30 de ani " generația de sacrificiu?

Mălina VOICU
Publicat în Dilema Veche nr. 273 din 7 Mai 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Pentru a găsi răspunsul la întrebare, încerc să fac un exerciţiu de imaginaţie şi să îmi închipui cum ar fi arătat viaţa celor născuţi la finele anilor ’70, dacă în 1989 nu am fi trăit o schimbare de regim politic. Ce ar fi fost cel care este acum manager la o companie multi-naţională sau un psiholog? Dar medicul tînăr cum ar fi lucrat? În lumea gri, din spatele Cortinei de Fier, răspunsul ar fi probabil uşor de ghicit: tînărul manager ar fi fost un contabil sau economist obscur într-o întreprindere de stat, psihologul ar avea altă ocupaţie, iar medicul ar fi fost un stagiar la ţară. Viaţa celor trei ar fi arătat altfel, cu traiectorii profesionale mai predictibile poate, însă lipsite de prea multe oportunităţi şi de posibilitatea de a alege. Sistemul totalitar controla îndeaproape vieţile tuturor cetăţenilor. La sfîrşitul fiecărui ciclu educaţional, "sistemul" era foarte eficient în a controla şi orienta vieţile individuale. Cei capabili să meargă mai departe (la liceu sau facultate, după caz) făceau acest lucru, iar ceilalţi erau repartizaţi, în funcţie de nevoile societăţii, în diverse locuri de muncă. Nu contau prea mult voinţa personală, abilităţile sau constrîngerile de ordin individual, "interesul social" prima în faţa celui individual. Mai devreme sau mai tîrziu, traiectoria fiecărui individ era hotărîtă de sistem şi soarta individuală era decisă de sistemul repartiţiilor de care nu putea să scape nimeni. Avantajul sistemului rezida în faptul că nimeni nu rămînea pe dinafară, toţi cei capabili să muncească primind un loc de muncă şi o serie de beneficii sociale asociate statutului de om al muncii (locuinţă de la stat, bilete la odihnă prin sindicat şi masă la cantina întreprinderii). Nu existau şomeri şi oficial nu existau nici oameni săraci, însă puţini erau cei care puteau să aleagă asupra traiectoriei individuale. Căderea comunismului a adus după sine o creştere a oportunităţilor şi alternativelor oferite indivizilor, precum şi o multiplicare o riscurilor sociale. Scăpaţi de constrîngerile impuse de o societate totalitară, tinerii au avut posibilitatea de a alege nestingheriţi în viaţa profesională şi în cea personală. Nomenclatorul meseriilor s-a îmbogăţit considerabil în ultimii douăzeci de ani şi a apărut o serie de profesii la care nici nu visam în anii ’80, precum cea de broker, psiholog sau de agent imobiliar. Fiecare este liber să îşi aleagă profesia care îi place, să muncească unde vrea şi să îşi schimbe locul de muncă atunci cînd doreşte. Există şi o parte goală a paharului. Nu toată lumea beneficiază în mod egal de libertatea de alegere pe care o oferă noua ordine socială. Tranziţia are cîştigători şi perdanţi. Studiile arată că tinerii se numără mai degrabă printre cîştigători, în timp ce vîrstnicii fac parte mai degrabă din a doua categorie. Generaţiile vîrstnice au trăit cea mai mare parte a vieţii lor într-un alt tip de societate şi sînt mai puţin deprinşi cu democraţia şi economia de piaţă, de asemenea, capacitatea de învăţare şi adaptare este una mai scăzută, pe măsură ce înaintăm în vîrstă. În consecinţă, generaţiile respective sînt mai puţin pregătite să beneficieze de oportunităţile oferite de schimbarea socială postcomunistă. Cei născuţi la finele anilor ’70 aveau în 1989 în jur de 10 ani. Amintirile lor legate de sistemul comunist se reduc la costumul de pionier şi la bomboanele cubaneze pe care le primeau de sărbători. Ei şi-au petrecut cea mai mare parte a vieţii de pînă acum într-o societate caracterizată de oportunităţi şi riscuri multiple, fiind mult mai bine pregătiţi să fructifice şansele şi să facă faţă riscurilor care există într-o societate de tip capitalist. Vîrsta prezintă un atu în sine, pentru că le conferă o capacitate de adaptabilitate mai mare. În rîndul celor care au acum 30 de ani găsim mai degrabă "cîştigători" ai tranziţiei, oameni care au poziţii sociale bune şi au adoptat un mod de gîndire de tip modern şi postmodern. Cei de 30 de ani sînt mai degrabă suporteri ai democraţiei şi ai economiei de piaţă, sînt mai toleranţi şi mai deschişi în faţa diversităţii stilurilor de viaţă. Ei sînt mai aproape de Europa şi reprezintă un pilon important al integrării europene a României. Revin la întrebarea din titlu, este acesta o generaţie de sacrificiu? Răspunsul este mai degrabă nu. Este o generaţie care a beneficiat de şansele oferite de schimbarea socială majoră produsă la începutul anilor ’90, dar care a trebuit să descopere singură răspunsurile la multe dintre dilemele tranziţiei, în lipsa unei experienţe acumulate la nivel social.

