Un alt fel de forum

Sorana ȘERBAN
Publicat în Dilema Veche nr. 386 din 7 - 13 iulie 2011
Un alt fel de forum jpeg

De obicei discuţiile despre educaţie se reaprind la început de an şcolar/universitar, în apropierea bac-ului, a admiterii şi, la răstimpuri, cînd au loc greve ale profesorilor sau schimbări legislative, după cum s-a întîmplat cu mult aşteptata Lege a Educaţiei. În astfel de momente, brusc, părinţi, elevi, studenţi, unchi, mătuşi şi bunici, uneori chiar şi vecini ori cunoştinţe dezbat aprins despre cum „ăştia nenorocesc încă o generaţie“, „îi extenuează, domnule“ sau, dimpotrivă, „nu îi învaţă nimic... o să uite să scrie de mînă de cînd cu computerul ăsta“. Păreri în bucătărie, la rînd la supermarket, eventual comentarii la articole online. În intervalele lungi dintre aceste evenimente, subiectele sînt mereu aceleaşi: politică, fotbal, pensii, divorţuri „celebre“. Totuşi, aceasta este doar o parte a poveştii, pentru că aşa cum există persoane care îşi amintesc de educaţie doar în momentele în care ceva nu le convine, la fel sînt persoane dedicate acestui domeniu – cadre didactice, specialişti, reprezentanţi ai societăţii civile – dintre care tineri entuziaşti ce cred în viitorul educaţiei româneşti.

Sînt puţini tineri pentru care înainte de job, maşină şi casă se află o educaţie de calitate. Sînt şi mai puţini cei care, fiind studenţi sau absolvenţi ai unor universităţi de top din întreaga lume, s-au întors în România, unde promovează schimbările care să contribuie la sincronizarea procesului educaţional românesc cu cel internaţional. Puţini, dar din ce în ce mai mulţi. Cîţiva dintre aceştia, cu ajutorul altor persoane la fel de entuziaste şi de încrezătoare, au organizat a doua ediţie a Forumului Educaţiei, între 13 şi 15 mai a.c., la Centrul Expoziţional Romexpo.

Pe parcursul a trei zile, evenimentul organizat de Grupul Educativa, Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS), Clubul pentru România şi Asociaţia Clubul Român pentru Relaţii Externe, Diplomaţie şi Afaceri Europene (CRREDAE) a reunit elevi, studenţi, părinţi, cadre didactice, specialişti în educaţie, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai presei – pe scurt, toate categoriile de persoane interesate de educaţie, reuşind să creeze un cadru de dialog în care vocile tuturor să fie auzite. De altfel, punctul forte al Forumului Educaţiei 2011 au fost numeroasele prezentări şi dezbateri, care au acoperit o gamă largă de subiecte: de la noutăţile educaţionale din România, la studiul în străinătate, educaţie non-formală şi pînă la importanţa antreprenoriatului ca disciplină de studiu şi rolul societăţii civile în educaţie. 

În afara profesorilor şi a celorlalţi specialişti în domeniu, care sînt de obicei prezenţi la astfel de evenimente, participarea elevilor, studenţilor şi a părinţilor a fost o surpriză plăcută. Cu atît mai mult cu cît într-un sfîrşit de săptămînă însorit parcul sau terasa sînt surse de atracţie la care e greu de rezistat. M-am bucurat să observ tineri preocupaţi de studiu, gata să intre în dialog despre problemele cu care se confruntă şi despre schimbările pe care şi le doresc.

Cît priveşte părinţii, cu mulţi ani în urmă m-au frapat discuţiile din unele filme americane, cînd părinţii se sfătuiau încă dinaintea naşterii copilului despre parcursul academic pe care îl va avea, începînd cu rezervarea unui loc la o grădiniţă elitistă. La interval de aproximativ 10 ani, observ că şi în România sînt părinţi care investesc mult timp şi bani în educaţia copiilor, selectînd şcolile la care îi înscriu. E de bun augur însă cînd acest lucru se întîmplă în baza conştientizării importanţei unei educaţii de calitate pentru devenirea copiilor, şi nu din snobism. Dar acesta este deja un alt subiect.

De asemenea, scenele cu clasele-problemă – pe care le priveam cu stupoare cînd încă mai purtam uniformă, iar numărul cărţilor şi al caietelor din ghiozdan era o sursă de mîndrie – sînt mai aproape ca niciodată, în timpul emisiunilor de ştiri sau pe Youtube. Ceea ce în urmă cu 10-15 ani vedeam în filme şi părea extrem de îndepărtat, a ajuns să fie un aspect deloc de neglijat al realităţii şcolii româneşti de astăzi, cu care te confrunţi fără să fii elev sau cadru didactic, comportamentul agresiv depăşind zidurile şcolii sau ale locuinţelor. 

