Acolo ȋn Europa

Publicat în Dilema Veche nr. 991 din 6 aprilie – 12 aprilie 2023
image

Europa ne bîntuie minţile şi trupurile mai ceva ca spiritele din poveştile pentru adormit copii. Admiraţia pentru tot ceea ce poate fi „european” a rămas intactă şi astăzi, după aproape trei secole. Dar cum era pe vremea lui Ienăchiţă Văcărescu? Ce gîndeau paşoptiştii despre Europa? Şi cine era Europa? Pe la 1800 şi chiar mai tîrziu, Europa se reducea la cele cîteva ţări active ȋn plan politic: Franţa, Prusia, Austria. Boierul se ducea pînă la Viena (cunoscută sub numele de Beci), iar negustorul ȋşi ȋndrepta paşii spre Lipsca (Leipzig), Trieste şi, dacă era nevoie, ajungea la Veneţia, să-şi vîndă ceara şi mierea. Rareori, oamenii mergeau cu gîndul pînă la Londra şi mai departe de acolo la Stockholm şi înapoi la Bruxelles. Acum trebuie să spunem ceva şi despre oamenii care imaginau harta Europei la care aspirau: ei erau boieri sau negustori, domni fanarioţi sau clerici, meşteşugari sau profesori, doctori sau ingineri cu oarecare educaţie şi mobilitate. Cei mulţi aflau despre celelalte naţii de peste mări şi ţări de prin poveştile altora, de prin ȋntîlnirile de pe drumurile de poştă cu trăsurile pline ochi de aventurieri plecaţi să exploreze Orientul. Contactul dintre lumi crea sterotipuri, unii credeau că „acolo ȋn Europa erau oameni ȋnvăţaţi, puitori de pravili”, ȋn timp ce ceilalţi, zdruncinaţi prin hîrtoapele drumurilor valahe, veşnic proaste, ȋşi ȋnchipuiau că barbaria ȋncepea la Turnu Roşu.  

Admiraţia şi dorinţa de a fi ca „acolo ȋn Europa” se prefigurează prin intermediul lecturii, dar mai ales cu ajutorul călătoriilor. Or, călătoria şi educaţia nu sînt chiar la ȋndemîna oricui. Resurse materiale importante sînt mobilizate atît ȋn susţinerea unui proiect educativ, cît şi ȋn ȋnvăţarea prin călătorie. 

„Zic dumitale că aşa trai n-am mai trăit de cînd sînt”, scrie vornicul Barbu Ştirbei de la Karlsbad, la 12 iunie 1796, impresionat de lumea adunată din toate părţile Europei. Drumul lung, prin Timişoara, Pesta, Viena, Praga, ȋl impresionase, poate, dar ȋn goana poştalionului n-a avut timp nici să scrie, nici să privească. Dar cînd a ajuns ȋn staţiunea balneară, cunoscută şi frecventată cu asiduitate de bogaţii europeni, cerneala părea inepuizabilă ȋn a descrie ce era mai frumos, mai interesant, mai impresionant. Părea că toată Europa se adunase la un loc: „beau apă şi petrec cu mila Maicăi Preciste foarte bine. Altă dată această viaţă n-am petrecut. Priteşug cu mulţi grofi şi prinţi am făcut; de cîteva vreme au venit şi prinţipu de Corlandiia, adică Duca cu Ducheza; au făcut un bal foarte frumos, la care am fost şi eu poftit; am mîncat, am băut, am fost la joc pînă s-au sfîrşit. Am făcut prieteni, Hagiule (Constantin Hagi Pop, negustor din Sibiu), din toată lumea, de la Petersburg, din toate laturile, şi tot oameni mari, prinţipi, grofi, baroni şi cavaleri. Celor care le dă mîna a cheltui, aceia vin pe aici”. Mai mult de 800 de prinţi şi prinţese se aflau ȋn vara anului 1796 la băi şi mai cu toţi a „făcut priteşug” boierul oltean, purces tocmai de la Craiova să-i cunoască. 