Mîntuirea biogeografică jpeg
Azi, cu gîndul la mîine
Preocuparea pentru sustenabilitate are, în tot cazul, o natură problematizantă, interogativă, deschisă, care nu poate decît să placă „omului cu dileme”.
Green office space jpg
Despre sustenabilitate, azi
Consumul sustenabil nu presupune, implicit, o renunțare la consum, ci presupune, mai degrabă, o schimbare a comportamentului consumatorilor
p 14 Uzina electrica Filaret WC jpg
Electrificarea Bucureștiului
Orașul București a fost iluminat succesiv cu: lumînări de seu, păcură, uleiuri grele, petrol și electricitate.
Construction workers raising power lines   DPLA   fd565d9aa7d12ccb81f4f2000982d48a jpg
Uzina de Lumină – o istorie de peste un secol
Drept urmare, Uzina de Lumină a continuat să funcționeze doar ocazional, în caz de avarii în sistem, pînă în 1973, cînd, după 74 ani, și-a încheiat definitiv funcționarea.
p 10 jpg
În numele generațiilor viitoare
Cum privim spre generațiile viitoare?
p 12 WC jpg
Monahismul. Sustenabilitatea perenă
Tensiunile legate de ceea ce numim acum sustenabilitate și reziliență au existat dintotdeauna, fără îndoială.
p 11 BW jpg
Sfîrșitul războiului cu natura
Tăiem păduri în timp ce aducem în țară și îngropăm sau ardem mii și mii de tone de deșeuri.
marius jpg
Ecranul vieții noastre
Era anul 1923 cînd un imigrant rus, pe nume Vladimir K. Zworykin (1888-1982), angajat al unui centru de cercetare american din Pittsburg, a patentat iconoscopul, prima cameră de televiziune electronică.
p 10 Truta WC jpg
Mica/marea istorie a TVR
Un tezaur fabulos, aș zice, o adevărată mină de aur pentru cineva care s-ar încumeta să scrie o istorie extinsă a televiziunii din România.
p 11 Preutu jpg
„Televiziunea nu trebuie concurată, trebuie folosită”
Cultul personalității liderului se resimțea și în cele două ore de program TV difuzate zilnic.
Family watching television 1958 cropped2 jpg
p 13 Negrici jpg
Ecranism și ecranoză
Din nou, patologia ecranozei. Se întrevede oare vreun leac pentru această psihoză de masă?
p 14 Ofrim jpg
Cutia cu spirite
La începuturile cinematografiei, spectatorii nu suportau să vadă prim-planuri cu fețe de oameni, cu mîini sau picioare.
p 15 Wikimedia Commons jpg
Artă cu telecomandă sau jocurile imaginii
Arta strînge în jurul ei, dar o face pe teritoriul ei, în condițiile ei. Pentru lucrarea de artă fundalul e muzeul, galeria, biserica, cerul liber; pentru televizor, e propria ta amprentă, intimă și unică.
E cool să postești jpeg
O oglindă, niște cioburi
Pe de altă parte, blamînd lipsa de valori și societatea pervertită, nu vorbim și despre o comoditate a pesimismului?
p 10 WC jpg
Pe vremea mea, valoarea n-avea număr!
Valoarea mea s-a redus deodată la impactul asupra „bateriei“ corpului unui om.
p 11 jpg
„Privatizarea” valorilor: o narațiune despre falșii campioni ai bunului-simț
Mulți cred că generația mea e anomică. Nu e adevărat, și pe noi ne ajută istoria, în felul nostru.
p 12 Ofelia Popii in Faust adevarul ro jpg
„Nu mai avem actorii de altădată.” Avem alții!
O să ajungeți la concluzia mea: nu mai avem actorii de altădată, avem alții!
Photograph of young people working inside of an office, Clarkesville, Habersham County, Georgia, 1950   DPLA   0bad432e7cd39b19c5d20e318441d7f2 004 jpeg
Despre aparenta lipsă a valorilor
Nu (prea) știm cum va arăta sistemul de valori al lumii de mîine. E însă bine de știut că va fi altfel.
p 14 WC jpg
Privește cerul!
Acolo, în cerul inimii, merită să fie rînduiți eroii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Dorințe, vocații, voințe și realități
În orice caz, una dintre concluzii ar fi și că întotdeauna e bine să fii foarte atent la ceea ce-ți dorești.
p 10 Facultatea de Drept WC jpg
Vocație
Uneori, așa e, prea tîrziu. Dar este vorba, pînă la urmă, de misterul vieții, de farmecul ei, ar zice unii, de pariul care este ea însăși, ar zice alții. E viața.
p 11 Cabana Podragu WC jpg
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare?
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? Gunoier. Trebuie să recunosc că rima cu rentier.
p 12 sus jpg
Apele care dorm. Despre conversie-reconversie profesională şi nu numai
Evident, mi-am pus ȋntrebarea ce s-ar fi ȋntîmplat cu mine, cu cariera şi destinul meu dacă rămîneam inginer.

