⬆

Master franco-român: Politica în Europa.

22 iunie 2012

École des Hautes Études en Sciences Sociales (EHESS, Paris) şi Facultatea de Ştiinţe Politice (Universitatea Bucureşti) oferă anul acesta un program comun de master: „Politica în Europa. State, frontiere şi societăţi”.

Programul de master oferă o formare de înalt nivel cu privire la politică în Europa, formare profesională în cercetare dar şi în domeniul instituţiilor naţionale şi internaţionale, 6 burse la EHESS, Paris, vizite anuale de pregătire la Parlamentul European de la Bruxelles pentru toţi studenţii, stagii practice în cadrul instituţiilor partenere, cursuri suplimentare pentru ameliorarea competenţelor lingvistice.

Toate cursurile acestui program de master sînt predate în limba franceză de membrii corpului academic ai celor două instituţii partenere.

Mai multe informaţii cu privire la înscriere şi la cursurile programului se găsesc pe site-ul Facultăţii de Ştiinţe Politice

Angajatorii despre studenţi

Pe 23 mai, în clădirea Rectoratului din cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti, am luat parte la conferinţa de lansare a proiectului susţinut de Ministerul Educaţiei – „De la teorie la practică prin Întreprinderea simulată“.

"Soluţii pentru îmbunătăţirea sistemului de învăţămînt românesc

Cum? Cine? Cînd? – au fost doar cîteva dintre întrebările la care au încercat să răspundă invitaţii conferinţei „Soluţii pentru îmbunătăţirea sistemului de învăţămînt românesc“, susţinută de Fundaţia „Dinu Patriciu“ pe data de 15 iunie, la Universitatea Bucureşti.

Investitori nonguvernamentali în educaţia din România

Trebuie să menţionez, de la bun început, faptul că nu mai întrezăream, în prima jumătate a acestui an, o a doua ediţie a Forumului Educaţiei din România, fiecare dintre iniţiatorii Forumului fiind prins într-o agendă personală destul de stufoasă.

Dilema veche la Timpul prezent Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Societatea civilă şi educaţia

Gala Premiilor în Educaţie este actualizată de la un an la altul, conform schimbărilor prin care trece sistemul educaţional românesc, dar valorile acesteia (transparenţa, sustenabilitatea, voluntariatul) se păstrează.

Reţeta "Educativa"

Lipsa aplicabilităţii cunoştinţelor este o problemă pe care o resimt în mod deosebit angajatorii. De aceea, din ce în ce mai mulţi români aleg universităţile de ştiinţe aplicate din Danemarca sau Olanda, pentru a-şi lua o diplomă, sistemele educaţionale din aceste ţări oferind un echilibru între partea teoretică şi cea practică.

Orizonturi deschise

Nu-mi place să arunc cu pietre nici în sistemul de educaţie românesc, nici în industria de publicitate. Dar există totuşi diferenţe. Pe scurt, să spunem că în perioada facultăţii am învăţat despre publicitate din seminarii şi conferinţe, iar la master le-am pus cap la cap.

Cinci luni pe frînghia Cordiliera-Pacific

O călătorie în Chile e cu atît mai plină de suspans şi savoare cu cît se aşază mai aproape de zilele importante din an, sărbătorile religioase sau Ziua Naţională, care are loc pe 18 septembrie şi la care am avut şansa să particip, alături de cîţiva prieteni chilieni şi familiile lor.

Luminiţa-Anda MANDACHE

Practica teoriei

Nu pot avea un punct de vedere referitor la ceea ce se întîmplă în general, dar cred că, în special în ceea ce priveşte studiile academice, unde teoria şi practica trebuie să meargă mînă în mînă, focus-ul cade, într-adevăr, mai mult pe partea teoretică, şi mai puţin pe deprinderi practice.

Un alt fel de forum

De obicei discuţiile despre educaţie se reaprind la început de an şcolar/universitar, în apropierea bac-ului, a admiterii şi, la răstimpuri, cînd au loc greve ale profesorilor sau schimbări legislative, după cum s-a întîmplat cu mult aşteptata Lege a Educaţiei.

Contestatari şi idealişti

Probabil cea mai mare dilemă a sistemului universitar european este şi rămîne, la ora actuală, sistemul Bologna. Contestat în alte ţări „bologneze“, cum este el perceput de către studenţii din România şi cum văd aceştia, în general, problemele sistemului de învăţămînt superior din ţara noastră, în raport cu aşteptările şi necesităţile lor?

"Acasă" e locul unde te poţi împlini

În ultimii ani tot mai mulţi elevi şi studenţi români aleg varianta studiului peste hotare. Mulţi pleacă imediat după terminarea liceului şi mulţi dintre cei care aleg o facultate din ţară decid mai apoi să urmeze cursurile de masterat şi doctorat în afara României.

