA se ÔÇ×rupeÔÇť printr-o achizi┼úie intracomunitar─â, urmat─â de o v├«nzare pe teritoriul na┼úional, d├«nd, astfel, intermediarului posibilitatea de a colecta TVA-ul f─âr─â s─â ├«l ┼či pl─âteasc─â furnizorului) faciliteaz─â intermediarilor ┼čansa s─â dispar─â cu sume uria┼če datorate bugetului. Dac─â la aceast─â problem─â ad─âug─âm ┼či faptul c─â ├«n unele state din UE (printre care, evident, se afl─â ┼či Rom├ónia) codul de TVA se acord─â f─âr─â ca ac┼úionarul real al companiei s─â fie cunoscut, ne putem explica u┼čor cum doar printr-o singur─â schem─â de fraud─â dispar peste 110 miliarde de euro din bugetele statelor UE. Pentru Rom├ónia, doar paguba din aceast─â schem─â de fraud─â este mai mare dec├«t ├«ntreg deficitul bugetului consolidat...

Cum poate fi rezolvat─â problema? Simplu, dac─â taxarea invers─â ÔÇô care este deja regul─â la achizi┼úiile intracomunitare ÔÇô s-ar aplica ┼či ├«n tranzac┼úiile na┼úionale, infractorii s-ar vedea lipsi┼úi de obiectul muncii: banii de furat ar disp─ârea, pur ┼či simplu. S─â explic, ├«ns─â, ce ├«nseamn─â taxare invers─â. Modul normal ├«n care ┼čtim noi c─â func┼úioneaz─â TVA-ul este urm─âtorul:

ÔŚĆ v├«nz─âtorul ├«nregistrat ca pl─âtitor de TVA emite factura ┼či colecteaz─â TVA-ul;

ÔŚĆ la r├«ndul s─âu, deduce TVA-ul pentru achizi┼úiile f─âcute;

ÔŚĆ lunar, pl─âte┼čte diferen┼úa dintre TVA-ul colectat ┼či dedus din bugetul de stat; dac─â TVA-ul colectat este mai mic dec├«t cel dedus, poate s─â cear─â statului rambursarea diferen┼úei (alt─â surs─â de fraud─â, de corup┼úie, dar ┼či de blocaj financiar).

├Än cazul tax─ârii inverse, nu v├«nz─âtorul colecteaz─â TVA-ul, ci cump─âr─âtorul. Dac─â respectivul cump─âr─âtor are drept s─â deduc─â TVA-ul respectiv, face compensarea direct ├«n decont (TVA colectat = TVA deductibil) ┼či nu pl─âte┼čte suma respectiv─â bugetului de stat. Dac─â nu are drept de deducere, o pl─âte┼čte bugetului (TVA colectat = TVA de plat─â). Evident, taxarea invers─â poate func┼úiona doar ├«n tranzac┼úiile ├«ntre companii (B2B), nu ├«ntre companii ┼či consumatorul final (B2C).

Pe l├«ng─â eliminarea fraudei de tipul celei men┼úionate mai sus, aplicarea acestei metode (deja aplicat─â la tranzac┼úiile ├«ntre comercian┼úi din state diferite ale UE) ar mai avea ┼či alte avantaje:

ÔŚĆ eliminarea ramburs─ârilor ilegale de TVA;

ÔŚĆ reducerea corup┼úiei asociate ramburs─ârilor de TVA;

ÔŚĆ reducerea semnificativ─â a blocajului financiar;

ÔŚĆ reducerea semnificativ─â a costurilor de administrare, at├«t pentru companii, c├«t ┼či pentru state.

Ar cre┼čte doar riscul fraudei ├«n retail, dar acolo m─âsurile de control pot fi mult mai u┼čor g├«ndite ┼či aplicate. Nu am ├«ns─â mari speran┼úe c─â ceea ce trebuie s─â se ├«nt├«mple se va ┼či ├«nt├«mpla. S├«nt ├«ns─â convins c─â vom vedea ├«n continuare foarte mult circ pe aceast─â tem─â. ┼×i nu numai ├«n Rom├ónia...

Gabriel Biri┼č este avocat. A publicat: Despre fiscalitate ┼či bun-sim┼ú. Despre fiscalitate ┼či competitivitate, Editura Univers Juridic, 2012.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.