⬆

Master franco-român: Politica în Europa.

22 iunie 2012

École des Hautes Études en Sciences Sociales (EHESS, Paris) şi Facultatea de Ştiinţe Politice (Universitatea Bucureşti) oferă anul acesta un program comun de master: „Politica în Europa. State, frontiere şi societăţi”.

Programul de master oferă o formare de înalt nivel cu privire la politică în Europa, formare profesională în cercetare dar şi în domeniul instituţiilor naţionale şi internaţionale, 6 burse la EHESS, Paris, vizite anuale de pregătire la Parlamentul European de la Bruxelles pentru toţi studenţii, stagii practice în cadrul instituţiilor partenere, cursuri suplimentare pentru ameliorarea competenţelor lingvistice.

Toate cursurile acestui program de master sînt predate în limba franceză de membrii corpului academic ai celor două instituţii partenere.

Mai multe informaţii cu privire la înscriere şi la cursurile programului se găsesc pe site-ul Facultăţii de Ştiinţe Politice

Angajatorii despre studenţi

Pe 23 mai, în clădirea Rectoratului din cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti, am luat parte la conferinţa de lansare a proiectului susţinut de Ministerul Educaţiei – „De la teorie la practică prin Întreprinderea simulată“.

"Soluţii pentru îmbunătăţirea sistemului de învăţămînt românesc

Cum? Cine? Cînd? – au fost doar cîteva dintre întrebările la care au încercat să răspundă invitaţii conferinţei „Soluţii pentru îmbunătăţirea sistemului de învăţămînt românesc“, susţinută de Fundaţia „Dinu Patriciu“ pe data de 15 iunie, la Universitatea Bucureşti.

Investitori nonguvernamentali în educaţia din România

Trebuie să menţionez, de la bun început, faptul că nu mai întrezăream, în prima jumătate a acestui an, o a doua ediţie a Forumului Educaţiei din România, fiecare dintre iniţiatorii Forumului fiind prins într-o agendă personală destul de stufoasă.

Dilema veche la Timpul prezent Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Societatea civilă şi educaţia

Gala Premiilor în Educaţie este actualizată de la un an la altul, conform schimbărilor prin care trece sistemul educaţional românesc, dar valorile acesteia (transparenţa, sustenabilitatea, voluntariatul) se păstrează.

Reţeta "Educativa"

Lipsa aplicabilităţii cunoştinţelor este o problemă pe care o resimt în mod deosebit angajatorii. De aceea, din ce în ce mai mulţi români aleg universităţile de ştiinţe aplicate din Danemarca sau Olanda, pentru a-şi lua o diplomă, sistemele educaţionale din aceste ţări oferind un echilibru între partea teoretică şi cea practică.

Orizonturi deschise

Nu-mi place să arunc cu pietre nici în sistemul de educaţie românesc, nici în industria de publicitate. Dar există totuşi diferenţe. Pe scurt, să spunem că în perioada facultăţii am învăţat despre publicitate din seminarii şi conferinţe, iar la master le-am pus cap la cap.

Cinci luni pe frînghia Cordiliera-Pacific

O călătorie în Chile e cu atît mai plină de suspans şi savoare cu cît se aşază mai aproape de zilele importante din an, sărbătorile religioase sau Ziua Naţională, care are loc pe 18 septembrie şi la care am avut şansa să particip, alături de cîţiva prieteni chilieni şi familiile lor.

Luminiţa-Anda MANDACHE

Practica teoriei

Nu pot avea un punct de vedere referitor la ceea ce se întîmplă în general, dar cred că, în special în ceea ce priveşte studiile academice, unde teoria şi practica trebuie să meargă mînă în mînă, focus-ul cade, într-adevăr, mai mult pe partea teoretică, şi mai puţin pe deprinderi practice.

Un alt fel de forum

De obicei discuţiile despre educaţie se reaprind la început de an şcolar/universitar, în apropierea bac-ului, a admiterii şi, la răstimpuri, cînd au loc greve ale profesorilor sau schimbări legislative, după cum s-a întîmplat cu mult aşteptata Lege a Educaţiei.

Contestatari şi idealişti

Probabil cea mai mare dilemă a sistemului universitar european este şi rămîne, la ora actuală, sistemul Bologna. Contestat în alte ţări „bologneze“, cum este el perceput de către studenţii din România şi cum văd aceştia, în general, problemele sistemului de învăţămînt superior din ţara noastră, în raport cu aşteptările şi necesităţile lor?

"Acasă" e locul unde te poţi împlini

În ultimii ani tot mai mulţi elevi şi studenţi români aleg varianta studiului peste hotare. Mulţi pleacă imediat după terminarea liceului şi mulţi dintre cei care aleg o facultate din ţară decid mai apoi să urmeze cursurile de masterat şi doctorat în afara României.