Bologna şi formarea intelectualilor

A vorbi despre sistemul în care „m-am născut“ ca studentă şi a-l compara cu unul pe care nu l-am cunoscut prin experienţă directă nu este o sarcină uşoară. Nu este însă greu de presupus că o durată de studii redusă la trei ani nu poate însemna un progres pentru formarea intelectualilor.

Dreptul de a fi oneşti

Stau în faţa chioşcului de ziare din Copou şi rîd zgomotos de ultimul examen pe care l-au dat. Cei trei studenţi de pe bancă îşi laudă performanţele în ale copiatului şi-şi arată unul, altuia fiţuicile pe care le-au folosit, ridicîndu-le în aer, pe post de trofeu al sîrguinţei lor.

Şansa de a face lucrurile de la capăt

După părerea mea, este vorba despre un parcurs mai consistent decît cel pe care îl urmau absolvenţii pînă acum.

Un master, două mastere... şi mai multe întrebări

Cu mult înainte să bată prin universităţile româneşti tornadele reformei Bologna, acestea începuseră să îşi construiască programe de master; era prin 1994-1996, iar programele erau concepute într-o libertate care ne face, azi, nostalgici: elitiste, cu discipline de performanţă, durau cîte trei şi patru semestre, cu profesori străini prestigioşi pe care în sfîrşit îi vedeam predînd şi la noi, în carne şi oase, cu tăieturi interdisciplinare ameţitoare, astăzi, pentru oricine lucrează la pla

Ioana BOT

Educaţia noastră cea de toate reformele

Sistemul educaţional din România este mereu prilej de discuţii pătimaşe. De la părinţii care-i blamează, în primul rînd, pe profesori pentru „educaţia slabă“ pe care o primesc copiii lor, la miniştrii (mulţi) care acuză mai tot timpul „moştenirile grele“ cu care au ei de-a face.

Stela GIURGEANU

Matrioşka şi Bologna

Implementarea sistemului Bologna în România îmi aminteşte, într-o anumită măsură, de jocul cu păpuşile Matrioşka, în care e imposibil să determini de la început intervalul real de timp de care ai nevoie pentru a ajunge la final. Bănuieşti că în interiorul primei piese mai există cîteva replici mai mult sau mai puţin similare, dar nu poţi niciodată ghici numărul exact de componente şi, implicit, nu poţi să ştii dacă piesa pe care o ai în mînă mai ascunde sau nu ceva.

În România e promovată ignoranţa

Întrebarea trebuie privită din mai multe perspective. Din capul locului este necesar să detaşăm situaţia tînărului aflat la începutul carierei de profesor, pentru care nu există nici un fel de condiţii care să-l stimuleze spre un minim de emulaţie în desăvîrşirea acestei nobile misiuni. Chiar şi pentru cei înzestraţi de la natură cu harul indispensabil acestei profesii, cu acea capacitate rară de a dărui celor din jur, în defavoarea problemelor existenţei lor, situaţia actuală din România înăbuş

Studii autohtone după reţete bologneze

Student fiind, am făcut parte din generaţia care, la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, a inaugurat sistemul de studii universitare de 4 ani. Ne-am trezit, aşadar, două serii de absolvenţi, noi, cei cu 4 ani, şi colegii noştri mai mari, care finalizau un ciclu de studii de 5 ani. Era anul 1996.

Horia CORCHEŞ

Italia via România

Despre cum este să fii student român în străinătate pot spune, cel puţin din punctul meu de vedere, cît şi în funcţie de ţările în care am studiat, Italia şi Spania, că nu se pune accent pe naţionalitatea studentului, de unde provine el, ci pur şi simplu eşti tratat ca oricare alt student italian, sau spaniol. Este greu să fii student într-o ţară străină, cu o mentalitate şi o deschidere mult mai avansate. Primul impact cu originile locului, cu oamenii, concepţiile diferite faţă de ţara din care

Pregătiţi sau nu pentru sistemul Bologna

De cele mai multe ori, am impresia acută a unei sincronizări occidentale „derutante“ ce cunoaşte o aplicabilitate „întortocheată“. Între „avem şi noi legi şi sisteme europene“ şi „asta avem/sîntem, cu asta defilăm!“, distanţa e colosală sau, metaforic vorbind, e aşa de mare ca în basme, unde împărăţiile celor doi fraţi împăraţi se află fiecare la celălalt capăt de lume. E drept, avem un sistem de învăţămînt modern format din: studii superioare à la Bologna, burse Socrates, Erasmus... şi mai ce?!