Dacă la acestea adaugi scandalurile de la nivel universitar, problemele financiare ale profesorilor din întreg sistemul de învăţămînt, absenteismul şi performanţele din ce în ce mai scăzute la examene precum bac-ul şi multe alte probleme, subiecte cum ar fi cultura organizaţională a instituţiilor de învăţămînt sau bac-ul internaţional pot părea de domeniul SF-ului. Dar nu sînt pentru că fac parte din aceeaşi realitate complexă, căreia îi aparţin atît copiii care parcurg zilnic cîţiva kilometri pentru a ajunge la şcoală, cît şi cei de la şcolile private din centrul Capitalei sau chiar absolvenţii şi părinţii ai căror copii şi-au încheiat de mult studiile. Primii – pentru că sînt priviţi în mod direct, momentan. Cei din urmă – pentru că efectele sistemului educaţional se resimt la nivelul întregii societăţi, motiv pentru care viitorul educaţiei în România reprezintă o parte importantă din viitorul societăţii româneşti în sine.

Pe măsură ce mă apropiam de pavilionul C1, auzeam muzică şi aplauze. Cu greu îmi puteam imagina că discuţiile de la Forum ar fi putut stîrni asemenea reacţii. Cînd am ajuns în dreptul clădirii, am observat că salonul de motociclete din imediata apropiere atrăsese un public numeros, care se bucura din plin la vederea spectacolului pe două roţi. De mult zgomot şi căldura soarelui de mai, am intrat în pavilionul Forumului, unde răcoarea şi discuţiile calme erau la ordinea zilei. Părea o altă lume. De fapt, era aceeaşi, cu diferenţa că educaţia de calitate nu are nevoie de boxe cu volum dat la maxim şi nici de firme strălucitoare, ci de iniţiativă şi dialog – cuvintele-cheie care au definit Forumul Educaţiei de anul acesta.

Sorana-Mihaela Şerban este vicepreşedinte Comunicare & Informare, Liga Studenţilor Români din Străinătate.

