A doua alfabetizare a României

Publicat în Dilema Veche nr. 286 din 7 Aug 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cînd ajungi în Şimian, te impresionează din capul locului casele, curăţenia, sentimentul că eşti deja "dincolo". Curţile sînt îngrijite, pietruite, pline de flori. Aranjamentele florale sînt de altfel peste tot, la îmbinare de drumuri, la ferestrele caselor, pe străzi. Străzile sînt şi ele tivite, elegant, cu trotuare " primarul ar fi zis că, din cauza traficului intens, trebuie musai o minimă protecţie pentru copiii din sat. Aşa că a făcut trotuare. La graniţa cu Ungaria, satul pare a aparţine unor oameni cu stare. Nu este însă aşa " după cum avea să ne spună însuşi primarul. De profesie constructor, Balasazi Jozsef este primar aflat la al cincilea mandat. Oamenii îl aleg, pentru că, spun ei, este omul care "tace şi face". Gîndeşte în maghiară, simte româneşte. De ce n-aţi plecat? " întreb, aflînd că după Revoluţie mulţi maghiari din zonă au urmat calea exodului, primarul însuşi avînd rude în Ungaria. Replica "Păi, sînt român…" mi-a confirmat ce auzisem înainte de a-l cunoaşte: e un primar care gîndeşte în maghiară şi simte româneşte. "Încercăm" " spune primarul, cu modestia omului care într-adevăr tace şi face, "să ne descurcăm. Ce dorim noi e o schimbare în bine", mai mărturiseşte, povestind de vremurile grele care au bîntuit pe aici la începutul anilor ’90. "Dacă aş putea să vă arăt ce a fost pe vremuri şi cîte lucruri s-au schimbat de atunci… pare ceva întîmplat cu secole în urmă. Aveam tot felul de probleme economice, de infrastructură, n-aveam apă, telefon, drum, n-aveam nimic." În timp însă, mobilizaţi de Primărie, oamenii s-au apucat să-şi facă singuri un drum. (Metaforic şi ad litteram). Cît despre celebra "n-avem ce face, statul nu ne dă", primarul are o nouă interpretare: "Statul îţi dă doar dacă ştii să ceri. Aici sînt mulţi oameni dornici să se implice. Nu sînt bogaţi, sînt însă foarte harnici şi prin dorinţa lor de schimbare, am reuşit şi ştiu că vom reuşi încă şi mai multe. Fără ei n-aş fi putut face nimic". În contextul dorinţei de modernizare, a apărut şi proiectul "Economia bazată pe Cunoaştere". Primarul povesteşte că imediat ce au aflat despre ce este vorba, n-au mai stat pe gînduri. "Internetul oferă acces la informaţie, iar informaţia, acces la dezvoltare." " a fost deviza, după care s-a făcut un proiect, s-a cîştigat acest proiect, au urmat angajările şi amenajările pentru noul Centru PAPI " Punctul de Acces Public la Internet. "Calculatoarele? Ne sînt folositoare problemelor de zi cu zi. Pentru Primărie, faptul că ne putem informa mai rapid şi că putem accesa mai multe programe în timp mai scurt. De exemplu, acum avem depus un proiect transfrontalier. Dorim să construim un drum între două localităţi, între satul nostru şi satul cu care sîntem înfrăţiţi, Bagamer. Am găsit pe Internet toate informaţiile pentru realizarea acestui proiect, iar acum sîntem deja propuşi pentru finanţare." Despre beneficiile proiectului povesteşte şi Alexandru Ciorba, actualul manager al Centrului Papi. De profesie arheolog, a predat istoria, fiind şi bibliotecar. "Timp de 8 ani biblioteca a fost la pămînt, nu exista nici un fel de inventar, nu pot spune că aveam cititori, doar vizitatori. Nu ştiam nici ce cărţi există." Cînd a ajuns bibliotecar, primul lucru pe care l-a făcut a fost să inventarieze fondul de carte. "Aveam un laptop şi timp de şase luni, în fiecare după-amiază am făcut o bază de date. De atunci, am ajuns la peste 300 de persoane înscrise, dintre care peste 100 sînt aici zilnic." Pînă la inaugurarea Centrului PAPI, Internetul exista doar la Primărie. Acum însă… "utilizările sînt multiple. În general, le folosesc tinerii, în timpul şcolii, îşi rezolvă temele, dar şi profesorii care îl văd ca pe o oportunitate de a se instrui, de a fi conectaţi la restul lumii. Sînt profesori, care mi-au fost mie profesori, şi care acum au să înveţe să folosească computerul." Despre interesul elevilor pentru Internet, Gazsi S