Curajul de a vedea lucrurile pozitiv

Povestea studiilor mele în România a început de fapt în Republica Moldova, în anii de liceu (1999-2002). Despre calitatea studiilor din România ni se vorbea nu doar la şcoală, ci şi acasă, la biserică, la căminul cultural sau la şezătorile din sat: toate babele ziceau că „fiul/fiica lui cutare este foarte deştept/deşteaptă că învaţă în România“. De aici veneau nu doar mîndria celor care învăţau în România, ci şi creşterea statutului social şi importanţa părinţilor şi rudelor în sat…

Este masteratul studiu post universitar?

Procesul Bologna, numit după Declaraţia cu acelaşi nume, începe însă cu un an înainte de aceasta, prin semnarea Declaraţiei de la Sorbona de către miniştrii responsabili pentru învăţămîntul superior din Franţa, Italia, Marea Britanie şi Germania, care vizau armonizarea arhitecturii sistemului european al învăţămîntului superior.

Joaca de-a cercul vicios

Învăţămîntul românesc. Nici nu ştiu de unde să încep. Mult-încercatul şi veşnic oropsitul învăţămînt, despre care se vorbeşte mult, dar se înfăptuieşte puţin.

Patricia MIHAIL

Parteneri

Artista Sandra N. a fost implicată într-un grav accident și a ajuns la spital cu trei coaste fracturate: „Îi mulțumesc lui Dumnezeu că sunt în viață”

Sandra N., pe numele său real Alexandra Iulia Năftănăilă, una dintre cele mai apreciate şi sexy artiste din muzica românească, a fost implicată într-un grav accident în urmă cu două zile. Cântăreața s-a ales cu trei coaste fracturate și a fost nevoită să își anuleze concertul din Dublin.

bani europeni finantare FOTO Shutterstock

România a încasat 1,9 miliarde euro din fondurile europene din exerciţiul financiar 2021-2027. Are la dispoziție 46 de miliarde de euro

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a afirmat, vineri, seară, că România a încasat 1,9 miliarde euro din fondurile structurale şi coeziune finanţate din exerciţiul financiar 2021-2027, gradul de absorbţie fiind în media europeană.

Klaus Iohannis a 79 a participare la adunarea ONU Foto Presidency jpg

Klaus Iohannis și-a decorat foștii și actualii consilieri prezidențiali

Președintele Klaus Iohannis a decorat vineri foștii și actualii consilieri prezidențiali și de stat din mandatele sale.

FC Hermannstadt a învins-o pe FC Botoşani 2-1. Sibienii au ajuns la patru victorii consecutive în campionat

FC Hermannstadt a învins-o pe FC Botoşani cu scorul de 2-1 (1-1), vineri seara, în deplasare, într-un meci din etapa a 20-a a Superligii de fotbal.

Femeie acuzată de înaltă trădare, condamnată la 14 ani de închisoare de un tribunal din Ucraina

Un tribunal ucrainean a condamnat vineri la 14 ani de închisoare o femeie acuzată de ”înaltă trădare” pentru că i-a trimis reprezentantului Rusiei la ONU o scrisoare de sprijin pentru invazia rusă în Ucraina, potrivit Parchetului ucrainean.

Rețeta străveche de pomana porcului. Ce trebuie să pui în preparat, ca să iască carnea moale și suculentă

În scurt timp, pe 20 decembrie, urmează să tăiem porcul pentru sărbători, iar cu această ocazie, românii petrec alături de rude și prieteni.

Crin Antonescu prevestește o confruntare grea la prezidențiale. Ce spune despre o eventuală candidatură

Fostul șef PNL, Crin Antonescu, este de părere că viitoarea luptă electorală pentru Cotroceni va fi una grea, în cazul unei noi candidaturi a lui Călin Georgescu. Potrivit fostului șef de partid, contracandidatul pro-european trebuie să aibă o convingere fermă în direcția occidentală.

Cum vor arăta oamenii în 2050. De ce este important un somn de 7 - 9 ore pe noapte

Model digital grotesc prezintă cum vor arăta oamenii în 2050 dacă nu începem să dormim suficient. Medicii recomandă ca adulții să doarmă între șapte și nouă ore pe noapte. Vor apărea dureri de spate, părul se subțiază, piele este lăsată, ochii sunt roșii și apar pierderi de memorie.

Șoferii vor putea circula de vineri pe un nou tronson din Autostrada A1, Sibiu-Pitești. Când se va finaliza întreaga șosea

Începând de vineri, 13 decembrie, șoferii vor putea circula pe un nou tronson din Autostrada A1, Sibiu - Piteşti, între localităţile Bascov şi Măniceşti, din tronsonul 5.

Master franco-român: Politica în Europa.

CARICATURA SĂPTĂMÎNII

DILEMA BLOG

Parteneri