Dacă Barbu Ştirbei este impresionat de societatea „europeană”, de oameni, de sociabilitate, arhimandritul Eufrosin Poteca este mai degrabă interesat de progres prin cunoaştere şi imitare. Bursier al Eforiei şcolilor din Bucureşti, Eufrosin Poteca este trimis, ȋn 1820, la Pisa, să studieze filosofia şi mai apoi la Paris (1825). Cînd revine ȋn ţară, ȋn discursul public rostit la şcoala de la Sfîntul Sava, pe 20 iulie 1827, Eufrosin Poteca propovăduiește luminarea prin ridicarea de școli pentru copiii norodului, slobozirea robilor ţigani şi construirea de universități, aşa cum se ȋntîmpla acolo ȋn Europa. Oare cît o să mai stăm „departe de fraţii noştri europeni” ȋşi ȋntreabă retoric auditoriul, format din domn, boieri, mitropoliţi, episcopi, părinţi şi elevi. Oare nu ştiţi că „ȋmpăraţii Europei apără şi ȋnmulţesc ştiinţele ȋn tot felul”, continuă provocarea părintele-profesor. „Noi românii strănepoţii slăviţilor romani n-am putea să ne mai ȋmprumutăm de la dînşii? Oare n-am avea mijloace de a ȋnvăţa, de a scrie, de a tipări ca şi dînşii?” O parte a auditoriului n-a prea apreciat entuziasmul „european” al profesorului de filosofie, ȋn frunte cu mitropolitul Grigorie, care i-a ȋntors spatele. Timpurile erau ȋnsă de partea profesorului de filosofie, dîndu-i dreptate atunci cînd profeţea că „ȋnţelepţii Europei hotărîseră cu ȋndrăzneală că politisirea neamului omenesc nu poate să se mai oprească şi să se ȋntoarcă iarăşi la barbarie”. 

Mulţi tineri au plecat la studii, alţii au plecat la băi şi spa, o parte doar ȋn călătorii de-a lungul şi de-a latul Europei, admirînd, cheltuind, chefuind. Unii vor fi rămas, considerînd biata Valahie şi săraca Moldovă nedemne de talentul şi iscusinţa lor. De la Paris, la 13 mai 1849, Mihail Kogălniceanu ȋi dădea o lecţie usturătoare (atît de necesară şi astăzi) fratelui său ce-i scria că s-a plictisit de Moldova, de prăfuitul tîrg al Iaşilor, unde „trîndăvea”, simţindu-se nefolositor, ignorant şi ignorat, dorind să fugă departe, departe... pînă la Paris şi să uimească lumea cu „geniul său neȋnţeles”. Iată ce-l ȋndemna: „Pentru noi, singurul loc unde putem ȋnsemna ceva este Moldova; acolo trebuie să ne silim să arătăm că sîntem ȋn stare de a face ceva. Cît despre Franţia, ţară plină de geniuri şi de talenturi, oameni ca tine şi ca mine mor de foame, iar nu cîştigă 12 galbeni pe lună, mai ales, ȋn ramul inteligenţei sau a artelor. De aceea, frate, curaj, ai nădejde ȋn tinereţea ta. Astăzi nu poţi face nimică, dar mîine poate vei putea. Şi, ȋn sfîrşit, cu toate greutăţile ţării, am convicţia că numai ȋn Moldova poţi şi pot a face ceva. Cît pentru folosul ce zici că poţi căpăta ȋn Paris, adică ȋnvăţătura, aceasta, dacă vei vroi, o poţi cunoaşte şi ȋn Moldova. Ştiinţa, astăzi, nu este un mister, tiparul a făcut-o universală”. Din exilul său parizian, Mihail Kogălniceanu depăşise de mult entuziasmul european pe care-l schimbase ȋn pragmatism progresist. Mai tînărul Alecu, rămas acasă cu babaca şi grijile moşiilor, suspina după poveşti mirifice pe care le aflase de prin gazete sau de la Sue şi ale sale Les Mystères de Paris

Şi astăzi admirăm Europa, şi am vrea să fie ca „acolo”. Dacă vom ȋncerca să şi facem ceva folositor, după cum ne ȋndeamnă Kogălniceanu, atunci va fi. Poate nu astăzi, dar cu siguranţă mîine.

