3 ore de pace, 6 zile de r─âzboi, 5 decenii de tensiuni

George GÎLEA
Publicat în Dilema Veche nr. 693 din 1-7 iunie 2017
3 ore de pace, 6 zile de r─âzboi, 5 decenii de tensiuni jpeg

Era ├«ntr-o mar╚Ťi c├«nd am ajuns ├«n Tel Aviv. Se f─âceau deja preg─âtiri pentru Yom Haatzmaut (Ziua Independen╚Ťei), iar cerul era br─âzdat de zeci de avioane militare. Cu dou─â zile ├«nainte, patru persoane fuseser─â r─ânite ├«ntr-un atentat, ├«n zona turistic─â din apropierea unui hotel de pe faleza Tel Avivului de un t├«n─âr palestinian de doar 18 ani, cu un cu╚Ťit. La ├«nceputul acestei veri se ├«mplinesc 50 de ani de la R─âzboiul de 6 zile.

Zidul

Sîntem la intrarea în Ierusalimul Vechi, la poarta Jaffa. În spatele meu, la cîteva zeci de metri în vale, a fost linia frontului, acum 50 de ani.

Cobor pe aleea David și mai departe pe Hashal Shelet, spre zidul de Vest. În partea dreaptă se întinde mai întîi Cartierul Armean, apoi cel Evreiesc. În stînga, Cartierul Creștin, iar mai jos, Cartierul Musulman.

La Zidul Pl├«ngerii s├«nt sute de oameni. Mul╚Ťi dintre ei se roag─â. Al╚Ťii fac poze. ├Ämi atrage aten╚Ťia un grup de vreo 30 de b─âie╚Ťi de liceu. S-au prins ├«ntr-o hor─â ╚Öi c├«nt─â ÔÇ×HatikvaÔÇť (Imnul Israelului. ├Än rom├ón─â s-ar traduce prin Speran╚Ť─â). Intru ├«n vorb─â cu ei ╚Öi aflu c─â s├«nt din Argentina.

ÔÇ×R─âzboiul de 6 zile este foarte important pentru c─â ne arat─â cum am reu╚Öit s─â supravie╚Ťuim, ├«n fa╚Ťa unor oameni care ├«╚Öi doreau s─â ne distrug─â. Prin aceast─â victorie am ar─âtat lumii, atunci, c─â Israelul nu este o ╚Ťar─â slab─â!ÔÇť, ├«mi spune Emilio. Nu are mai mult de 16 ani ╚Öi, chiar dac─â locuie╚Öte la 13.000 de kilometri distan╚Ť─â, apartenen╚Ťa sa la Israel, la cultura ╚Öi istoria poporului s─âu este profund─â.

Las ├«n urm─â Zidul Pl├«ngerii ╚Öi pe tinerii care c├«nt─â Hatikva, av├«nd toat─â via╚Ťa ├«nainte. E ├«nc─â nevoie de speran╚Ť─â pentru pace.

Scurta istorie a p─âcii

Str─âbat Sectorul Evreiesc din Ierusalimul Vechi ╚Öi ├«ncerc s─â-mi imaginez cum ar─âta ├«n 1948, dup─â ce a fost distrus. Atacul a venit din ╚Ť─ârile arabe vecine, la doar trei ore de la declararea Independen╚Ťei Israelului, de c─âtre David Ben Gurion, la 14 mai.

Dup─â c├«╚Ťiva pa╚Öi, ╚Öirul g├«ndurilor se opre╚Öte la Campania din Sinai. Israelul decide s─â se retrag─â din teritoriul cucerit, l─âs├«nd locul C─â╚Ötilor Albastre ale ONU. Acestea urmau s─â garanteze libertatea navelor israeliene de a trece prin Str├«mtoarea Tiran. Traseul era ╚Öi este unul important. Din Golful Aqaba, se trece ├«n Marea Ro╚Öie, apoi ├«n Oceanul Indian.

Aflat la conducerea Egiptului, t├«n─ârul ofi╚Ťer Gamal Abdel Nasser ├«╚Öi dorea ├«nl─âturarea trupelor de men╚Ťinere a p─âcii din Sinai ╚Öi ob╚Ťine un acord din partea ONU, ├«n acest sens, ├«n mai 1967.

Tensiunile erau deja la nivel maxim, iar războiul părea iminent, odată cu alăturarea Iordaniei și a Siriei la planurile lui Abdel Nasser de eradicare a Israelului.

Istoria a arătat însă altfel

Termin de urcat aleea David, iar dincolo de Poarta Jaffa m─â a╚Öteapt─â fostul meu profesor, de la care am ├«nv─â╚Ťat, ├«ntre altele, despre Mi╚Öcarea Haskala (cunoscut─â ca Iluminismul evreiesc).

