Aceea┼či problem─â la al┼úii

Publicat în Dilema Veche nr. 234 din 7 Aug 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Rusia Arhive con´Čüscate La Moscova, un echipaj al mili┼úiei de circula┼úie a oprit automobilul ├«n care se deplasa fostul operator personal al lui Boris El┼ú├«n, fostul pre┼čedinte al Rusiei. Sub pretextul c─â vrea s─â cerceteze capota ruginit─â, s-a efectuat o perchezi┼úie ┼či ├«n portbagaj s-au g─âsit 600 de videocasete apar┼úin├«nd lui Alexandr Kuzne┼úov. Acesta presupune c─â autorit─â┼úile au fost ├«n┼čtiin┼úate prin mijloace specifice c─â e plimbat─â prin Moscova "arhiva pre┼čedintelui", altfel nu se explic─â apari┼úia unor persoane din For┼úele Speciale care au decis confiscarea materialului, sub acuza┼úia de "contrafacere". Kuzne┼úov spune c─â a luat casetele de Kremlin ca s─â le duc─â la un studio de film documentar unde lucreaz─â la un film intitulat provizoriu Ce a mai r─âmas din democra┼úie ├«n Rusia?. Casetele con┼úineau 10.000 de ore de material filmat cu El┼ú├«n ┼či persoanele din preajma lui, din anul 1989 p├«n─â ├«n 2000. "90% s├«nt materiale oficiale, primiri, discursuri, atacul ├«mpotriva Casei Albe la puciul din 1991, 10% - cadre care privesc via┼úa lui personal─â, s─ârb─âtoriri ├«n s├«nul familiei, un meci de tenis cu pre┼čedintele Coreei de Sud. Nu s├«nt materiale secrete, ele exist─â ┼či ├«n arhiva televiziunii, opt ani nimeni n-a fost interesat de aceste casete, dar ┼Ąs-a auzit├é┬╗ c─â se transport─â arhiva pre┼čedintelui ┼či situa┼úia a devenit interesant─â" - declar─â operatorul Kuzne┼úov. Probabil, lipsa de dorin┼ú─â a unor persoane importante de a fi rev─âzute ├«n anturajul lui El┼ú├«n a determinat perchezi┼úia ┼či confiscarea. Chiar, ce a mai r─âmas din democra┼úie ├«n Rusia? Polonia Vocea victimelor "Totu┼či, cele mai multe dintre documentele folosite ├«n studiul de fa┼ú─â nu apar┼úin victimelor (evreilor), ci criminalilor, ┼či ele au fost produse ├«n timpul procesului. Lucr├«nd cu asemenea materiale, trebuie s─â avem ├«n primul r├«nd ├«n vedere faptul c─â persoanele suspectate de a fi comis f─âr─âdelegi ┼či-ar putea dori, pe c├«t posibil, s─â-┼či minimalizeze rolul pe care l-au avut ├«n evenimentele cercetate. ┼×i-ar putea dori chiar s─â banalizeze chiar evenimentele. Nu trebuie uitat faptul c─â acuza┼úii nu s├«nt obliga┼úi prin lege s─â dezv─âluie adev─ârul ├«n declara┼úiile lor; iar martorii, de┼či jur─â s─â spun─â adev─ârul ┼či numai adev─ârul, pot avea o memorie selectiv─â a evenimentelor ┼či pot oferi r─âspunsuri lapidare la ├«ntreb─âri. Mai mult, ├«ntre m─ârturia verbal─â (f─âcut─â de un martor sau un inculpat) ┼či documentul redactat, pe care un istoric ├«l consult─â, exist─â o persoan─â intermediar─â (iar din acest punct de vedere procesul-verbal al anchetei se deosebe┼čte de jurnal sau de memorii, care pun cititorul ├«n contact direct cu sursa care le emite) - un anchetator, un judec─âtor, un avocat pledant sau un procuror care au alc─âtuit ┼či au produs documentul - care poate fi mai mult sau mai pu┼úin inteligent─â, informat─â sau dornic─â de a afla adev─ârul. De aceea, calitatea probelor str├«nse ├«n documentele ├«ntocmite ├«n timpul procesului depinde foarte mult, pentru un istoric, de inten┼úiile ┼či de gradul de aprofundare a investiga┼úiei, precum ┼či de felul ├«n care a fost organizat ┼či dirijat procesul ├«n sine. Chiar ┼či o parcurgere rapid─â a dosarului ├«ntocmit ├«mpotriva lui Ramotowski ┼či a complicilor s─âi dezv─âluie faptul c─â procesul a fost organizat ├«n grab─â. ┼×i aceasta ar putea fi o caracterizare mult prea indulgent─â, dat fiind faptul c─â ac┼úiunea judec─âtoreasc─â ├«mpotriva celor dou─âzeci ┼či doi de inculpa┼úi a fost ├«ncheiat─â ├«ntr-o singur─â zi: procesul a ├«nceput pe 16 mai 1949, la Tribunalul Districtual din Lomza, iar ├«n ziua urm─âtoare sentin┼úele au fost deja emise. Opt acuza┼úi au fost declara┼úi nevinova┼úi. J├â┬│zef Sobuta, judecat ├«n 1953, a fost, de asemenea, achitat." (Jan T. Gross, Vecini. Suprimarea comunit─â┼úii evreie┼čti din Jedwabne, Polonia. Capitolul Surse, Editura Polirom, 2002) Germania Fric─â ┼či indignare "Rolul Stasi ├«n Germania de Est era identic cu cel al altor organiza┼úii de poli┼úie secret─â din celelalte ┼ú─âri controlate de comuni┼čti: era instrumentul principal cu care partidul conduc─âtor - ├«n acest caz Sozialistische Einheitspartei (SED), adic─â Partidul Socialist Unit - ├«┼či p─âstra puterea. Fuseser─â f─âcute arest─âri ├«n mas─â ale adversarilor politici ai celor afla┼úi la putere, inclusiv ale comuni┼čtilor veterani care nu erau de acord cu politica actual─â. Se zvonea c─â aproximativ ┼čase ├«nchisori erau pline de zeci de mii de astfel de prizonieri politici. Germania de Est se transformase ├«ntr-un stat poli┼úienesc iar, din 1961, c├«nd a fost construit Zidul Berlinului, to┼úi cet─â┼úenii deveniser─â prizonierii statului. Datorit─â ├«nclina┼úiei comuni┼čtilor spre secretomanie ┼či fricii cet─â┼úenilor de poli┼úia secret─â, dovezile privind intensificarea oprim─ârii ie┼čeau la iveal─â cu aceea┼či greutate cu care ap─âreau ┼či cele privind conflictele din interiorul partidului. Totu┼či, dovezi ale opera┼úiilor spionajului est-german au ├«nceput s─â ias─â la suprafa┼ú─â mai des pe la ├«nceputul anilor ├ó┬Ç┬Ö50, c├«nd num─ârul spionilor aresta┼úi a crescut ca rezultat al ├«mbun─ât─â┼úirii metodelor contraspionajului vest-german. ├Än plus, cu ocazia dezert─ârii unei persoane din Ministerul Securit─â┼úii Statului, au fost dezv─âluite secretele opera┼úiilor. Cu toate acestea, ├«ntreaga amploare a terorii exercitate de Stasi asupra poporului german ┼či extinderea aparatului s─âu de spionaj au r─âmas ascunse p├«n─â la c─âderea Zidului Berlinului, pe 9 noiembrie 1989. Regimul comunist s-a pr─âbu┼čit la c├«teva s─âpt─âm├«ni dup─â aceea, iar organiza┼úia poli┼úiei politice s-a dezintegrat rapid. De┼či ofi┼úerii Stasi au ├«ncercat ├«n ultimul moment s─â distrug─â documentele incriminatorii, arhivele organiza┼úiei au fost salvate ├«n majoritate. Pe m─âsur─â ce secretele Stasi erau dezv─âluite, indignarea cet─â┼úenilor germani cre┼čtea tot mai mult." (John O. Koehler, Stasi - fa┼úa ascuns─â a poli┼úiei secrete est-germane, Editura Omega, 2001)

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.