Constanţa Vintilă este cercetătoare la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“ al Academiei Române. Cea mai recentă carte publicată este Changing Subjects, Moving Objects: Status, Mobility, and Social Transformation in Southeastern Europe, 1700-1850, Leiden, Brill, 2022.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

BT bt gif gif
Microbuz în flăcări pe un drum din Botoșani. Opt pasageri și șoferul s-au autoevacuat în ultima clipă
Un microbuz a luat foc, luni, 14 iulie, în timp ce se deplasa pe DN 29D, în județul Botoșani, la ieşirea din localitatea Truşeşti spre Ştefăneşti.
Dronă fluvială FOTO Captură jpg
Ucraina a prezentat o nouă dronă fluvială, capabilă să lanseze drone FPV
Forțele ucrainene vor avea la dispoziție o nouă dronă pentru misiuni de sabotaj. Supranumită „Ursula”, este proiectată pentru a fi lansată pe râuri și poate fi folosită atât în rol de dronă kamikaze, pentru a ataca ținte de suprafață, cât și ca platformă de lansare a dronelor de recunoaștere.
kiev g gif
Serviciul secret ucrainean a eliminat mai mulți agenți ruși suspectați de asasinarea unui colonel SBU la Kiev
Agenții serviciilor de informații ucrainene au ucis membri ai unei celule secrete rusești suspectate că l-ar fi împușcat mortal, săptămâna trecută, pe un colonel ucrainean, a anunțat SBU.
albert nbn foto facebook jpg
Albert NBN, după ce a înjurat România la „Beach, Please!”: „Sunteţi nişte bătrâni proşti care la copiii voştri le curg balele după noi”
Albert NBN, artistul care a înjurat România pe scena „Beach, Please!”, este vizat de o plângere penală pentru incitare la ură și ofensă adusă statului. „În primul rând, sunteţi nişte inculţi care nu ştiţi la ce mă refer”, le răspunde el celor care l-au criticat.
Edi Iordanescu (Facebook) jpg
Edi Iordănescu, primul trofeu la Legia Varșovia: românul a cucerit Supercupa Poloniei
Tehnicianul român a debutat în forță la gruparea poloneză.
Campionii de la Wimbledon (EPA) jpg
Jannik Sinner și Iga Świątek, campioni la Wimbledon, după un an agitat de dopaj
Italianul s-a impus în penultimul turneu de Grand Slam al anului.
JLo header jpg
Jennifer Lopez, bombă-sexy pe scenă! Și-a lăsat fanii mască la concert
Jennifer Lopez (55 de ani) a făcut senzație pe scena din Madrid, în a șasea seară a turneului său „Up All Night”, purtând un body strălucitor, decorat cu cristale, și cizme înalte asortate. e do
meteorit marte licitatie profimedia jpg
Cel mai mare meteorit marțian ajuns pe Pământ, scos la licitație pentru o sumă colosală!
Cea mai mare bucată de meteorit marțian descoperită vreodată pe Terra, cunoscută sub numele de NWA 16788, va fi scoasă la licitație miercuri de casa Sotheby’s din New York.
Mame minore
Șase adolescente însărcinate într-o comună din Maramureș, dintre care trei au absolvit doar clasa a VII-a. Zece nașteri din mame minore în 2024
După ce autoritățile din Maramureș au declarat că, într-o comună din județ, ar fi zeci de minore însărcinate, reprezentanţii unei comisii s-au deplasat în cartierul respectiv şi au descoperit că şase minore erau însărcinate, iar trei dintre acestea sunt eleve în clasa a VII-a.