Bologna şi formarea intelectualilor

A vorbi despre sistemul în care „m-am născut“ ca studentă şi a-l compara cu unul pe care nu l-am cunoscut prin experienţă directă nu este o sarcină uşoară. Nu este însă greu de presupus că o durată de studii redusă la trei ani nu poate însemna un progres pentru formarea intelectualilor.

Dreptul de a fi oneşti

Stau în faţa chioşcului de ziare din Copou şi rîd zgomotos de ultimul examen pe care l-au dat. Cei trei studenţi de pe bancă îşi laudă performanţele în ale copiatului şi-şi arată unul, altuia fiţuicile pe care le-au folosit, ridicîndu-le în aer, pe post de trofeu al sîrguinţei lor.

Şansa de a face lucrurile de la capăt

După părerea mea, este vorba despre un parcurs mai consistent decît cel pe care îl urmau absolvenţii pînă acum.

Un master, două mastere... şi mai multe întrebări

Cu mult înainte să bată prin universităţile româneşti tornadele reformei Bologna, acestea începuseră să îşi construiască programe de master; era prin 1994-1996, iar programele erau concepute într-o libertate care ne face, azi, nostalgici: elitiste, cu discipline de performanţă, durau cîte trei şi patru semestre, cu profesori străini prestigioşi pe care în sfîrşit îi vedeam predînd şi la noi, în carne şi oase, cu tăieturi interdisciplinare ameţitoare, astăzi, pentru oricine lucrează la pla

Ioana BOT

Educaţia noastră cea de toate reformele

Sistemul educaţional din România este mereu prilej de discuţii pătimaşe. De la părinţii care-i blamează, în primul rînd, pe profesori pentru „educaţia slabă“ pe care o primesc copiii lor, la miniştrii (mulţi) care acuză mai tot timpul „moştenirile grele“ cu care au ei de-a face.

Stela GIURGEANU

Matrioşka şi Bologna

Implementarea sistemului Bologna în România îmi aminteşte, într-o anumită măsură, de jocul cu păpuşile Matrioşka, în care e imposibil să determini de la început intervalul real de timp de care ai nevoie pentru a ajunge la final. Bănuieşti că în interiorul primei piese mai există cîteva replici mai mult sau mai puţin similare, dar nu poţi niciodată ghici numărul exact de componente şi, implicit, nu poţi să ştii dacă piesa pe care o ai în mînă mai ascunde sau nu ceva.

În România e promovată ignoranţa

Întrebarea trebuie privită din mai multe perspective. Din capul locului este necesar să detaşăm situaţia tînărului aflat la începutul carierei de profesor, pentru care nu există nici un fel de condiţii care să-l stimuleze spre un minim de emulaţie în desăvîrşirea acestei nobile misiuni. Chiar şi pentru cei înzestraţi de la natură cu harul indispensabil acestei profesii, cu acea capacitate rară de a dărui celor din jur, în defavoarea problemelor existenţei lor, situaţia actuală din România înăbuş

Studii autohtone după reţete bologneze

Student fiind, am făcut parte din generaţia care, la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, a inaugurat sistemul de studii universitare de 4 ani. Ne-am trezit, aşadar, două serii de absolvenţi, noi, cei cu 4 ani, şi colegii noştri mai mari, care finalizau un ciclu de studii de 5 ani. Era anul 1996.

Horia CORCHEŞ

Italia via România

Despre cum este să fii student român în străinătate pot spune, cel puţin din punctul meu de vedere, cît şi în funcţie de ţările în care am studiat, Italia şi Spania, că nu se pune accent pe naţionalitatea studentului, de unde provine el, ci pur şi simplu eşti tratat ca oricare alt student italian, sau spaniol. Este greu să fii student într-o ţară străină, cu o mentalitate şi o deschidere mult mai avansate. Primul impact cu originile locului, cu oamenii, concepţiile diferite faţă de ţara din care

Pregătiţi sau nu pentru sistemul Bologna

De cele mai multe ori, am impresia acută a unei sincronizări occidentale „derutante“ ce cunoaşte o aplicabilitate „întortocheată“. Între „avem şi noi legi şi sisteme europene“ şi „asta avem/sîntem, cu asta defilăm!“, distanţa e colosală sau, metaforic vorbind, e aşa de mare ca în basme, unde împărăţiile celor doi fraţi împăraţi se află fiecare la celălalt capăt de lume. E drept, avem un sistem de învăţămînt modern format din: studii superioare à la Bologna, burse Socrates, Erasmus... şi mai ce?!

