Acasă, în mediul virtual

Doru CĂSTĂIAN
Publicat în Dilema Veche nr. 855 din 27 august - 2 septembrie 2020
Acasă, în mediul virtual jpeg

Mediul virtual ne transformă în soldaţi, în luptători ai tuturor cauzelor, în true believers ocazionali. În mediul virtual, acolo unde ne simţim tot mai acasă decît acasă, trebuie să răspunzi repede dacă crezi în COVID-19, în oculta mondială sau în educaţia online. Iar credinţa ta e bine să nu fie cu lumini şi umbre. Educaţia digitală trebuie să fie răul absolut sau paradisul pedagogiei. Nimeni nu are timp de ezitările tale.

Aşa cum ne-a luat pe nepregătite, şcoala online a fost în primăvară un semieşec previzibil. Impresia generală a fost de improvizaţie şi confuzie, şi pe reticenţa multor părinţi faţă de educaţia online se bazează acum – după părerea mea, absolut imprudent – scenariile maximaliste de revenire la şcoală în septembrie. Chiar dacă acum există motive să credem că lucrurile ar putea fi mai bune: s-au făcut eforturi pentru formarea cadrelor didactice, de bine, de rău dispozitive electronice vor ajunge măcar la o parte dintre cei care au nevoie, există deja o experienţă din care se poate învăţa etc.

Dar ce anume este virtualul şi cum modelează şi influenţează el profund învăţarea? Prea rar am văzut încercări de a teoretiza această chestiune fundamentală, ceea ce ar fi important chiar dacă nu prea pare că am avea timp de teoretizări. Istoric vorbind, virtualul este o extensie firească a mediului unei specii hipersociale şi curioase. Oamenii trăiesc printre semeni şi sînt singurele fiinţe care preiau în comunităţile lor fiinţe imaginare sau dispărute. Oamenii pomenesc morţii, vorbesc cu ei, au prieteni imaginari şi, la nevoie, pot estompa firesc graniţa dintre real şi imaginar. Virtualul, care nu este nici real, nici imaginar, reprezintă, din acest punct de vedere, încă o prelungire care diversifică şi adînceşte experienţa umană. Este un spaţiu multimodal, neomogen, imersiv, un spaţiu care te pune în criză şi te somează permanent să iei decizia bună, în care fiecare pată de lumină duce cu sine o umbră corespondentă: implicare, dar şi pasivitate, activism luminat, dar şi fanatism, cosmpolitism, dar şi tribalism. Din punctul meu de vedere, acestea fiind condiţiile, sarcina fundamentală a pedagogiei devine aceea de a forma şi cultiva discernămîntul. Desigur, putem vedea numai ceea ce ne place. Avantajele (deloc puţine) ale mutării fie şi parţiale a proceselor educaţionale în online sau neajunsurile, la fel de evidente. Dar noi, pedagogii, tocmai parte din acest vîrtej polarizant nu trebuie să fim.

Lumile digitale sînt, într-un mod fără precedent, medii disruptive, adînc transformatoare. După cum am spus, într-un anume sens, ele nu fac decît să continue tendinţele inerente modernităţii: fragmentarea, nişarea, colajul, instantaneul, vitezele duse la limite, la care se adaugă angrenajele trans- şi cvasi-umane. Putem să deplîngem faptul că nativii digitali găsesc tot mai dificile lucrurile care ne-au format pe noi, dar nu trebuie să uităm că fiecare generaţie, de la revoluţia industrială încoace, a fost tot mai angajată în spiritul pe care lumile virtuale îl exhibă acum. Am citit mult ca adolescent, dar Tolstoi şi Thoman Mann erau deja şi pentru mine lecturi ceva prea molcome, greu prizabile, ca din altă lume. Găsesc plictisitor Instagram-ul şi de-a dreptul obositor TikTok-ul, dar n-am avut niciodată răbdarea de a vedea pînă la capăt 2001: o odisee spaţială. Deplîng dispariţia slow-thinking în mediul supernarcisic şi hiperreactiv al reţelelor de socializare, dar nu pot să nu văd că, în relaţie cu generaţia bunicilor mei, gîndirea şi viaţa mea nu mai erau deloc slow. Nu, nu vreau să argumentez că nu trebuie să ne temem de nimic. Părţi importante din umanitatea noastră se pot aliena iremediabil în mediul online. Tocmai pentru că acest pericol există, pedagogii trebuie să-şi regăsească vocaţia de păstrători, de martori, de filosofi ai schimbării.