Lucian Zeev Her╚Öcovici este originar din Gala╚Ťi, iar ├«n timpul R─âzboiului de 6 zile era student la Ia╚Öi. A emigrat ├«n Israel ├«n 1972, iar acum locuie╚Öte ├«n Ierusalim.

ÔÇ×Aici, ├«n fa╚Ťa noastr─â, a fost linia frontului. Apoi luptele s-au dus pe str─âdu╚Ťele ├«nguste din Ora╚Öul Vechi, chiar ├«n spatele nostru. Pentru a nu se distruge monumentele ╚Öi locurile sfinte, lupta a fost mult mai grea, iar mul╚Ťi solda╚Ťi israelieni au c─âzut aiciÔÇť, ├«mi spune Lucian Her╚Öcovici.

Trei avioane militare br─âzdeaz─â cerul. Mai s├«nt ╚Öase zile p├«n─â la celebrarea a 69 de ani de la Independen╚Ť─â.

ÔÇ×├Ämi amintesc c─â eram student ╚Öi st─âteam la c─âmin, ├«n acea perioad─â. C─âutam mult ziarele str─âine, pentru a afla ce se mai ├«nt├«mpl─â. Citeam ╚Öi ziare rom├óne╚Öti, dar nu g─âseam ├«n ele toate informa╚Ťiile, pentru c─â Rom├ónia ├«ncerca s─â p─âstreze o pozi╚Ťie de neutralitate.

Citeam mult Le Monde ╚Öi LÔÇÖHumanit├ę. Vorbeam mult ├«ntre noi ╚Öi ne era team─â s─â nu ├«nceap─â un nou r─âzboi mondialÔÇť ÔÇô ├«╚Öi aminte╚Öte Lucian Her╚Öcovici.

ÔÇ×Desf─â╚Öurarea ╚Öi deznod─âm├«ntul r─âzboiului au adus ├«ns─â un entuziasm general, poate chiar exagerat, uneori. Acest entuziasm s-a pierdut la R─âzboiul de Yom Kipur, ├«n 1973, atunci c├«nd Israelul a fost atacat prin surprindereÔÇť ÔÇô ├«mi spune ├«n final Lucian Her╚Öcovici.

├Ämi iau r─âmas bun de la fostul meu profesor ╚Öi m─â ├«ndrept spre Tel Aviv, unde ├«l voi ├«nt├«lni pe regizorul Judd NeÔÇÖeman.

Povestea unui erou

De la Yarid HaMirah iau un taxi spre Pia╚Ťa Rabin. ├Äl ├«ntreb pe David, taximetristul meu, ce p─ârere are despre r─âzboi. ├Ämi spune c─â victoria a fost un miracol, dar c─â armata Israelului era ╚Öi este puternic─â ╚Öi c─â nu vede o ╚Ťar─â mai sigur─â ├«n care s─â poat─â tr─âi.

Pe Judd NeÔÇÖeman ├«l a╚Ötept pe o banc─â a Memorialului Itzhak Rabin. Unul dintre cei mai importan╚Ťi lideri ai Israelului, fost prim-ministru, Itzhak Rabin a fost comandantul Statului Major al armatei israeliene, ├«n timpul R─âzboiului de 6 zile. Pe 4 noiembrie 1995 a fost asasinat de un evreu, extremist de dreapta, ├«n aceast─â Pia╚Ť─â, care acum ├«i poart─â numele. S-a ├«nt├«mplat ├«n timpul unei manifest─âri de sus╚Ťinere a politicii sale de pace cu palestinienii. Cu un an ├«n urm─â, primise Nobelul pentru Pace.

M─â ridic de pe banc─â ╚Öi m─â ├«ndrept c─âtre un domn care p─ârea s─â a╚Ötepte, ca mine. Era cunoscutul regizor ╚Öi profesor al Universit─â╚Ťii Tel Aviv, Judd NeÔÇÖeman. Un domn cu ├«nf─â╚Ťi╚Öare de intelectual, care nu ar─âta deloc a╚Öa cum ├«mi imaginasem. Acest om a fost ├«n prima linie a r─âzboiului, ├«n acele zile de la ├«nceputul lui iunie, 1967. A ├«nfruntat moartea de mai multe ori ╚Öi a salvat mul╚Ťi solda╚Ťi. A fost apoi decorat pentru fapte de curaj.

ÔÇ×Am luat parte la dou─â b─ât─âlii. Prima a fost la grani╚Ťa cu Egiptul, iar a doua la grani╚Ťa cu SiriaÔÇť ÔÇô ├«╚Öi aminte╚Öte fostul medic de r─âzboi, acum regizor de film.

ÔÇ×Batalionul meu a fost amplasat l├«ng─â grani╚Ťa interna╚Ťional─â cu Egiptul. Cu o noapte ├«nainte de izbucnirea r─âzboiului, ├«ntregul batalion a traversat grani╚Ťa ╚Öi a trebuit s─â parcurgem, pe jos, aproximativ 15 kilometri, prin dune de nisip, cu tot echipamentul la noi. Misiunea era s─â atac─âm o pozi╚Ťie egiptean─â, care gestiona armament anti-tanc.