Master franco român: Politica în Europa  jpeg
Master franco-român: Politica în Europa.
Facultatea de Ştiinţe Poiitice şi EHSS oferă anul acesta un program comun de master: Politica în Europa. State, frontiere şi societăţi.
Angajatorii despre studenţi jpeg
Angajatorii despre studenţi
Pe 23 mai, în clădirea Rectoratului din cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti, am luat parte la conferinţa de lansare a proiectului susţinut de Ministerul Educaţiei – „De la teorie la practică prin Întreprinderea simulată“.
"Soluţii pentru îmbunătăţirea sistemului de învăţămînt românesc jpeg
"Soluţii pentru îmbunătăţirea sistemului de învăţămînt românesc
Cum? Cine? Cînd? – au fost doar cîteva dintre întrebările la care au încercat să răspundă invitaţii conferinţei „Soluţii pentru îmbunătăţirea sistemului de învăţămînt românesc“, susţinută de Fundaţia „Dinu Patriciu“ pe data de 15 iunie, la Universitatea Bucureşti.
Investitori nonguvernamentali în educaţia din România jpeg
Investitori nonguvernamentali în educaţia din România
Trebuie să menţionez, de la bun început, faptul că nu mai întrezăream, în prima jumătate a acestui an, o a doua ediţie a Forumului Educaţiei din România, fiecare dintre iniţiatorii Forumului fiind prins într-o agendă personală destul de stufoasă.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Societatea civilă şi educaţia
Gala Premiilor în Educaţie este actualizată de la un an la altul, conform schimbărilor prin care trece sistemul educaţional românesc, dar valorile acesteia (transparenţa, sustenabilitatea, voluntariatul) se păstrează.
Reţeta "Educativa" jpeg
Reţeta "Educativa"
Lipsa aplicabilităţii cunoştinţelor este o problemă pe care o resimt în mod deosebit angajatorii. De aceea, din ce în ce mai mulţi români aleg universităţile de ştiinţe aplicate din Danemarca sau Olanda, pentru a-şi lua o diplomă, sistemele educaţionale din aceste ţări oferind un echilibru între partea teoretică şi cea practică.
Orizonturi deschise jpeg
Orizonturi deschise
Nu-mi place să arunc cu pietre nici în sistemul de educaţie românesc, nici în industria de publicitate. Dar există totuşi diferenţe. Pe scurt, să spunem că în perioada facultăţii am învăţat despre publicitate din seminarii şi conferinţe, iar la master le-am pus cap la cap.
Cinci luni pe frînghia Cordiliera Pacific jpeg
Cinci luni pe frînghia Cordiliera-Pacific
O călătorie în Chile e cu atît mai plină de suspans şi savoare cu cît se aşază mai aproape de zilele importante din an, sărbătorile religioase sau Ziua Naţională, care are loc pe 18 septembrie şi la care am avut şansa să particip, alături de cîţiva prieteni chilieni şi familiile lor.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Practica teoriei
Nu pot avea un punct de vedere referitor la ceea ce se întîmplă în general, dar cred că, în special în ceea ce priveşte studiile academice, unde teoria şi practica trebuie să meargă mînă în mînă, focus-ul cade, într-adevăr, mai mult pe partea teoretică, şi mai puţin pe deprinderi practice.
Contestatari şi idealişti jpeg
Contestatari şi idealişti
Probabil cea mai mare dilemă a sistemului universitar european este şi rămîne, la ora actuală, sistemul Bologna. Contestat în alte ţări „bologneze“, cum este el perceput de către studenţii din România şi cum văd aceştia, în general, problemele sistemului de învăţămînt superior din ţara noastră, în raport cu aşteptările şi necesităţile lor?
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
"Acasă" e locul unde te poţi împlini
În ultimii ani tot mai mulţi elevi şi studenţi români aleg varianta studiului peste hotare. Mulţi pleacă imediat după terminarea liceului şi mulţi dintre cei care aleg o facultate din ţară decid mai apoi să urmeze cursurile de masterat şi doctorat în afara României.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Bologna şi formarea intelectualilor
A vorbi despre sistemul în care „m-am născut“ ca studentă şi a-l compara cu unul pe care nu l-am cunoscut prin experienţă directă nu este o sarcină uşoară. Nu este însă greu de presupus că o durată de studii redusă la trei ani nu poate însemna un progres pentru formarea intelectualilor.
Dreptul de a fi oneşti jpeg
Dreptul de a fi oneşti
Stau în faţa chioşcului de ziare din Copou şi rîd zgomotos de ultimul examen pe care l-au dat. Cei trei studenţi de pe bancă îşi laudă performanţele în ale copiatului şi-şi arată unul, altuia fiţuicile pe care le-au folosit, ridicîndu-le în aer, pe post de trofeu al sîrguinţei lor.
Şansa de a face lucrurile de la capăt jpeg
Şansa de a face lucrurile de la capăt
După părerea mea, este vorba despre un parcurs mai consistent decît cel pe care îl urmau absolvenţii pînă acum.
Un master, două mastere    şi mai multe întrebări jpeg
Un master, două mastere... şi mai multe întrebări
Cu mult înainte să bată prin universităţile româneşti tornadele reformei Bologna, acestea începuseră să îşi construiască programe de master; era prin 1994-1996, iar programele erau concepute într-o libertate care ne face, azi, nostalgici: elitiste, cu discipline de performanţă, durau cîte trei şi patru semestre, cu profesori străini prestigioşi pe care în sfîrşit îi vedeam predînd şi la noi, în carne şi oase, cu tăieturi interdisciplinare ameţitoare, astăzi, pentru oricine lucrează la pla