Adevarul.ro

image
„Capra cu trei iezi“, locul 1 pe Netflix. Publicul fie îl iubește, fie îl urăște: „Un film ce n-ar fi trebuit să existe“ FOTO
La fel ca alte pelicule românești lansate pe platforma de streaming, producția horror „Capra cu trei iezi“ a împărțit telespectatorii în două tabere.
image
Iubirile Principesei Margareta: un student socialist și un actor
Principesa Margareta împlinește la 26 martie vârsta de 74 de ani. Fiica cea mare a regelui Mihai I a avut două mari iubiri în viață: Gordon Brown, cel care avea să devină prim-ministru și actorul Radu Duda, cu care s-a căsătorit.
image
„Regele criptomonedelor”, răpit și torturat după ce și-a înșelat investitorii cu 29 de milioane de dolari
Aiden Pleterski, în vârstă de 23 de ani, care s-a autoproclamat „regele criptomonedelor din Canada” a fost răpit și torturat, după ce și-ar fi înșelat investitorii cu 29 milioane de dolari, relatează Daily Mail.

HIstoria.ro

image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.
image
Cauza morții lui Ludwig van Beethoven, dezvăluită de un studiu ADN / VIDEO
Examinarea unor mostre de ADN, extrase din câteva șuvițe de păr ale lui Ludwig van Beethoven, a dezvăluit cauza morții legendarului compozitor german.
image
Aventurile lui Landolfo Rufolo, un bancher medieval imaginat de Boccaccio
Deşi Landolfo este un personaj fictiv, numele familiei este cât se poate de real, Rufolo fiind, pe la 1280, una dintre cele mai bogate familii din sudul Italiei.