Articolul meu ar putea părea un exemplu limpede de pieptănat cînd ţara arde. Eu cred însă ferm că practica noastră debilă şi deciziile noastre în general proaste (din punct de vedere administrativ şi nu numai) în educaţie se datorează în bună parte lipsei disponibilităţii şi obişnuinţei de a gîndi profund, de a găsi temeiurile şi principiile adînci a ceea ce facem. Pe termen scurt, sigur că trebuie rezolvate problemele stringente: formarea profesorilor, dotarea cu dispozitive şi conexiuni de Internet a celor care au nevoie, ergonomia contactului necesar dintre învăţărea clasică şi cea digitală. Dacă însă, pe termen lung, ele nu vor fi aşezate pe fundaţia corectă, într-o construcţie limpede de la bază pînă la vîrf, nu vom avea decît încă o risipă regretabilă şi un vagabondaj steril prin deşertul în care ne învîrtim de atîta timp.

Doru Căstăian este profesor de filosofie și științe socio-umane, publicist, traducător. A fost distins cu titlul de profesor MERITO 2018, în cadrul unui proiect de recunoaștere a excelenței în educație.

Foto: wikimedia commons

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Irina Rimes, foto Instagram jpg
Imagini de colecție cu Irina Rimes la 20 ani. Cum arăta artista pe vremea când nu era atât de cunoscută
În anul 2012, Irina Rimes participa la emisiunea care urma să îi schimbe viața - Fabrica de Staruri, concurs unde a ajuns până în finală și i-a adus popularitatea în Republica Moldova. Artista avea pe atunci 20 de ani, un look diferit față de cel de acum și multe visuri.
Intervenții în Sinaia, în urma fenomenelor meteorologice extreme (© Ministerul Culturii)
Ministerul Culturii: Intervenții în Sinaia, în urma fenomenelor meteorologice extreme
Ministerul Culturii a anunțat că, prin Direcția Județeană pentru Cultură Prahova și Institutul Național al Patrimoniului (INP), continuă monitorizarea și intervențiile în zona Sinaia, în urma fenomenelor meteorologice extreme care au afectat patrimoniul cultural din localitate și împrejurimi.
featured image jpg
Cele mai populare sisteme de pariere la baccarat: Martingale, Flat bet, 1-3-2-6
Cele mai populare sisteme de pariere la baccarat: Martingale, Flat bet, 1-3-2-6.
Tanczos Barna, fb jpg
Tanczos Barna: „Presiunea pe calendarul pe care l-am implementat a venit de la Bruxelles. Am fost foarte aproape să pierdem fonduri europene”
România a fost aproape de o procedură de suspendare a fondurilor europene, a subliniat marți, Tanczos Barna.
mobile 2563782 1280 jpg
„Brainrot”, fenomenul periculos care afectează tot mai multe persoane. Ce se întâmplă cu creierul generației TikTok
Tot mai prezent în discursul public și academic, termenul „brainrot”, tradus liber ca „putrezirea creierului”, a depășit granițele glumelor din mediul online și a devenit un fenomen serios de interes global.
sarcina, foto shutterstock jpg
Dieta recomandată de nutriționist femeilor care își doresc să rămână însărcinate. Lista cu alimente care susțin fertilitatea
Alimentația are un rol esențial în fertilitate, iar femeile care își doresc să rămână însărcinate sunt încurajate să consume alimente bogate în nutrienți care susțin echilibrul hormonal și sănătatea sistemului reproducător. Dacă îți dorești să devii mamă, ține cont de recomandările nutriționistului!
Sorin Bochis FB jpg
Cine era bărbatul mort în accidentul aviatic din Orăștie. Acum șapte ani, avionul pilotat de el s-a ciocnit cu un altul
Bărbatul mort în accidentul aviatic produs marți, 15 iulie, în Orăștie, este Sorin Mihail Bochiș, unul dintre cei mai versați piloți din Timișoara, care, în urmă cu șapte ani ,a mai trecut printr-un accident teribil
acba5452 ccb2 4ca2 a604 10eba3932977 jpeg
Ce preferă românii în 2025 pe Litoral. Ce unități de cazare au succes în acest sezon
„Nu doar locația contează, ci și experiența completă a turistului”. Este sintagma după care se conduc cei de la IRI Travel și care i-a transformat în emblema pieței de vacanțe pentru litoralul românesc și bulgăresc. În sezonul de vară 2025 este la modă stațiunea Olimp
foto1 scumpiri copy jpg
Românii se pregătesc pentru valul de scumpiri din august. Produsele care vor suferi majorări importante
Majorarea TVA de la 1 august, dar și a accizei la carburanți, alături de facturile mai mari la energia electrică plătite de agenții economici, vor avea efecte rapide în piață.