Educaţia noastră cea de toate reformele jpeg
Educaţia noastră cea de toate reformele
Sistemul educaţional din România este mereu prilej de discuţii pătimaşe. De la părinţii care-i blamează, în primul rînd, pe profesori pentru „educaţia slabă“ pe care o primesc copiii lor, la miniştrii (mulţi) care acuză mai tot timpul „moştenirile grele“ cu care au ei de-a face.
Matrioşka şi Bologna gif
Matrioşka şi Bologna
Implementarea sistemului Bologna în România îmi aminteşte, într-o anumită măsură, de jocul cu păpuşile Matrioşka, în care e imposibil să determini de la început intervalul real de timp de care ai nevoie pentru a ajunge la final. Bănuieşti că în interiorul primei piese mai există cîteva replici mai mult sau mai puţin similare, dar nu poţi niciodată ghici numărul exact de componente şi, implicit, nu poţi să ştii dacă piesa pe care o ai în mînă mai ascunde sau nu ceva.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
În România e promovată ignoranţa
Întrebarea trebuie privită din mai multe perspective. Din capul locului este necesar să detaşăm situaţia tînărului aflat la începutul carierei de profesor, pentru care nu există nici un fel de condiţii care să-l stimuleze spre un minim de emulaţie în desăvîrşirea acestei nobile misiuni. Chiar şi pentru cei înzestraţi de la natură cu harul indispensabil acestei profesii, cu acea capacitate rară de a dărui celor din jur, în defavoarea problemelor existenţei lor, situaţia actuală din România înăbuş
Studii autohtone după reţete bologneze jpeg
Studii autohtone după reţete bologneze
Student fiind, am făcut parte din generaţia care, la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, a inaugurat sistemul de studii universitare de 4 ani. Ne-am trezit, aşadar, două serii de absolvenţi, noi, cei cu 4 ani, şi colegii noştri mai mari, care finalizau un ciclu de studii de 5 ani. Era anul 1996.
Italia via România jpeg
Italia via România
Despre cum este să fii student român în străinătate pot spune, cel puţin din punctul meu de vedere, cît şi în funcţie de ţările în care am studiat, Italia şi Spania, că nu se pune accent pe naţionalitatea studentului, de unde provine el, ci pur şi simplu eşti tratat ca oricare alt student italian, sau spaniol. Este greu să fii student într-o ţară străină, cu o mentalitate şi o deschidere mult mai avansate. Primul impact cu originile locului, cu oamenii, concepţiile diferite faţă de ţara din care
Pregătiţi sau nu pentru sistemul Bologna png
Pregătiţi sau nu pentru sistemul Bologna
De cele mai multe ori, am impresia acută a unei sincronizări occidentale „derutante“ ce cunoaşte o aplicabilitate „întortocheată“. Între „avem şi noi legi şi sisteme europene“ şi „asta avem/sîntem, cu asta defilăm!“, distanţa e colosală sau, metaforic vorbind, e aşa de mare ca în basme, unde împărăţiile celor doi fraţi împăraţi se află fiecare la celălalt capăt de lume. E drept, avem un sistem de învăţămînt modern format din: studii superioare à la Bologna, burse Socrates, Erasmus... şi mai ce?!
Curajul de a vedea lucrurile pozitiv jpeg
Curajul de a vedea lucrurile pozitiv
Povestea studiilor mele în România a început de fapt în Republica Moldova, în anii de liceu (1999-2002). Despre calitatea studiilor din România ni se vorbea nu doar la şcoală, ci şi acasă, la biserică, la căminul cultural sau la şezătorile din sat: toate babele ziceau că „fiul/fiica lui cutare este foarte deştept/deşteaptă că învaţă în România“. De aici veneau nu doar mîndria celor care învăţau în România, ci şi creşterea statutului social şi importanţa părinţilor şi rudelor în sat…
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Este masteratul studiu post universitar?
Procesul Bologna, numit după Declaraţia cu acelaşi nume, începe însă cu un an înainte de aceasta, prin semnarea Declaraţiei de la Sorbona de către miniştrii responsabili pentru învăţămîntul superior din Franţa, Italia, Marea Britanie şi Germania, care vizau armonizarea arhitecturii sistemului european al învăţămîntului superior.
Joaca de a cercul vicios jpeg
Joaca de-a cercul vicios
Învăţămîntul românesc. Nici nu ştiu de unde să încep. Mult-încercatul şi veşnic oropsitul învăţămînt, despre care se vorbeşte mult, dar se înfăptuieşte puţin.

Adevarul.ro

Copii din Africa bucurandu se ca au apa FOTO facebook Stefan Mandachi jpg
Românii generoși au construit 160 de fântâni în Africa. Cei mai sărmani oameni din lume au acum apă potabilă
Românii care s-au gândit la cei mai sărmani copii și bătrâni au construit 160 de fântâni în Africa. Proiectul a demarat la sfârșitul anului 2020 și, datorită celor care au donat, mii de suflete au acum apă potabilă.
Vot plenara Parlamentul European FOTO EPP Facebook
Parlamentul European cere suplimentarea bugetului cu 300 de milioane de euro
Parlamentul European solicită suplimentarea bugetului european de anul viitor cu 300 de milioane de euro pentru combaterea prețurilor la energie, incluzând fonduri pentru aderarea României la Schengen
taul mare1 jpg
Alertă la Roșia Montană: locuitori evacuați după o fisură în barajul Tăului Mare
Comuna Roșia Montană este în pericol ca urmare a unei fisuri apărute digul Tăului Mare, cel mai mare lac artificial situat în amonte de localitate. 200 de locuitori au fost evacuați și zeci de pompieri se află în zonă.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.