Curajul de a vedea lucrurile pozitiv

Povestea studiilor mele în România a început de fapt în Republica Moldova, în anii de liceu (1999-2002). Despre calitatea studiilor din România ni se vorbea nu doar la şcoală, ci şi acasă, la biserică, la căminul cultural sau la şezătorile din sat: toate babele ziceau că „fiul/fiica lui cutare este foarte deştept/deşteaptă că învaţă în România“. De aici veneau nu doar mîndria celor care învăţau în România, ci şi creşterea statutului social şi importanţa părinţilor şi rudelor în sat…

Este masteratul studiu post universitar?

Procesul Bologna, numit după Declaraţia cu acelaşi nume, începe însă cu un an înainte de aceasta, prin semnarea Declaraţiei de la Sorbona de către miniştrii responsabili pentru învăţămîntul superior din Franţa, Italia, Marea Britanie şi Germania, care vizau armonizarea arhitecturii sistemului european al învăţămîntului superior.

Joaca de-a cercul vicios

Învăţămîntul românesc. Nici nu ştiu de unde să încep. Mult-încercatul şi veşnic oropsitul învăţămînt, despre care se vorbeşte mult, dar se înfăptuieşte puţin.

Patricia MIHAIL

Parteneri

Emigrarea este o decizie dificilă pentru multi romani Foto Freepik com jpg

Țările din Vest unde românii ezită să se întoarcă: „Cei mai mulți sunt nostalgici. Vorbesc numai despre pământul matern”

Anual, peste 200.000 de români părăsesc țara ca emigranți. Mulți dintre cei întorși după câțiva ani susțin că, în ciuda unui nivel de trai mai ridicat, nu au reușit să se adapteze societăților occidentale, mai ales în comunități în care numărul românilor este redus.

Cât de des își schimbă românii mașinile. Din ce țări ar trebui să evitați să le cumpărați

O mașină care și-a schimbat proprietarul de prea multe ori nu va mai fi foarte căutată pe piața second-hand, existând posibilitatea să fi fost prost întreținut sau să ascundă defecte tehnice pe care foștii proprietari nu doreau să le rezolve.

Rusia și obsesia imperiului. De ce Kremlinul nu renunță la războaiele de expansiune

Mulți observatori ai Rusiei continuă să spere că statul rus va ajunge să se comporte ca un actor responsabil pe scena internațională. Evoluțiile recente sugerează însă că impulsul imperial rămâne o constantă dificil de abandonat.

Tinerii de până în 30 de ani tratează banii cash ca pe o glumă

Dacă ai un tânăr de până în 30 de ani în apropiere, poate ar fi bine să renunți la ideea de a-i face cadou clasicul portofel, pentru că nu-l va folosi. Tinerii tratează banii cash ca pe o glumă, folosindu-i doar pentru mici răsfățuri, de parcă n-ar mai avea valoare, scrie presa internațională.

inteligenta artificiala foto shutterstock png

Românii, extrem de sceptici în folosirea AI, deși le-ar putea crește productivitatea și creativitatea

Angajații din România sunt printre cei mai puțin entuziasmați de impactul inteligenței artificiale asupra muncii lor, doar o treime declarându-se astfel, sub media globală de 41%.

Cum să economisești ca un milionar. Sfaturi simple de urmat în noul an

Mentalitatea face diferența în modul în care ne gestionăm banii. Psihologii spun că optimismul și poveștile scurte care explică concepte financiare complexe pot transforma economisirea dintr-o corvoadă într-un obicei natural, chiar și pentru cei cu venituri mai mici.

Grasi obezi care fac sport miscare alergare parc slabire FOTO Shutterstock

De ce e important să faci mișcare zi de zi? Exercițiile ușoare care fac minuni pentru creier și te mențin energic și după 60 de ani

Chiar și mișcarea ușoară, făcută regulat, poate avea efecte surprinzătoare asupra creierului tău. Pașii mici, plimbările scurte sau câteva minute de stretching nu doar că aduc energie corpului, dar pot reduce cu până la 45% riscul de demență mai târziu în viață.

O săptămână decisivă pentru UE. Poate demonstra Europa că nu este „slabă” în fața lui Trump?

Uniunea Europeană se află într-un moment critic, încercând să dovedească faptul că este mai mult decât un actor secundar pe scena geopolitică.

muncitori brasov 1987 FOTO memorialsighet ro jpg

Primii români care au avut curajul să strige „Jos Ceaușescu”. Revolta anticomunistă care a prefigurat Revoluția din 1989

Prima mare revoltă a românilor contra regimului comunist a avut loc, de fapt, cu doi ani mai devreme față de evenimentele din 1989. Este vorba despre protestele de mare amploare ale muncitorilor de la Uzinele „Steagul Roșu” din Brașov, aspru reprimate de Securitate.

Master franco-român: Politica în Europa.

CARICATURA SĂPTĂMÎNII

DILEMA BLOG

Parteneri