La un moment dat, am auzit zgomotul unor ma╚Öini. B─ânuiam c─â s├«nt vehicule militare ale egiptenilor, care veneau pentru un contra-atac, a╚Öa c─â eram ├«n alert─â. Comandantul nostru a dat ordin de foc asupra vehiculului, pentru a-l opri. Imediat, au izbucnit o serie de explozii, pentru c─â, de fapt, acel camion era ├«nc─ârcat cu muni╚Ťie. Era ├«ntr-o misiune de rutin─â. Nici m─âcar nu ╚Ötiau c─â noi deja cucerisem acea pozi╚Ťie.

├Än acela╚Öi timp, ├«ns─â, mul╚Ťi solda╚Ťi au fost uci╚Öi sau r─âni╚Ťi. Am fost nevoi╚Ťi s─â trat─âm solda╚Ťii r─âni╚Ťi grav, ├«n apropierea exploziilor, pentru c─â acea ├«nc─ârc─âtur─â de muni╚Ťii continua s─â explodezeÔÇť ÔÇô ├«╚Öi aminte╚Öte Judd NeÔÇÖeman.

├Än diminea╚Ťa de dup─â aceast─â cucerire, a urmat atacul fulger─âtor al avia╚Ťiei israeliene, care a distrus avia╚Ťia Egiptului, la sol. Aceast─â victorie imens─â avea s─â duc─â la c├«╚Ötigarea r─âzboiului de c─âtre micul stat, ├«nconjurat de inamici.

Pentru Judd NeÔÇÖeman a urmat ├«ns─â ie╚Öirea din Egipt. Un drum greu, prin de╚Öert, ├«n care a trebuit s─â-╚Öi care colegii mor╚Ťi ╚Öi ├«n acela╚Öi timp s─â-i trateze pe cei r─âni╚Ťi.

Apoi o alt─â lupt─â, la grani╚Ťa de nord, cu Siria.

Războiul văzut din România

Pentru evreii din toată lumea, a fost un parcurs dificil, de la îngrijorare și tensiune extremă, la ușurare și entuziasmul victoriei.

ÔÇ×Am tr─âit puternic acele evenimente, pentru c─â o parte mare a familiei mele se afla ├«n Israel. Nu aveai cum s─â nu ├«╚Ťi faci grijiÔÇŽ, ce fac fratele, sora, nepo╚ŤiiÔÇť ÔÇô ├«╚Öi aminte╚Öte pre╚Öedintele Federa╚Ťiei Comunit─â╚Ťilor Evreie╚Öti din Rom├ónia, dr. Aurel Vainer.

Eu am aflat multe informa╚Ťii de la radio. Se transmitea detaliat ce se ├«nt├«mpl─â, iar pentru noi, evreii care mai eram aici, a fost o adev─ârat─â s─ârb─âtoare, distrugerea la sol a avia╚Ťiei egiptene, care era gata s─â porneasc─â la atac.

ÔÇ×Situa╚Ťia ├«n Israel s-a ├«mbun─ât─â╚Ťit fundamental dup─â r─âzboi. Iar dincolo de evolu╚Ťiile economice ╚Öi sociale, efectele acestui r─âzboi se simt ├«nc─â, mai ales ├«n armat─â, pe care o fac ╚Öi b─âie╚Ťii, ╚Öi fetele ╚Öi ├«n care se investe╚Öte mult. Apoi, este colaborarea cu Statele Unite ale Americii ╚Öi faptul c─â Israelul este v─âzut ca un pilon important ├«n regiune, sub aspect militar, dar ╚Öi ca o democra╚Ťie stabil─âÔÇť ÔÇô a mai spus Aurel Vainer.

Pe 5 iunie, se vor ├«mplini 50 de ani de la R─âzboiul de 6 zile, un conflict care ├«╚Öi face ├«nc─â sim╚Ťite efectele. Realitatea este c─â de╚Öi au trecut cinci decenii, procesul de pace stagneaz─â, iar o solu╚Ťie pare s─â r─âm├«n─â ├«n seama altei genera╚Ťii. La fel de adev─ârat este c─â, cei aproape 2 milioane de palestinieni care locuiesc ├«n Israel tr─âiesc mult mai bine dec├«t cei din F├«╚Öia Gaza ╚Öi din West Bank, dar mai pu╚Ťin bine dec├«t majoritarii evrei, de╚Öi au drepturi egale.

Shalom! Salam Alaikum! Pace! 

George Gîlea este jurnalist la Radio România Cultural, iar acest reportaj a fost realizat cu sprijinul Institutului Cultural Român.

Foto: wikimedia commons

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.