Mîntuirea biogeografică jpeg
Azi, cu gîndul la mîine
Preocuparea pentru sustenabilitate are, în tot cazul, o natură problematizantă, interogativă, deschisă, care nu poate decît să placă „omului cu dileme”.
Green office space jpg
Despre sustenabilitate, azi
Consumul sustenabil nu presupune, implicit, o renunțare la consum, ci presupune, mai degrabă, o schimbare a comportamentului consumatorilor
p 14 Uzina electrica Filaret WC jpg
Electrificarea Bucureștiului
Orașul București a fost iluminat succesiv cu: lumînări de seu, păcură, uleiuri grele, petrol și electricitate.
Construction workers raising power lines   DPLA   fd565d9aa7d12ccb81f4f2000982d48a jpg
Uzina de Lumină – o istorie de peste un secol
Drept urmare, Uzina de Lumină a continuat să funcționeze doar ocazional, în caz de avarii în sistem, pînă în 1973, cînd, după 74 ani, și-a încheiat definitiv funcționarea.
p 10 jpg
În numele generațiilor viitoare
Cum privim spre generațiile viitoare?
p 12 WC jpg
Monahismul. Sustenabilitatea perenă
Tensiunile legate de ceea ce numim acum sustenabilitate și reziliență au existat dintotdeauna, fără îndoială.
p 11 BW jpg
Sfîrșitul războiului cu natura
Tăiem păduri în timp ce aducem în țară și îngropăm sau ardem mii și mii de tone de deșeuri.
marius jpg
Ecranul vieții noastre
Era anul 1923 cînd un imigrant rus, pe nume Vladimir K. Zworykin (1888-1982), angajat al unui centru de cercetare american din Pittsburg, a patentat iconoscopul, prima cameră de televiziune electronică.
p 10 Truta WC jpg
Mica/marea istorie a TVR
Un tezaur fabulos, aș zice, o adevărată mină de aur pentru cineva care s-ar încumeta să scrie o istorie extinsă a televiziunii din România.
p 11 Preutu jpg
„Televiziunea nu trebuie concurată, trebuie folosită”
Cultul personalității liderului se resimțea și în cele două ore de program TV difuzate zilnic.
Family watching television 1958 cropped2 jpg
p 13 Negrici jpg
Ecranism și ecranoză
Din nou, patologia ecranozei. Se întrevede oare vreun leac pentru această psihoză de masă?
p 14 Ofrim jpg
Cutia cu spirite
La începuturile cinematografiei, spectatorii nu suportau să vadă prim-planuri cu fețe de oameni, cu mîini sau picioare.
p 15 Wikimedia Commons jpg
Artă cu telecomandă sau jocurile imaginii
Arta strînge în jurul ei, dar o face pe teritoriul ei, în condițiile ei. Pentru lucrarea de artă fundalul e muzeul, galeria, biserica, cerul liber; pentru televizor, e propria ta amprentă, intimă și unică.
E cool să postești jpeg
O oglindă, niște cioburi
Pe de altă parte, blamînd lipsa de valori și societatea pervertită, nu vorbim și despre o comoditate a pesimismului?
p 10 WC jpg
Pe vremea mea, valoarea n-avea număr!
Valoarea mea s-a redus deodată la impactul asupra „bateriei“ corpului unui om.
p 11 jpg
„Privatizarea” valorilor: o narațiune despre falșii campioni ai bunului-simț
Mulți cred că generația mea e anomică. Nu e adevărat, și pe noi ne ajută istoria, în felul nostru.
p 12 Ofelia Popii in Faust adevarul ro jpg
„Nu mai avem actorii de altădată.” Avem alții!
O să ajungeți la concluzia mea: nu mai avem actorii de altădată, avem alții!
Photograph of young people working inside of an office, Clarkesville, Habersham County, Georgia, 1950   DPLA   0bad432e7cd39b19c5d20e318441d7f2 004 jpeg
Despre aparenta lipsă a valorilor
Nu (prea) știm cum va arăta sistemul de valori al lumii de mîine. E însă bine de știut că va fi altfel.
p 14 WC jpg
Privește cerul!
Acolo, în cerul inimii, merită să fie rînduiți eroii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Dorințe, vocații, voințe și realități
În orice caz, una dintre concluzii ar fi și că întotdeauna e bine să fii foarte atent la ceea ce-ți dorești.
p 10 Facultatea de Drept WC jpg
Vocație
Uneori, așa e, prea tîrziu. Dar este vorba, pînă la urmă, de misterul vieții, de farmecul ei, ar zice unii, de pariul care este ea însăși, ar zice alții. E viața.
p 11 Cabana Podragu WC jpg
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare?
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? Gunoier. Trebuie să recunosc că rima cu rentier.
p 12 sus jpg
Apele care dorm. Despre conversie-reconversie profesională şi nu numai
Evident, mi-am pus ȋntrebarea ce s-ar fi ȋntîmplat cu mine, cu cariera şi destinul meu dacă rămîneam inginer.

Adevarul.ro

image
Destinul trist al Prinţesei Aiko a Japoniei, numită „Cea mai singură prinţesă din lume"
Fiica Împăratului Naruhito trăieşte izolată şi, deşi unii cred că are o existenţă privilegiată, viitorul nu sună bine, în niciuna dintre variantele acceptate de Palat.
image
Un șofer care a sărit la bătaie cu bâta, pus la respect de victimă VIDEO
În baza datelor strânse de polițiști, șoferul a fost reţinut, urmând a fi prezentat magistraţilor cu propunere legală.
image
Cele mai bune trei alimente pe care să le consumi dimineața. Sunt sățioase și nutritive
Micul dejun nu este o masă obligatorie, nu este necesară tuturor. De fapt, e chiar mai indicat să sari peste micul dejun decât să consumi ceva nesănătos. Ideal este să începi ziua cu ceva ușor, nutritiv și sățios.

HIstoria.ro

image
Apogeul și căderea lui Ernest Urdăreanu, favoritul regelui Carol al II-lea
Odată cu sfârșitul domniei Regelui Carol al II-lea, și-au pierdut pozițiile de la Curte și marii săi demnitari. Urdăreanu însă a fost singurul dintre aceștia ales de fostul suveran pentru a-l însoți într-un exil care s-a dovedit definitiv.
image
Prosecco și Macarons, două produse care au cucerit întreaga lume și altele din bucătarie
Radio România Cultural și Revista Historia, prin vocea Danielei Ivanov, vă aduc un proiect cultural inediat „Povești parfumate”.
image
Mândria națională – arma Ucrainei în război
Războiul declanșat de Vladimir Putin a arătat și o componentă importantă a relațiilor internaționale în secolul al XXI-lea, una a cărei vizibilitate a fost, până acum, scăzută, deoarece nimeni nu se mai aștepta la existența vreunui conflict armat pe teritoriul european.